Potrivit rezultatelor publicate recent în Frontiers in Bioengineering and Biotechnology, lansarea moliei verzei modificată genetic în câmp deschis s-a soldat cu succes. Molia verzei, numită și moliul cu diamant (Plutella xylostella), este un dăunător important al culturilor din familia Brassicaceae (varză, broccoli, canola), iar moliile modificate nu permit înmulțirea dăunătorului.
Cercetătorii consideră că, rezultatele studiului deschid calea către o abordare eficientă și durabilă a combaterii dăunătorilor.
Acum câțiva ani în urmă, când au fost realizate primele experiențe existau temeri în privința impactului negativ ce ar putea surveni, însă Departamentul Agriculturii al Statelor Unite (USDA) a anunţat pe 6 iulie 2017 că a aprobat eliberarea acestora, determinând că molia nu ar avea impact negativ. Moliile modificate au fost dezvoltate în cadrul companiei de biotehnologii Oxitec.
La eliberarea masculilor modificați, aceștia găsesc și se împerechează cu femelele de dăunător, dar gena transmisă autolimitează ca urmașii – omizile apărute să supraviețuiască. Adică molia produce descendenţi care vor muri înainte de a ajunge la maturitate.
Potrivit cercetătorilor, prin eliberări controlate, populația dăunătorului este redusă într-un mod eficient, durabil și ecologic. După oprirea lansărilor, insectele autolimitante dispar din mediu în câteva generații. Însă, organizaţiile din agricultura ecologică se tem că larvele moarte rămase pe culturi, după ce „comutatorul de ucidere” va acţiona, vor compromite certificarea ecologică.
Testul realizat în teren se bazează pe lucrările publicate anterior ce țin de experiențele realizate în sere de către profesorul Shelton și colegii, care au demonstrat că eliberarea controlată a moliilor GM au suprimat efectiv populația dăunătorului și au împiedicat dezvoltarea rezistenței la un insecticid.
Utilizând teste de teren și de laborator, precum și modelarea matematică, cercetătorii au adunat informații relevante cu privire la molia cu diamant modificată genetic, ale cărei omologi (dăunătorul Plutella xylostella) produc daune de miliarde de dolari.
Este primul studiu din lume în care au fost eliberate insectele agricole autolimitante într-un câmp deschis.
„Pentru studiul în teren, am folosit metoda „marcare-eliberare-recaptare”, care a fost folosită zeci de ani pentru a studia mișcarea insectelor pe câmpuri. Fiecare tulpină cu insectele ce urmează a fi eliberate conține pulbere fluorescentă pentru a marca fiecare grup de insecte înainte de eliberare, apoi, acestea sunt capturate cu ajutorul capcanelor cu feromoni și identificate datorită pulberii și markerului molecular”, a spus Shelton.
Cercetătorii au fost foarte mulțumiți de rezultate. Atunci când sunt eliberate în câmp, insectele mascule modificate se comportă în mod similar cu omologii lor nemodificați, în ceea ce privește supraviețuirea și distanța parcursă.
„Modelele noastre matematice indică faptul că, eliberarea acestor insecte ar putea controla populația acestui dăunător fără utilizarea insecticidelor suplimentare, așa cum s-a demonstrat în studiile noastre în seră”.
Acest studiu demonstrează potențialul imens al acestei tehnologii interesante ca un instrument extrem de eficient în combatere dăunătorilor, care poate proteja culturile într-un mod durabil din punct de vedere al mediului, susține Neil Morrison, Oxitec, coautorul proiectului.
FOTO: imagine simbol; sursă: blogs.nottingham.ac.uk;
Comentarii