Anul 2020 este unul complicat pentru toate sectoarele economiei din cauza pandemiei de COVID-19, însă din cauza secetei fără precedent, situația din sectorul zootehnic s-a înrăutățit considerabil. Crescătorii de păsări și animale s-au pomenit într-o situație dificilă, care în timpul apropiat poate deveni una critică.
Dacă în timpul apropiat Guvernul nu va lua măsuri pentru sprijinirea sectorului zootehnic, unul din cele mai importante sectoare din agricultură, Republica Moldova riscă să rămână fără acest sector. Mai multe detalii la acest subiect ne-a oferit Eugen Voinițchi, președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Moldova.
„Cu părere de rău, trebuie să constatăm că, deși reprezentanții asociațiilor de profil au adresat un șir de cerințe și solicitări de susținere către autorități, în mare parte acestea au fost ignorate sau respinse, fără argumente plauzibile. Asociațiile de profil consideră că politica fiscală a statutului nu poate fi implementată cu succes, atunci când sectoare importante, cum este zootehnia, care generează venituri la bugetele centrale și locale, locuri de muncă, dezvoltarea afacerilor conexe etc., este tratată cu indiferență, ori, mai rău, este pusă la limita de subzistență, creându-i-se un climat nu de dezvoltare organică, ci de luptă pentru supraviețuire”.
Pe parcursul anului precedent, dar și la începutul acestui an, asociațiile de profil au adresat Guvernului câteva solicitări, privind problemele cu care se confruntă sectorul avicol.
TVA de 20% duce la stagnarea sectorului
„Aceste probleme se referă la cotele TVA, aplicabile livrărilor efectuate și anume cele generate de modificările operate la art. 96 din Codul Fiscal prin Legea nr. 50 din 03.04.2015, începând cu 07.04.2015, urmare a cărora, sectorul zootehnic (producătorii de carne și ouă pentru consum) este obligat să achite TVA la cota standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a livrărilor efectuate. Modificările menționate mai sus, precum și excluderea ouălor și a cărnii din lista bunurilor impozitate cu cota TVA în mărime de 8%, defavorizează dezvoltarea acestui sector, deoarece cerealele, livrările cărora se impozitează cu TVA 8%, reprezintă peste 70% din toate consumurile întreprinderilor zootehnice – ouă, carne, tineret avicol, și altele”.
Actualmente, art.96 din Codul fiscal nr.1163/1997, prevede cota standard a TVA în mărime de 20% pentru ouă, carnea de pasăre, carnea de porcine și semifabricatele din carnea de pasăre și carnea de porcine. Aceste cote necesită a fi diminuate până la 8% a TVA pentru carnea de pasăre produsă și livrată pe teritoriul Republicii Moldova.
După modificarea în anul 2015 a art.96 din Codul Fiscal RM, producătorii de carne și ouă pentru consum sunt obligați să achite TVA la cota-standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor. Totodată, materia primă pentru producerea ouălor și cărnii reprezintă producția agricolă, care sunt procurate cu aplicarea TVA la cota redusă de 8%.
Pe lângă aceasta, formarea prețurilor la carne și ouă pentru consum este dictată de mai mulți factori, printre care în primul rând, costul cerealelor procurate de la producătorii agricoli, care a fost în continuă creștere.
Datoria producătorilor din sectorul zootehnic față de bugetul de stat – în permanentă creștere
În structura cheltuielilor necesare pentru producerea ouălor și a cărnii de pasăre și porcine, producția agricolă reprezintă peste 60 la sută din totalul cheltuielilor. Acest fapt a creat un dezechilibru între producătorii din sectorul agricol. Iar pentru producătorii din sectorul zootehnic dezechilibrul înseamnă și o datorie în permanentă creștere față de bugetul de stat la TVA.
„Situația dată generează necesitatea contractării creditelor pentru a asigura alte cheltuieli operaționale stringente procesului de producție. Din acest motiv, producătorii se confruntă cu mari dificultăți financiare și cu greu își mențin cursul de activitate economică. Mai mult ca atât, producătorii de carne și ouă pentru consum, sânt nevoiți în unele situații de a vinde produsele la prețul mai mici decât costurile producției, precum și să întreprindă și alte măsuri în detrimentul intereselor economice, pentru a-și onora obligațiile fiscale rezultate din aplicarea cotei TVA în mărime de 20%”.
Astfel, pe de o parte, la stabilirea prețurilor pentru carne și ouă pentru consum, producătorii trebuie să țină cont de puterea de cumpărare a consumatorilor, condiționată de situația economică a țării în ansamblu, iar pe de altă parte, este foarte greu de concurat cu prețurile la carnea și ouăle importate, care dispun de condiții avantajoase.
În majoritatea țărilor exportatoare de carne în Republica Moldova, cota TVA este una redusă și mai mică decât cota aplicată în prezent pentru livrarea acestor produse pe teritoriul Republicii Moldova.
În țările UE, cota TVA pentru produsele alimentare constituie: Austria -10%, România – 9%, Slovenia – 9,5%, Republica Cehă – 15%, Finlanda – 14%, Luxemburg – 3%. În Federația Rusă cota TVA pentru carne și ouă constituie 10%.
Este de menționat, că pentru impozitarea activităților de producere a producției agricole atât de origine vegetală, cât și de origine animalieră, în Ucraina și Federația Rusă se aplică impozitul unic, fapt care presupune o povară fiscală mai mică.
În concluzie, carnea și ouăle importate sunt produse în țările exportatoare de către întreprinderi, inclusiv întreprinderi nerezidente în condiții fiscale avantajoase, acestea beneficiind și de subvenții de la bugetul de stat pentru utilajele și tehnologiile ultramoderne și performante utilizate în producție.
Prin urmare, activitatea producătorilor din sectoarele date nu poate să nu fie perturbată de importul produselor de aceeași categorie.
Un alt aspect al problemei este faptul că activitatea întreprinderilor din țară, care produc ouă pentru consum, carne de găină și carne de porcine proaspătă, răcită, refrigerată sau congelată, precum și semifabricatele este bazată pe un adaos comercial limitat. Prețurile de vânzare apropiate de costuri sunt o premisă pentru falimentarea fermelor.
„În afară de aceasta, nu este de neglijat nici faptul că, sectorul zootehnic necesită investiții considerabile de lungă durată, în vederea modernizării proceselor tehnologice, care ar permite implementarea standardelor internaționale și ajustarea situației producătorilor de carne și ouă la condițiile stabilite pentru export”.
Din 2015, investițiile făcute în sector se reduc
În scopul constatării situației economico-financiare a întreprinderilor din sector, au fost supuse analizei evoluția unor indicatori și date relevante despre activitatea câtorva întreprinderi pe perioada anilor 2011-2018.
În linii generale, s-a constatat că principalii indicatori de rentabilitate, precum rentabilitatea veniturilor din vânzări, rentabilitatea activelor, rentabilitatea capitalului propriu, au fost în creștere. Numărul mediu de angajați, cât și salariul mediu lunar al acestora, de asemenea a fost în creștere. Pentru anul 2018, trei întreprinderi au înregistrat salarii medii de la 2650 lei până la 4016 lei, iar două – de la 5417 până la 6860 lei.
În cazul a 2 întreprinderi în anul 2017 investițiile au scăzut considerabil comparativ cu anul 2014 (an cu cotă redusă a TVA pentru livrările de ouă, carne, și semifabricate din carne). Este de menționat că, în anul 2015, an în care a fost stabilită cota actuală a TVA în mărime de 20%, în total pe întreprinderile analizate se atestă o scădere drastică a investițiilor ( de la 124670,0 mii lei în 2014 până la 73011,0 mii lei în 2017 sau aproape în jumătate).
Analiza structurii pasivului denotă faptul că în creșterea rentabilității întreprinderilor, rol decisiv l-au avut creditele.
Nivelele lichidității înregistrate de către întreprinderile analizate a constatat că, două întreprinderi au înregistrat în 2018 lichidități generale de până la 1,5, una – 1,7 și două – peste 2,0. Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a onora obligațiile pe termen scurt și explică în ce măsura întreprinderea se finanțează prin credite.
Nivelul optim al lichidității este de la 1,5 până la 2,0. Dacă acest indicator depășește valoarea optimă, atunci întreprinderea nu poate să-și achite obligațiile curente, pe măsură ce devin scadente. Lipsa de lichidității determină un disconfort financiar, în care întreprinderea are nevoie să se împrumute sau să vândă o parte din activele sale pentru a-și plăti datoriile, fapt ce poate conduce la încetare de plăți, situație echivalată cu risc de insolvabilitate.
Datele analizate denotă faptul că la trei întreprinderi înregistrează nivele ale lichidității favorabile onorării obligațiunilor pe termen scurt, iar la două întreprinderi nivelul lichidității este sub limita favorabilă, persistând riscuri majore de faliment.
Analizei au fost supuse și alți indicatori, precum rata de îndatorare și rata cheltuielilor de împrumut. Rata de îndatorare reprezintă ponderea datoriilor în totalul pasivului și exprimă gradul de dependență a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terți, nivelul optim fiind considerat de până la 50 la sută.
La una din întreprinderi rata de îndatorare pe parcursul anilor 2015-2017 a fost până la 25 la sută, iar la alte trei – rata de îndatorare reprezintă de la 32 până la 79,6 la sută, fapt care denotă că datoriile dețin o pondere extrem de mare în totalul pasivelor acestor întreprinderi. Iar în anul 2018 rata de îndatorare atestă nivele apropiate de 50 la sută, iar la două – peste 50 la sută din totalul pasivelor, ajungând la aproape 80.
În perioada analizată, la toate întreprinderile, cu excepția uneia dintre acestea, cheltuielile de împrumut sunt în creștere, fapt care denotă că, întreprinderile sunt în dependență crescândă față de creditori.
Măsuri de îmbunătățire a sectorului zootehnic
Pentru îmbunătățirea situației din sectorul de producere a ouălor, cărnii și semifabricatelor din carne sunt oportune anumite acțiuni. Una din aceste măsuri este crearea condițiilor favorabile pentru activitatea de antreprenoriat.
„Pentru producătorii de ouă și carne persistă atât inechitatea fiscală în raport cu alți producători agricoli (de cereale, lapte, fructe, legume), care beneficiază de cotă redusă a taxei pe valoarea adăugată, cât și în raport cu importatorii de ouă și carne, care în țările lor beneficiază, de asemenea, de cote reduse la TVA. Astfel, este mai mult decât convingător, că este necesară susținerea mult mai consistentă a sectorului zootehnic, în care ar putea fi antrenată în câmpul muncii populația din localitățile rurale”.
În linii generale, în anii pentru care au fost stabilite cote ale TVA în mărime de 20%, întreprinderile au înregistrat datorii la TVA față de bugetul de stat, iar în anii cu cote TVA stabilite în mărime de 8% situația a fost inversă.
Întreprinderile, în caz de reducere pentru anul 2019 a TVA la 8%, planifică atât majorarea salariilor angajaților săi, cât și a impozitului pe activitatea de antreprenoriat.
Efectul social și economic al propunerilor
Reducerea cotei TVA pentru ouă, carne și semifabricatele din acestea, produse și livrate pe teritoriul țării, cu siguranță va avea efecte sociale pozitive. TVA redus pentru acestea va rezulta cu scăderea prețurilor la cele mai importante categorii de produse, precum ouăle, carnea precum și a semifabricatelor din acestea, urmate de creșterea consumului și a vânzărilor.
În scopul asigurării prețurilor reduse la produsele date, autoritățile responsabile și Consiliul Concurenței va fi necesar să monitorizeze prețurile de pe piață și să se asigure că rețelele comerciale transferă reducerea cotei TVA în reduceri de preț. Un eșec al acestui transfer va indica direct faptul că economia Moldovei nu funcționează în baza legilor concurenței, ci a înțelegerilor de cartel.
Un alt efect scontat al reducerii cotei TVA este impactul social benefic asupra păturilor social vulnerabile prin sporirea puterii de cumpărare a acestei categorii a populației. Ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în rândul păturilor social-vulnerabile ar fi mai mare, deci reducerea cotei TVA ar putea fi o metodă de sprijin pentru cetățenii cu venituri mici.
De reducerea cotei TVA vor beneficia și operatorii economici, deoarece creșterea transparentizării vânzărilor se va face în special din contul operatorilor care sunt predispuși să subraporteze. O relaxare fiscală generată de reducerea cotei TVA va avea drept efect ameliorarea climatului de afaceri din țară și creșterea investițiilor.
Republica Moldova este o țară agrară. Datorită acestui fapt, țara este asigurată cu materie primă pentru sectorul zootehnic. Actualmente însă, cerealele se exportă.
Utilizarea cerealelor în sectorul zootehnic poate genera produse finite – ouă, carne, produse din carne și altele. Este cunoscut faptul că vânzarea produsului finit aduce o valoarea adăugată mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar produs finit înseamnă cetățeni cu locuri de muncă aici, în țară și nu în afara țării.
Scăderea TVA de la 20% la 8%, poate asigura efecte atât asupra prețului producției întreprinderilor avicole și de creștere a porcinelor, asupra consumului producției lor, cât și asupra competitivității prețurilor. Vânzările ar putea crește, importurile ar putea fi diminuate, astfel asigurându-se, de asemenea, o creștere a bazei impozabile.
Există, deci, o mare probabilitate că se va mări baza impozabilă, așa cum s-a întâmplat în România, unde veniturile statului s-au majorat și încasările din TVA au crescut.
Pe lângă acestea, există un raport direct între taxe (mai joase) și evaziune fiscală (redusă). Cote mari ale taxelor, nu înseamnă neapărat venituri mai mari la buget. Încasările din impozitele indirecte rămân a fi principalele surse de venit pentru bugetul de stat al Republicii Moldova.
Astfel, pentru 2018, este prognozat ca o mare parte din veniturile bugetului public național să fie încasările TVA și încasările din accize (circa 40%). TVA va reprezenta circa 30% din sursele de venit pentru buget. Conform unor declarații oficiale, aceste rezultate au fost atinse datorită contracarării mai eficiente a evaziunilor fiscale.
Putem, deci, deduce că reducerea cotei TVA, corelată cu măsurile de combatere a evaziunilor fiscale, ar putea rezulta într-o creștere economică mai mare, fără a aduce vreun prejudiciu veniturilor la bugetul de stat, sau și creșterea acestora datorită diminuării fenomenului economiei informale.
Pe lângă acestea, având în vedere rotația pe parcursul anilor a cotei standard și a celei reduse, după aplicarea din anul 2015 a cotei de 20 la sută și resimțirea presiunii fiscale de către producătorii de ouă, carne de găină, carne de porcine și semifabricate din acestea, în scopul susținerii segmentului dat al zootehniei, este stringentă aplicarea pentru livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a acestora la cota redusă a TVA în mărime de 8%.
Cotele TVA în diferite țări
Comentarii