Vinurile din Republica Moldova reprezintă astăzi peste o sută de unităţi vitivinicole, unde sunt angajate mai mult de douăzeci de mii de persoane. Vinurile sunt în top trei cele mai exportate produse, însumând 5% din totalul exporturilor ţării.
Moldova deţine 1,8% din suprafaţa globală a viţei de vie şi este pe locul 19 în lume ca volum de producere şi export al vinurilor. Moldova este numărul unu în lume cu cea mai mare densitate a podgoriilor per capita, dar şi raportată la suprafaţa totală a suprafeţelor de teren agricol.
Vinurile moldoveneşti devin pas cu pas un element identitar şi de coeziune, susţine Andrian Digolean, expert marketing la Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Vinul reprezintă 3% din PIB. Acum 15-20 de ani, în Republica Moldova vinul de calitate exista „în cantităţi homeopatice”, iar primul embargou impus de Federaţia Rusa, în 2006, i-a motivat pe cei din domeniu să se alinieze, pas cu pas, marilor producători mondiali. Până la embargou, Moldovei nu îi era cunoscută expresia „diversificarea pieţei”, iar astăzi a ajuns să exporte aproape 60 de milioane de sticle de vin anual, în peste 60 de ţări. Este vorba de vinuri de calitate, care exprimă autenticitatea şi tipicitatea regiunii, nu mai pot fi reproduse de nimeni şi nicăieri. Doar în 2019 vinurile moldoveneşti s-au ales cu peste 700 de medalii la 19 concursuri internaţionale.
Anual, în lume se consumă 33 de miliarde de sticle de vin. Competiţia este dură, iar producătorul trebuie să găsească calea cum să convingă consumatorul să-i aleagă vinul printre miile de etichete din marile reţele. A bea un pahar de vin la masă înseamnă a avea un contact ceva mai controlat cu alcoolul, spre deosebire de băuturile spirtoase şi bere. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a fost creat pentru a-şi asuma acest rol intermediar şi, împreuna cu producătorii, să valorifice tezaurul naţional – „Vinul Moldovei. O legenda vie”, menţionează Andrian Digolean.
De la cantitate, la calitate
Vinurile din Republica Moldova sunt rodul muncii în sectorul vitivinicol. În ultimii ani, tendinţa s-a schimbat de la vinuri exportate în vrac, cantitativ şi masiv, în vinuri de calitate, îmbuteliate.
„Schimbarea a fost radicală, din vin moldovenesc sovietic – întru-un vin de talie mondială, care poate concura direct cu orice produs vinicol, la nivel internaţional”, afirmă Mihai Druţă, preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Moldova.
S-a schimbat culoarea, aroma şi gustul vinului. Se folosesc cele mai performante tehnologii şi procedee noi. Se pune accentul pe calitate, începând cu strugurii care se cresc şi terminând cu standardele de certificare. Mihai Druţă precizează că, pentru a avea rezultate, durabile este nevoie de o promovare de durată şi de calitate, e nevoie de a promova o cultură a vinului, care să îmbine mai multe domenii: turistic, cultural, economic etc.
Ceea ce au ajuns astăzi vinurile moldoveneşti se datorează celor care muncesc în domeniu, iar efortul nu a fost unul în zădar şi rezultatele sunt binemeritate.
„Cu siguranţă se poate face mai mult pentru ca vinificaţia să fie un domeniu mai atractiv, dar acest lucru se poate face doar prin unitate. Vinul Moldovei a fost şi este un simbol al ţării, o carte de vizită, iar noi toţi putem deveni ambasadori ai acestui simbol al ţării noastre”, consideră Mihai Druţă.
Dacă în 2016 număram aproape 200 de medalii, în 2019 avem deja 780
Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate din Republica Moldova, membră a grupului de lucru pentru reformarea sectorului vitivinicol, afirmă că vinurile moldoveneşti reprezintă valorile la care se raliază astăzi ramura vitivinicolă. Este vorba de calitate, patrimoniu milenar şi aspiraţie spre un viitor prosper, care să fie valorificat de generaţiile viitoare în spirit de mândrie, demnitate şi respect. Potrivit Dianei Lazăr, industria vitivinicolă din Republica Moldova a suferit multe şocuri, care au afectat grav echilibrul economic al filierei, în special embargourile impuse de Rusia în 2006 şi 2013.
Atunci vinificatorii din Republica Moldova au înţeles cât de nepregătiţi erau la acea etapă pentru a se reorienta pe noi pieţe şi în segmente noi de calitate. Încercările au dus la faptul că în ultimii cinci ani diversitatea brandurilor vinicole este vizibilă atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, fiind lansate şi primele vinuri cu indicaţie geografică protejată.
Dacă în 2016 număram aproape 200 de medalii obţinute, în 2019 avem deja 780, iar peste o tremie dintre ele sunt de aur şi argint. Acest lucru se datorează calităţii înalte a vinurilor, diversităţii de stiluri şi inovaţiilor în producere. Diana Lazăr menţionează că se investeşte mult în înscrierea mostrelor de vinuri la concursuri internaţionale. Un progres îl reprezintă faptul că, o pătrime dintre aceste medalii revin vinăriilor în tranziţie de la o producere de masă la o producere de calitate, dar şi micilor vinificatori.
Cu o istorie a viticulturii şi vinificaţiei de peste şase mii de ani, Republica Moldova este încă puţin cunoscută pe plan global şi are încă o imagine afectată de embargourilor de pe pieţele CSI, menţionează vicedirectorul Proiectului de Competitivitate din Republica Moldova. Marea provocare pentru Republica Moldova, care depinde atât de mult de exportul vinurilor, este de a crea o imagine notorie ca naţiune producătoare de vinuri de calitate, unice şi diferite, care pot cuceri noi generaţii de consumatori. Succesul industriei vitivinicole este în proces de creştere şi acest lucru se datorează în primul rând vinificatorilor şi viticultorilor, cei care s-au ambiţionat să se reformeze, să se consolideze în jurul unei idei şi a unui scop comun, cel de a reînvia această ramură strategică a Republicii Moldova.
Comentarii