Până în 2050, am putea avea cu 35% mai puțin grâu și cu 10% mai puțin porumb

Schimbările climatice ne dau de știre, iar cifrele nu sunt dintre cele mai optimiste. O serie de date incluse în proiectul strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii zece ani arată că o treime din toate cazurile de secetă sezonieră, înregistrate în țara noastră din 1945 încoace, au avut loc începând cu anul 2000, scrie agora.md.

Potrivit documentului, care citează un studiu efectuat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, efectuat în 2017, din cele 38 de episoade de secetă sezonieră, constatate oficial începând cu anul 1945, 13 episoade îi revin perioadei de după anul 2000.

Nouă dintre cele 13 au avut un asemenea grad de cuprindere teritorială încât au fost catalogate ca fiind catastrofale. Frecvența medie a secetelor constituie unul-două episoade pe parcursul unui deceniu în regiunea de nord, două-trei – în regiunea centrală și chiar șase – în regiunea de sud.

„Consecința va fi reducerea productivității culturilor agricole, inclusiv a grâului, porumbului, strugurilor, legumelor, culturilor tehnice și furajere, cu un gradient nord-sud pronunțat în magnitudinea impactului. Chiar și adoptarea unor practici de irigare nu va compensa pierderile de productivitate, fiind necesare măsuri suplimentare de asigurare a utilizării eficiente a apei la nivelul fiecărei entități agricole, tranziția la soiuri de plante mai rezistente la secetă și asigurarea instruirii fermierilor”, se arată în proiectul strategiei statului pentru 2030.

Autorii prezintă și câteva estimări potrivit cărora, din cauza climei, am putea avea, în 2050, cu 35% mai puțin grâu decât avem acum și cu 10% mai puțin porumb.

„Costurile de producție în agricultură vor crește ca urmare a necesităților de adaptare a soiurilor de plante și a speciilor de animale la noile realități climatice, a pierderilor tot mai mari de pe urma unor fenomene climatice extreme și a creșterii costurilor de asigurare financiară contra acestor fenomene”, previn autoritățile.

Strategia însă nu oferă soluții.

„Extinderea perioadei calde a anului ar putea să ofere noi oportunități pentru extinderea perioadelor de vegetație a culturilor agricole, să permită creșterea unor culturi noi și să reducă consumul de energie în perioada rece a anului. Chiar dacă balanța riscurilor și a oportunităților pe care le produc schimbările climatice globale este mai degrabă negativă, incidența socială și localizarea geografică a acestora sunt incerte”, punctează autoritățile.

La final de 2019, Comisia Europeană a prezentat planul istoric pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. „The European Green Deal” este un document ce propune un calendar strict pentru măsuri concrete împotriva poluării, astfel încât până în 2050, UE să aibă emisii de carbon zero. Documentul mai arată că, în următoarele decenii Europa va renunța la energia clasică și va trece în totalitate la cea nepoluantă.