Ziua Mondială a Alimentației, din acest an, ne găsește într-un moment critic. Pandemia de COVID-19 rămâne o problemă globală, provocând pierderi și greutăți de nedescris.
QU Dongyu, Directorul General al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), vine cu următorul mesaj în această zi:
Impactul crizei climatice este resimțit în orice colț de lume: culturile agricole sunt distruse de foc, casele sunt luate de ape. Viețile și mijloacele de trai au fost afectate de conflicte și alte urgențe umanitare. De ani de zile provocările globale de securitate alimentară nu au fost atât de grave ca acum.
În pofida acestor lucruri, simțim un nou impuls încurajator și o creștere a energiei pe măsură ce ne străduim să revizuim modalitățile prin care alimentele noastre sunt produse, păstrate, distribuite și consumate.
Am început să rezolvăm aceste probleme și încercăm să transformăm structurile pe care le-am creat ca să fie mai potrivite sarcinilor pe care ni le-am propus.
Summitul ONU privind sistemele alimentare, convocat luna trecută de Secretarul General al ONU, António Guterres, a trasat direcțiile generale ale modului în care lumea trebuie să avanseze pentru a transforma sistemele agroalimentare.
La sfârșitul summitului, s-a spus că ștafeta este transmisă „de la New York înapoi la Roma”, unde se află Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și alte agenții ONU din domeniul alimentației.
Noi, la FAO, ne-am suflecat deja mânecile și ne-am apucat să îndeplinim sarcinile practice pentru a dirija procesul de implementare și de a declanșa transformarea.
La începutul acestei luni, în capitala Italiei, s-a desfășurat cu succes inovatorul Forum Alimentar Mondial, la inițiativa tinerilor din întreaga lume și a membrilor tineri din echipa FAO, și agențiilor înfrățite, axat pe valorificarea creativității și rezilienței generației tinere.
Miza tinerilor este cea mai mare. Anume ei sunt cei care se vor adapta la consecințele directe ale crizei climatice și la perturbările din activitatea sistemelor agroalimentare.
În același timp, în lume sunt 1,8 miliarde de tineri cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani, dintre care aproape 90 la sută trăiesc în țările în curs de dezvoltare, cu un potențial cu adevărat nelimitat, care trebuie valorificat.
Am început deja să valorificăm potențialul lor pentru a crește gradul de conștientizare la scară largă, pentru a aplica soluții integrate și întreprinde acțiuni concrete ale tinerilor, ca să se producă schimbări. Desigur, tinerii nu sunt singurii care trebuie să se îngrijoreze de faptul că sistemele noastre agroalimentare nu sunt adecvate scopului și despre cum să le facem mai eficiente, incluzive, rezistente și durabile.
Chiar înainte ca pandemia de COVID-19 să expună vulnerabilitatea sistemelor agroalimentare mondiale, sute de milioane de oameni din întreaga lume erau afectați de foame, iar în ultimul an, acest număr a crescut la 811 milioane.
Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că lumea produce suficientă hrană pentru a ne hrăni pe toți. Acest lucru este de inimaginabil și inacceptabil.
În același timp, 14 % din alimentele produse în lume nu ajung la consumator din cauza pierderilor, iar 17% sunt irosite. Și dacă adăugăm la aceste cifre și alți factori negativi – cum ar fi dăunătorii și bolile, dezastrele naturale, pierderea biodiversității, distrugerea habitatelor și conflictele în diferite regiuni – devine clar amploarea problemei cu care ne confruntăm, pentru a face față provocărilor de a satisface nevoile mondiale de alimente în creștere, încercând, totodată, să reducem impactul sistemelor noastre agroalimentare asupra mediului înconjurător și a climei.
FAO, în calitate de agenție principală care lucrează în domeniul alimentației și agriculturii, a dezvoltat un set de instrumente care, suntem siguri că, ne va permite să abordăm multe dintre aceste probleme sistemice complexe.
Noi avem o viziune clară despre direcția încotro mergem, încadrată în obiectivele: o Producție mai Bună, o Nutriție mai Bună, un Mediu mai Bun și o Viață mai Bună. Suntem ghidați în munca noastră de noul Cadru Strategic 2022-2031, pentru următorii zece ani, care identifică acțiunile și resursele concrete necesare pentru ca toate cele patru domenii de îmbunătățire să devină realitate, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
FAO estimează că sunt necesare de investit anual între 40 și 50 de miliarde de dolari pentru intervenții concrete pentru a pune capăt foametei până în 2030.
Există o mulțime de proiecte cu costuri reduse și cu impact mare care pot ajuta sute de milioane de oameni să își satisfacă mai bine nevoile alimentare.
De exemplu, intervențiile bine țintite privind Cercetarea și Dezvoltarea pentru a face agricultura mai avansată din punct de vedere tehnologic, pentru a aplica inovația în agricultura digitală și a crește alfabetizarea în rândul femeilor pot contribui în mod semnificativ la reducerea foametei.
Cu toate acestea, există alte elemente importante care trebuie luate în considerare, cum ar fi date mai bune, o guvernare mai bună și instituții mai eficiente.
În plus, abordarea noastră poate da rezultate numai dacă se bazează pe colaborarea cu guvernele și partenerii cheie, deoarece aceștia își dezvoltă propriile planuri naționale de transformare a sistemelor, în funcție de condițiile și nevoile lor specifice.
De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că oamenii de știință, funcționarii și chiar producătorii și distribuitorii de alimente nu pot pune singuri în aplicare toate aceste schimbări atât de necesare.
Transformarea poate și trebuie să înceapă cu acțiuni pragmatice și concrete ale consumatorilor și cu alegerile pe care fiecare dintre noi le facem. Deciziile pe care le luăm în fiecare zi cu privire la alimentele pe care le consumăm, de unde le cumpărăm, cum sunt ambalate, câtă mâncare aruncăm – toate acestea au un impact asupra sistemelor noastre agroalimentare și asupra viitorului acestei planete.
Toți avem potențialul de a fi eroi alimentari. De acțiunile noastre depinde viitorul nostru. Procesul de transformare a sistemelor noastre agroalimentare – și de eradicarea foamei la nivel global, asigurarea unor diete sănătoase, remedierea daunelor aduse mediului și reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare – începe cu tine și cu mine.
Însă lucrurile nu se reduc doar la tine și la mine. Vechea zicală spune: „Suntem ceea ce mâncăm”. Este adevărat că modul în care se dezvoltă copiii și nepoții noștri va fi, de asemenea, influențat de ceea ce mâncăm. Speranța pentru viitor este în mâinile lor. Să învățăm împreună, să lucrăm împreună și să contribuim împreună la cauza noastră comună!
Comentarii