‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
sâmbătă, 25 mai, 2024
26.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaPolitica monetară și creditarea în Moldova - cum s-a schimbat comportamentul populației

Politica monetară și creditarea în Moldova – cum s-a schimbat comportamentul populației

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Înăsprirea și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a schimbat puternic comportamentul de împrumut al populației, însă nu și al agenților economici.

Ultimii, în perioada când banii erau un lux, s-au împrumutat, iar când s-au ieftinit, au ezitat să se împrumute. Populația, în perioada când banii erau scumpi, a luat mai puține credite, în mare parte în valută și nu în lei, și a fost redus volumul creditelor, în mare parte din contul creditelor de consum și imobiliare.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 28 iulie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că, în prezent, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, există percepția că banii se ieftinesc, oamenii așteaptă să cumpere imobile, iar acest fapt duce la creșterea volumului de credite noi contractate.

„Piața creditelor începe a crește după șase luni de scădere, banii se ieftinesc cu o viteză acceptabilă, iar creditarea în valută a achizițiilor de imobile, practic va dispărea, revenindu-se la creditarea în lei”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că atunci când se vorbește despre politica monetară a BNM se are în vedere: prețul banilor, accesibilitatea banilor și rezervele obligatorii de valută. Referitor la prețul banilor, prin rata de bază aplicată, BNM ieftinește s-au scumpește banii.

În 2020, când rata de bază a ajuns la cel mai mic nivel – 2,65%, au fost cei mai ieftini bani care au existat vreodată în istoria Republicii Moldova. A fost această rată până pe 29 iulie 2021, când a ajuns la 3,7%, considerată la fel, scăzută.

În această perioadă, Moldova a înregistrat cel mai mare salt de creditare din partea persoanelor fizice. Anticipând inflația, creșterea prețurilor, o accelerare necontrolată a procesului de creditare, BNM a majorat, treptat, de zece ori, rata de bază, de la 2,65% la 21,5%, scumpind puternic banii, descurajând consumul și încurajând economiile populației.

‹ adv ›

Moldovenii au fost încurajați să ia mai puține credite și să depoziteze bani în bănci.

În ceea ce privește accesibilitatea banilor, expertul a declarat că dacă băncile comerciale, banii pe care îi colectează de la cetățeni, îi pot menține pentru a putea credita economia, atunci banii sunt accesibili.

Dacă banii sunt sub formă de rezerve obligatorii la BNM, atunci volumul de bani aflați în economie este cu mult mai mic. Astfel, rezervele obligatorii au crescut din cauza că a fost un surplus de lichidități de 45 de miliarde de lei în economia națională.

‹ adv ›

Banii colectați de către bănci de la cetățeni au fost cu mult mai mulți decât volumul creditelor oferite populației și agenților economici.

Vorbind despre rezervele obligatorii de valută, a menționat că rezervele obligatorii în lei au crescut până la 40%, fiind o situație stranie, deoarece rezervele obligatorii de valută sunt de obicei cu mult mai mici decât cele în lei.

În prezent, rezervele obligatorii în lei se reduc, deoarece se eliberează bani în lei. Rezervele obligatorii în valută rămân ridicate, la nivel de 45%.

BNM, în prezent, relaxează politica monetară, banii se ieftinesc, accesul la bani crește, în special pentru lei. Astfel, instituția  încurajează creditele în lei și descurajează creditarea în valută. La noi creditarea în valută stagnează de circa 8 ani, dar BNM nu dorește ca acest fapt să fie încurajat.

Potrivit economistului, creditele pentru persoanele fizice au fost mereu mai scumpe, decât pentru persoanele juridice. Atunci când s-a relaxat puternic politica monetară a BNM, creditele oferite businessului au rămas la nivel de 8%.

Ceea ce a influențat puternic politica monetară, a fost ieftinirea creditelor pentru populație, care au ajuns la 5,4% în 2021. Când BNM a început înăsprirea politicii monetare, creditele pentru business s-au scumpit, dar nu tare.

Cel mai mult s-au scumpit creditele destinate persoanelor fizice, de la 5,4% la 15,9%. Acum, când politica monetară se relaxează, creditele se ieftinesc, creditele pentru populație se ieftinesc mai repede decât cele pentru business.

„Politica monetară a BNM influențează creditele și comportamentul agenților economici într-o manieră mai slabă decât pentru populație. Politica monetară a BNM are un efect imediat și puternic asupra comportamentului populației și anume aceasta influențează inflația. În Republica Moldova, rata de bază și rezervele obligatorii, influențează cel mai mult volumul de credite oferit populației și mai puțin oferit mediului de afaceri”, potrivit economistului.

Economistul a afirmat că volumul creditelor noi accesate, atât de către agenții economici, cât și de către populație, în trimestrul III din 2021 a ajuns lunar la 4,3 miliarde de lei. Agenții economici – 2,7 miliarde de lei, iar populația – 1,5 miliarde de lei, lunar.

Când a fost înăsprită politica monetară, creditele accesate de către populație au scăzut la 600 de milioane de lei în trimestrul IV din 2022. Cât privește agenții economici, volumul creditelor în trimestrul IV din 2022 era de 3,5 miliarde de lei, față de 3 miliarde de lei în trimestrul III din 2022.

„Politica dură a BNM mai puțin a influențat mediul de afaceri. Acum avem un paradox. BNM relaxează politica monetară, populația începe a se credita activ. Dacă în trimestrul IV din 2022 ei luau din bănci lunar câte 600 de milioane de lei, în trimestrul II din 2023 au luat lunar câte 1 miliard de lei. În cazul agenților economici, creditele au scăzut la 2,9 miliarde de lei în trimestrul II din 2023. Când politica monetară se relaxează și banii se ieftinesc, agenții economici au mai puține credite. Creditarea agenților economici este dictată de către alți factori decât politica monetară a BNM”, a afirmat economistul.

Analistul economic susține că pe de o parte, atât agenții economici cât și populația i-au credite, iar pe de altă parte, ambele părți au de întors credite vechi. Astfel, în trimestrul III din 2021 s-a luat de la bănci credite de 4,3 miliarde de lei, dar s-au întors credite vechi de 2,5 miliarde de lei.

Îndatorarea populației a crescut cu peste 1,8 miliarde de lei. După, a scăzut puternic îndatorarea din contul populației. S-a ajuns în trimestrul III din 2022 când aceștia au accesat credite de 3,8 miliarde de lei și au întors credite vechi tot 3,8 miliarde de lei.

În trimestrul I din 2023 s-au accesat credite mai puține decât s-au dat din cele vechi și respectiv volumul de credite a scăzut. În trimestrul II din acest an se înregistrează o ușoară înviorare și este strict din conțul populației.

Potrivit analistului economic, în anii 2000/2001, moldovenii accesau credite de 10 milioane de lei lunar. În 2007 – de 325 de milioane de lei lunar. S-a ajuns la 843 de milioane de lei lunar în 2019.

În anul pandemic 2020, au scăzut la 736 de milioane de lei lunar. În 2021 a fost o creștere fără precedent, ajungând întrimestrul III la 1,5 miliarde de lei lunar. A urmat o scădere de până la 612 milioane de lei în trimestrul IV din 2022. În trimestrul II din 2023 s-a ajuns la puțin peste 1 miliard de lei lunar.

„Economia noastră este strâns legată de consumul populației. Dacă populația crede că îi merge bine, începe a consuma, se împrumută, iar bugetul de stat primește încasări. Cred că această creștere a consumului bazat și pe creditare, această înviorare a creditării, este un element care arată că cetățenii au început a-și reveni din șocul crizei din 2020/2022”, potrivit analistului economic.

Veaceslav Ioniță a mai spus că dobânzile la credite și la depozite au crescut puternic în perioada 2021/2022. Acum, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, a scăzut dobânda la depozite până la 6,7%, și scade și dobânda la credite, ceea ce înseamnă că în câteva luni creditele pentru persoanele fizice vor ajunge la ceea ce a fost până la criză, ceea ce va determina cetățenii să se împrumute.

Referitor la depozitele persoanelor fizice, se observă în prezent o înviorare. În trimestrul III din 2023 erau 2,4 miliarde de lei – depozite în bănci și s-au luat din depozitele vechi doar 300 de milioane de lei.

S-a observat o retragere masivă de depozite doar în luna martie 2022, când a început războiul. Oamenii au retras din bănci 5 miliarde de lei.  

Expertul a mai menționat că în 2015 moldovenii se creditau cu 281 de milioane de lei lunar. În 2021, cu 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei erau credite pentru consum, 511 milioane de lei – pentru imobile, iar 50 de milioane de lei – pentru afaceri.

Când s-a înăsprit politica monetară, creditele de consum au ajuns, în trimestrul IV din 2022, la 455 de milioane de lei; pentru ipotecă – la 128 de milioane de lei, iar pentru afaceri – crescând la 75 de milioane de lei.

Acum, când se relaxează politica monetară, în trimestrul II din 2023, creditele de consum au crescut la 814 milioane de lei, imobiliare – la 205 milioane de lei, iar pentru afaceri – la 76 de milioane de lei.

Creșterea volumului de credite în sistemul bancar, pentru persoanele fizice, este din contul creditelor de consum și al celor imobiliare.

Referitor la rata dobânzii la creditele imobiliare, expertul a amintit că era de 6,4% în trimestrul II din 2021. Una prea confortabilă pentru a accesa un credit imobiliar.

După ce BNM a înăsprit politica monetară, în luna ianuarie din acest an, creditele ipotecare au ajuns la 13,2%, lucru care a descurajat cetățenii să mai ia credite ipotecare.

Acum, asistăm la o reducere constantă a ratei dobânzii la creditele imobiliare. În luna iunie a fost de 11,5%.

„Către sfârșitul anului estimez că va fi 7-8%, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor imobiliare”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2008 creditele noi pentru imobile luate de către persoane fizice erau de 43 de milioane de lei. Criza din 2009 a prăbușit pieța imobiliară, iar credite au fost accesate de doar 9 milioane de lei.

A urmat o recuperare până în 2014 de până la 79 de milioane de lei. Jaful bancar din 2014 a lovit din nou piața imobiliară, iar în 2016 s-au luat credite de doar 44 de milioane de lei.

În 2019, când a apărut programul guvernamental Prima Casă, când banii erau ieftini, iar băncile comerciale aveau un surplus de bani, creditele noi pentru imobile au ajuns la 270 de milioane de lei lunar.

În timpul crizei din 2020, s-au accesat credite noi pentru imobile de 236 de milioane de lei. În 2021, s-a ajuns la 511 milioane de lei.

Creșterea prețurilor, războiul din Ucraina, criza energetică, politica dură a BNM, toate au influențat în 2022 piața imobiliară. Volumul creditelor noi accesate a ajuns la 128 de milioane de lei. Acum, în trimestrul II din 2023 s-a ajuns la 205 milioane de lei.

„Cu excepția anului 2015, dar în toți anii, în Moldova, au crescut creditele acordate în lei pentru imobile. Creditarea în valută a imobilelor practic lipsește. Maximul 4% din toate creditele luate.

Criza din 2022 a speriat oamenii și am ajuns în trimestrul IV din 2022, când creditarea imobiliară a ajuns la cel mai scăzut nivel, că 35,4% din creditele care au fost luate, erau în valută. Moldovenii, de frică, nu s-au împrumutat în lei. Acum, banii se ieftinesc, inflația scade, percepția crizei trece, avem o prăbușire a creditării în valută. În trimestrul II din 2023 a scăzut la 15,8%”, a menționat expertul.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›