În prezent Moldova se confruntă cu un model climatic tot mai dificil, unde seceta nu mai este un fenomen de excepție, ci o realitate perpetuă. În acest context, agricultura convențională nu mai poate continua iar tranziția către o agricultură conservativă rămâne singura soluție.
Schimbările date presupun introducerea culturilor rezistente la secetă și a hărților de semănat, implementarea practicilor de rotație a culturilor, protejarea solului și reducerea arăturii, care sporesc retenția apei și reduc vulnerabilitatea la secetă.
O altă măsură care încearcă să fie implementată este direcționarea resurselor financiare către programe de tranziție climatică, prin fonduri europene sau subvenții naționale dedicate modernizării sectorului agricol.
Totuși, agricultura actuală rămâne în continuare cu un grad redus de sofisticare tehnologică și procesare, iar programele guvernamentale trebuie să pună accent pe eficientizarea proceselor, ce va genera creșteri de recoltă și reducere de costuri.
Debursări de 4 miliarde de lei
În perioada 2022-2023, prin programe guvernamentale, au fost efectuate debursări în valoare de 4 miliarde de lei. Totuși, efectul economic al acestor alocări nu a fost cel scontat, întrucât o bună parte a fondurilor a fost destinată compensării cheltuielilor, cum ar fi pierderile cauzate de secetă.
Alocările respective nu au fost însoțite de recomandări tehnologice adecvate sau de strategii de reziliență climatică, iar, fără o astfel de abordare, este aproape sigur că situațiile de criză, cum ar fi pierderile de recoltă în perioada secetei, se vor repeta.
O parte din resursele financiare disponibile au fost alocate fără a stabili priorități clare și fără a fi orientate către proiecte investiționale care aduc cu adevărat valoare adăugată și sau generează efecte economico-sociale durabile.
Un factor important care trebuie luat în calcul în evaluarea eligibilității pentru granturi sau subvenții este eficiența bazată pe plata impozitelor și crearea locurilor de muncă.
Cu părere de rău, agricultura este unul din sectoarele unde se întâlnește fenomenul de free-rider (cei care beneficiază de resurse și bunuri publice nu plătesc pentru ele sau plătesc mai puțin ca alții).
Moratoriu la plata creditelor – soluții temporare, dar neviabile pe termen lung
Măsurile de susținere a fermierilor, precum moratoriu la plata creditelor (atât a dobânzii, cât și a principalului) reprezentă niște soluții temporare, dar nu sunt sustenabile pe termen lung.
În condițiile climatice actuale, marcate de secetă perpetuă, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe măsuri proactive și investiții strategice pentru a spori reziliența climaterică a agriculturii.
Instituirea moratoriu, deși oferă un respiro temporar, creează o vulnerabilitate economică pe termen lung.
În primul rând, creditele oferite de băncile private provin din depozitele deponenților.
Amânarea plăților afectează întreaga piață financiară prin blocarea fluxului monetar. Pe de altă parte, intervenția a statului în relațiile comerciale dintre bancă și agentul economic perturbă mecanismele pieței libere.
Băncile, fiind private, nu pot susține pe termen lung o astfel de presiune financiară. Fără soluții reale pentru adaptarea la schimbările climatice, fermierii riscă să reintre în dificultățile existente blocând orice posibilitate de redresare economică.
Ce mecanisme a adoptat UE
Majoritatea statelor din Uniunea Europeană, precum Germania, Franța sau Grecia, adoptă soluții echilibrate pentru susținerea fermierilor.
Fermierii beneficiază de o amânare la plata dobânzilor pentru o anumită perioadă, oferindu-le posibilitatea să își reechilibreze cash-flow-ul. Statul intervine prin preluarea integrală a dobânzii, cu reducerea poverei financiare a agricultorilor.
Cu toate acestea, plata principalului rămâne în responsabilitatea fermierului, păstrându-se disciplina financiară.
Impactul asupra altor sectoare
Cu toate că agricultura este un sector vital pentru Republica Moldova, există și alte activități economice care înregistrează pierderi și dificultăți în rambursarea creditelor.
Aplicarea moratoriului la plata creditelor doar pentru fermieri poate genera anumite dezechilibre, întrucât oprirea rambursării creditelor într-un sector și menținerea obligațiilor în altele va dezechilibra piața financiară și încrederea în sistemul bancar.
Afacerea, indiferent de domeniu, este un risc pe care fiecare antreprenor și-l asumă. Intervenția statului în relațiile comerciale trebuie să fie echitabilă și limitată pentru a menține disciplina pieței economice.
Instituirea moratoriului la plata creditelor și intervenția statului asupra relațiilor dintre bănci și fermieri va genera o serie de efecte economice negative.
Băncile vor deveni și mai reticente în acordarea de credite pentru agricultură din cauza riscurilor crescute. Prin urmare, agricultura Moldovei va deveni tot mai necompetitivă pe piețele externe din cauza lipsei de investiții și adaptării tehnologice.
Astfel, în contextul actual al agriculturii din Republica Moldova, moratoriul la plata integrală a creditului nu reprezintă o soluție pe termen lung.
Deși această abordare va oferi o rezolvare temporară pentru fermierii aflați în dificultate, ea nu abordează problemele fundamentale ale sectorului agricol, cum ar fi lipsa unei tehnologii moderne, vulnerabilitatea la schimbările climatice și managementul financiar pe termen lung.
Unde ar trebui să intervină statul?
În acest sens, este imperativ ca intervenția statului să devină mai activă și mai bine coordonată, prin subvenționare, stimulente fiscale și revizuirea legislației, inclusiv a Legii privind insolvabilitatea, pentru a sprijini fermierii într-o manieră mai eficientă și echitabilă.
Printre aceste propuneri, în primul rând este necesar de menționat despre Legea privind insolvabilitatea nr. 149 din 29.06.201, care necesită modificări.
Micii fermieri trebuie să beneficieze de reglementări care să le permită să își achite obligațiile financiare în condiții mai favorabile, fără a ajunge în procedura de insolvență.
Măsurile date vor include și posibilitatea amânării datoriilor într-un mod flexibil, adaptat circumstanțelor specifice.
De asemenea, ar trebui să se acorde stimulente financiare pentru fermierii care doresc să își restructureze datoriile înainte de a intra în procedura de insolvabilitate.
Aici e nevoie ca statul să intervină prin stabilirea unor mecanisme de restructurare a datoriilor, astfel încât fermierii să nu fie nevoiți să suporte penalități excesive.
Rata de finanțare a Băncii Naționale a Moldovei în agricultură este insuficientă
De exemplu, în prezent, rata de finanțare a Băncii Naționale a Moldovei în agricultură este insuficientă, iar inflația lunară crește automat cu 0,07% peste rata de finanțare.
Astfel, un fermier cu o datorie bancară de 60 000 lei riscă să ajungă la o penalitate de 150 000 lei în termen de 12 luni, ceea ce este inacceptabil și nu încurajează dezvoltarea afacerilor agricole autohtone.
Mai mult ca atât, programul de subvenționare a motorinei utilizate în agricultură trebuie să fie extins și implementat în 2025, pe baza modelului din anul 2023.
Introducerea unui reagent de culoare verde, care să permită targhetarea motorinei utilizate exclusiv pentru tehnica agricolă este o soluție pe viitor pentru diminuarea accizei la motorină destinată ramurii.
Ce ține de partea de TVA, un ajutor simțitor ar veni de la stabilirea unei cote reduse de 8% pentru îngrășămintele și pesticidele utilizate. Această măsură va genera o diminuare a prețurilor la inputuri agricole.
Fermierii vor fi stimulați să utilizeze îngrășăminte în cantitățile necesare, respectând normele tehnice, ceea ce va conduce la creșteri de recolte și, implicit, la venituri mai mari pentru bugetul de stat din impozite și taxe.
Soluții care ar putea sprijini sectorul agricol pe termen lung:
- Introducerea unui impozit unic de 10% pentru agricultori, cu plata acestuia în perioada recoltei, ar simplifica procesul fiscal și ar reduce povara administrativă, iar stabilizarea fluxurilor de numerar va permite fermierilor să își plătească obligațiile fiscale într-un moment favorabil din punct de vedere al cash-flow-ului.
- Implementarea unui sistem de rambursare lunară a TVA-ului, pe baza declarației lunare TVA, conform modelului din Uniunea Europeană, va sprijini fermierii care au făcut procurări mai mari în perioadele fiscale. De exemplu, la situația din 31 octombrie 2024 au fost acordate total per țară circa 4,9 mlrd. lei credite destinate agriculturii. TVA-ul în contul agricultorilor atinge valoarea de 2-3 mlrd. lei. Cu restituirea acestor sume (cel puțin parțial) agricultorii nu ar fi avut nevoie de capital atras din bănci în proporții atât de mari.
- O altă măsură necesară este introducerea voucherelor pentru plata salariilor zilierilor, care să fie impozitate cu 10%. Aceste vouchere vor aduce beneficii prin legalizarea muncii sezoniere în agricultură, asigurarea unei transparențe mai mari în sectorul muncii. Cumulativ statul va avea de câștigat prin veniturile fiscale.
Dificultăți în accesarea finanțării din cauza lipsurilor
La moment, fermierii, în special cei mici, se confruntă cu dificultăți în a accesa finanțări din cauza lipsurilor în ceea ce privește gajul și garanțiile oferite băncilor.
Nu în ultimul rând, în programele economice actuale, guvernul trebuie să se orienteze nu doar spre subvenționarea dobânzilor, ci și către atenuarea lacunelor legate de gaj și maturitatea capitalului.
Astfel, măsurile temporare, cum ar fi moratoriu la plata creditelor, pot atenua pe moment dificultățile, dar nu oferă o soluție durabilă pentru fermierii vulnerabili.
În absența unor reforme structurale și a tranziției către o agricultură rezilientă, decalajul dintre cei care se adaptează și cei care rămân în urmă va continua să crească, amplificând inechitățile economice din sectorul agricol.
O concluzie relevantă în analiza impactului economic al măsurilor de criză asupra agriculturii este aplicarea principiului cunoscut drept Legea lui Matei, conform căruia „cel ce are va primi mai mult, iar cel ce nu are va pierde și puținul pe care îl are”.
Legea dată subliniază o realitate dură în agricultură: fermierii care respectă disciplina financiară, aplică tehnologii moderne și se adaptează schimbărilor climatice își pot amplifica veniturile și își consolidează afacerile.
În contrast, agricultorii dezavantajați, care nu investesc în soluții sustenabile și nu aplică normele tehnice necesare, riscă să fie tot mai vulnerabili la secetă și crize economice, adâncind ciclul sărăciei.
Comentarii