Pe timp de pandemie, fermele producătoare de lapte din țară încearcă să-și mențină activitatea pentru a asigura cu materie primă fabricile procesatoare și, într-un final, consumatorii cu produse lactate autohtone.
Totuși, din cauza schimbărilor parvenite, producătorii întâmpină mai multe dificultăți, iar cantitatea de lapte produsă, cel mai probabil, se va reduce.
„În perioada de COVID-19, indiferent de clima de afară, de situația economică, de dispoziție, de sărbători – avem animale și suntem obligati, ca fermieri, să îndeplinim zilnic lucrări: curățarea paturilor, furajarea animalelor, încărcarea/descărcarea cerealelor pentru pregătirea furajelor, manoperele reproducției, monitorizarea sănătății animalelor, lucrări de amenajare și chiar de dezvoltare sau modificare a teritoriului, cu forțe proprii”, a menționat Ana Pancrat, președintele Asociației Fermierilor Producători de Lapte.
Asociația are circa 35 de membri-producători de lapte din diferite zone.
Potrivit acesteia, partea bună este că, s-au ieftinit carburanții în perioada realizării lucrărilor agricole necesare pentru producerea furajelor. Totuși, asupra fermierilor au năvălit mai multe probleme.
„S-au adăugat mai multe probleme la care trebuie să facem față. Aceste probleme vor produce un efect de mărire a costului de producere a laptelui autohton, vorbesc de „laptele – materie primă”- dar aceste majorări nu vor fi compensate prin prețul plătit de procesator”.
Cursul valutar influențează costurile de producție
„Valoarea valutei euro a crescut de la 19 lei la 20. Dacă va crește mai mult, va crea mari probleme fermierilor care au credite în euro pentru achiziții de animale de import sau tehnică, echipamente, dar și fermierilor care au cumpărat semințe pentru culturile agricole (porumb pentru siloz, furajul de bază al animalelor). Furnizorii importă, iar riscul cursului valutar îl transmit fermierilor prin contractele încheiate. Totodată, adaosurile furajere, cum ar fi mineralele la bovine, sunt mai scumpe. Automat, se scumpește și materialul seminal pentru bovinele de import, absolut necesar în reproducție pentru menținerea procesului tehnologic”.
Toate aceste necesități ale fermei nu pot fi neglijate, dar sunt dependente de cursul valutar.
Rația bovinelor nu poate fi deplin asigurată
„Melasa sau borhotul furajer uscat (tăieței) – parte a rației, erau cumpărate de la fabricile autohtone, care acum sunt închise. La solicitarea noastră de a aproviziona fermele cu necesarul, unii au reacționat pozitiv, dar, cu regret, sunt nevoiți să majoreze prețul pentru că apar costuri de preluare a procesului tehnologic, livrare și scoaterea personalului din carantină. Alții au dat refuz pe motiv că au exportat deja totul”.
S-a majorat esențial prețul pentru șrotul de soia
Și prețul pentru șrotul de soia, baza proteică în furajarea animalelor mulgătoare, s-a scumpit esențial (de la 8.50 lei la 12.70), iar unii specialiști de peste hotare, care monitorizau fermele, nu o mai pot face din cauza interdicțiilor impuse pe timpul pandemiei.
Piesele de schimb sau echipamentele necesare – greu de găsit
Echipamentele sau piesele necesare pentru funcționarea utilajelor trebuie importate, iar în această perioadă ajung foarte greu din cauza restricțiilor impuse la vamă, sau cumpărate de la furnizori, unde fermierii sunt nevoiți să aștepte formând cozi imense.
Insuficiența forței de muncă
„Sunt ferme la care muncitorii vin din sate diferite, pentru care este necesar transport, iar cei care lucrează în ture, trebuie să stea acasă pentru a nu supune riscului alți muncitori. Acest subiect e o problemă, lucrul cu animalele nu este un utilaj la care ai apăsat butonul și producerea va aștepta o perioadă mai bună, este o muncă zilnică, făcută indiferent de starea socio-economică, climaterică sau altele”.
Pe lângă problemele generate de pandemie, și condițiile climaterice afectează foarte mult producerea.
„Trebuie sa pregătim și terenurile agricole, dar suntem alarmați, câmpurile sunt foarte uscate, nu se prevăd ploi. În acest an, ca și în precedenții, trebuie să ținem piept condițiilor climaterice pe lângă toate provocările care sunt”.
Spre final, Ana Pancrat a adăugat:
„Producătorii de lapte din Moldova sunt foarte muncitori, dar și foarte puțini pentru a le fi auzite vocile lor împovărate cu probleme. Anul trecut, raioanele de nord au fost cele mai afectate din urma ploilor torențiale și grindină. Producătorii de lapte a căror câmpuri au fost distruse, au invitat și comisii din partea direcțiilor agricole care au constatat pierderile. Cu aceste documente s-au adresat la ministrul MADRM, Ion Perju, pentru a obține despăgubiri și la Șeful statului, Igor Dodon. La 22 februarie 2020 au promis că vor introduce schimbări în rectificarea bugetului. Despăgubirile urmau să fie oferite la sfârșitul lunii martie, dar au rămas la nivelul promisiunilor goale…”.
În anul 2019, mai multe regiuni au fost afectate de calamitățile naturale, iar acest lucru și problemele enumerate anterior vor duce la scăderea numărului de vaci, respectiv a cantităților de lapte produs.
Totuși, producătorii continuă să asigure consumatorii cu lapte.
„Producătorii și procesatorii sunt asemeni soldaților – mereu la datorie. Îi îndemnăm pe toți: stați acasă, iar noi, în pofida tuturor problemelor, vom reuși să vă asigurăm cu lapte autohton. Sperăm că vom fi auziți de stat și apreciați la justa valoare, pe timpul, dar și după pandemie”, a conchis Ana Pancrat
Comentarii