În mare parte, fermierii deja au însămânțat suprafețele preconizate cu grâu de toamnă, chiar dacă condițiile nu au fost dintre cele mai favorabile.
Lipsa precipitațiilor au complicat și mai mult procesul de semănat, pentru că apa este factorul determinant în răsărirea și dezvoltarea grâului de toamnă.
Solicitat de Agrobiznes, Mihai Bostan, promotor Corteva Agriscience, a ținut să specifice că adâncimea, norma optimă de semănat și răsărirea în termeni optimi sunt primii factori care ne asigură o producție calitativă și cantitativă la grâu.
Totodată, expertul consideră că producătorii agricoli trebuie să se adapteze la condițiile actuale și să adopte procedee agrotehnice, care să asigură minimul necesar pentru începutul dezvoltării culturilor de toamnă.
„Până la momentul dat, fermierii au reușit să semene circa 80% din suprafețele planificate. Din informațiile pe care le dețin, puține suprafețe au rămas încă nesemănate, acolo unde a fost un premergător mai târziu, sau acolo unde floarea-soarelui a fost recoltată cu întârziere, pentru că sunt fermieri care nu dispun de spațiu pentru depozitarea ei”.
Mihai Bostan consideră că, atunci când vorbim despre termenii optimi de însămânțare pentru grâu, aceștia ar fi fost sfârșitul lunii septembrie.
„Din cauza lipsei de precipitații/umiditate, producătorii au semănat mai târziu, dar indiferent de perioadă, au semănat în sol uscat, fără umiditatea necesară pentru răsărire. Aici țin să remarc faptul că, atunci când ne referim la termenii optimi de semănat nu trebuie să uităm că lipsa/prezența umidității determină timpul de răsărire a grâului. Pentru ca grâul să aibă o înfrățire bună, de cel puțin 2 frați, acesta are nevoie de 45-60 de zile de vegetație productivă după răsărire.
Bineînțeles că, grâul vegetează și mai târziu, cu temperaturi puțin mai scăzute, însă nu atât de productiv, fiind mai mult bazat pe acumularea de zaharuri și nu pe creșterea vegetativă semnificativă. Termenii optimi de răsărire a grâului sunt atunci când avem media zilnică de 14-17 grade (a doua – a treia decadă a lunii septembrie).
În anul curent, s-a reușit răsărirea grâului și a orzului, în foarte puține cazuri, doar acolo unde a fost un premergător devreme (rapița, mazărea, grâu) și unde s-au făcut lucrări minime ale solului (cu conservarea umidității din precipitațiile de la sfârșitul lunii iulie). În aceste cazuri, semănăturile sunt în faza de ,,înfrățire” și necesită erbicidare”.
Expertul spune că, acolo unde s-au făcut lucrări mai adânci (>5-7 cm) ale solului, cu părere de rău, la adâncimea de semănat nu mai este umiditate.
Astfel că, până nu vom avea precipitații, ca să umecteze solul până la bob și chiar mai mult, nu va avea loc răsărirea grâului.
„Cu fiecare zi fără precipitații și de întârziere a răsăririi grâului avem perspective tot mai sumbre legate de producția din anul următor. Un grâu care reușește să răsară până la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, reușește să facă doi frați și are un sistem radicular dezvoltat pe o adâncime de cel puțin 25-30 de cm, ceea ce îi oferă o rezistență mult mai mare la factorii de stres, la iernare, dar și o regenerare în primăvară mult mai activă și o rezistență la secetă mult mai înaltă”.
Mihai Bostan a amintit despre experiența din toamna anului 2018, când grâul a fost semănat în uscat, a răsărit în februarie-martie, iar datorită precipitațiilor din luna mai 2019, această cultură a oferit o recoltă de peste 6 tone la ha.
Însă, în doar câteva cazuri unde s-a obținut înfrățirea din toamnă, cu aceleași condiții de primăvară, în aceeași gospodărie s-au obținut sporuri de 1-1,5 t/ha la grâul înfrățit din toamnă față de cel răsărit primăvara.
„Înfrățirea din toamnă este esențială și nu trebuie de neglijat acest lucru. Putem admite că condițiile din iarnă – primăvară ar putea să compenseze sau să ne asigure niște producții bune, dar cu toate acestea un grâu înfrățit este mult mai productiv, decât un grâu care nu înfrățește din toamnă”.
Totuși, dacă în următoarele 7-10 zile vom avea parte de precipitații și temperaturi active prielnice până la sfârșitul lunii noiembrie, am putea avea și o răsărire a grâului suficient de bună, ceea ce ar putea să compenseze perioada din octombrie.
„Deci putem concluziona că, încă nu este totul pierdut, mai ales dacă semănatul a fost efectuat corect, la o adâncime de până la 3 – 3,5 cm. Din toate procedeele agrotehnice care s-au făcut în anul curent, pot spune cu certitudine că, lucrările minime ale solului (conservative, sau lucrarea minimă a solului) au oferit posibilitatea de a avea o răsărire și dezvoltare a grâului. Fermierii trebuie să conștientizeze că cu cât mai puțin vor lucra solul, cu atât mai bine va fi pentru grâu”.
În ceea ce ține de densitatea de semănat, fermierii s-au axat pe densități obișnuite, ceea ce este și firesc, a mai adăugat Mihai Bostan.
„La moment, este destul de bine ca densitățile să fie ceva mai mici, pentru că gradul de înfrățire și dezvoltare a grâului din toamnă, și ulterior primăvară, este direct proporțională cu numărul de plante la m2. Un grâu mai des o să înfrățească mai slab, iar un grâu mai rar o să înfrățească mai puternic și o să dezvolte un sistem radicular în așa fel că o să fie mult mai rezistent la condițiile de stres, în mod special la secetă”.
Anul acesta ne demonstrează odată în plus că, cultura premergătoare grâului, adâncimea lucrărilor de sol de la recoltarea culturii premergătoare și până la semănat, tehnica de semănat, perioada, adâncimea de semănat și, nu în ultimul rând, perioada de răsărire vor influența direct nivelul de producție la hectar.
Comentarii