Satul Brăviceni din raionul Orhei, cu o populaţie de circa 2400 de locuitori, aparent nu se deosebește de alte localităţi. Dar o privire mai atentă observă lucruri specifice doar pentru acest sat. Spre exemplu, terenurile de joacă și curtea grădiniței acum sunt pline de copii, tablou pe care nu-l vezi în alte sate, unde se bucură dacă se adună o grupă-două de micuți. Fenomenul de la Brăviceni e lesne de explicat: marea majoritate a sătenilor, inclusiv cei tineri, după studii, rămân acasă, pentru că au locuri de muncă bine plătite şi posibilităţi să-şi aranjeze viaţa familială. Chiar dacă unii şi pleacă în străinătate, după ce câştigă ceva bani se întorc la baştină să-şi iniţieze o afacere.
Schimbarea se produce şi în mentalitate
Vasile N., 26 de ani, originar din Vasilcău, raionul Soroca, căsătorit acum doi ani cu o fată de la Brăviceni, a spus că avea ”de toate” în satul de baștină, cu excepția unui loc de muncă stabil și bine plătit.
”Satul de baștină al soției m-a impresionat: aici sunt destule locuri de muncă, unde lucrează şi multe persoane din satele vecine. Iată de ce am lăsat Moscova și m-am angajat la o întreprindere din Brăviceni. Mi-am construit şi o seră, unde cresc legume”, spune Vasile.
”În multe sate lumea a ales la conducere oameni de afa-ceri, crezând că aceştea îi vor scoate din sărăcie. Nu toţi au îndreptăţit aşteptările. Vladimir Cociorvă a reuşit pentru că a pus accent pe susţinerea şi dezvoltarea spiritului de inițiativă al sătenilor, se bucură de încrederea oamenilor”, spune antreprenorul A.Erhan.
Proiectele investiționale, cea mai importantă opțiune
Implementarea proiectelor cehe și poloneze a demarat în anul 2008.
”Trei ani cât a fost deputat în Parlamentul RM (asta a fost la începutul anilor 2000), Vladimir Cociorvă a reușit să inițieze relații cu persoane influente din guvernele Cehiei și Poloniei şi să le convingă, că în mediul rural din Moldova pot fi implementate proiecte investiționale durabile. Mai întâi a fost repartizat un teren demonstrativ cu o suprafață de 5 ha, care-i folosit și astăzi de către savanții Academiei de Științe a Cehiei. Primul proiect polonez implementat a fost utilarea a șapte puncte de colectare a laptelui din mai multe localități din raioanele Orhei, Telenești și Rezina, care achiziționau materie primă pentru societatea ”VC-Saturn-13” de la Brăviceni. A urmat deschiderea unei întreprinderi similare la Ignăței, raionul Rezina, alte proiecte destul de îndrăzneţe, implementate la Brăviceni în domeniul zootehniei, procesării produselor agricole, producerii materialelor de construcție, etc. Adică Vladimir Cociorvă a izbutit să frângă niște stereotipuri, datorită cărui fapt în ultimele decenii în Brăviceni au fost împlementate peste 20 de proiecte în sumă totală de circa 700 000 euro. În prezent la Brăviceni activează 54 de agenţi economici (societăți și întreprinderi individuale”, a spus Sergiu Muravschi, expert în agricultură, ex-vicepreședinte al raionului Orhei.
Miroslaw Matrenczik, președintele ”Wshod” (”Est”), o instituție guvernamentală din Polonia care are mai multe proiecte investiționale implementate în spațiul post-sovietic, a relatat că inițial a fost sceptic în ce privește colaborarea cu Republica Moldova:
”Motive au fost destule. Mai înainte în raionul Orhei s-a încercat să se implementeze un proiect–pilot germano-olandez de privatizare a agriculturii, care a eșuat din cauza că s-au opus liderii colhozurilor. Noi am riscat, punând miza pe specialiști în agricultură cu experiență în managementul întreprinderilor private. Am început-o cu Brăvicenii. Acum avem o mulțime de proiecte în mai multe sate din R.Moldova, pe care le implementăm prin intermediul ACSA. Totuși, cel mai mult țin la Brăviceni, fiindcă experiența de activitate cu administraţia şi oamenii din această localitate este una extraordinară ”, afirmă dl Matrenczik.
”Deschis cu suportul tehnic al Poloniei”
Vladimir Cociorvă, primarul s. Brăviceni: „Când îi ajut pe săteni să-și pornească afacerile, ne înțelegem ca, după ce se pun pe picioare, să ajute satul. Așa am reușit să reparăm biserica, să construim un gard nou la cimitir, să demarăm construcția unei rețele de canalizare, să facem reparații în clădirea gimnaziului, ş.m.a.”
În multe gospodării din satul Brăviceni vezi panouri cu textul „Deschis cu suportul tehnic al Poloniei”. Un asemenea panou am văzut şi la Dumitru Caraman, care crește răsaduri, dar și legume în sol protejat. La început Dumitru a construit două sere mici, afacerea nu mergea rău. Dar acum patru ani, Vladimir Cociorvă i-a propus să aplice pentru un grant oferit de o fundaţie poloneză. Graţie acestui grant a asamblat un complex de sere moderne și spațioase.
Dumitru Caraman: „Eu cu răsadul nu ajung la piață. Vin de acasă și mi-l iau până la ultimul fir. Cresc și legume de vânzare, utilizez doar îngrășăminte organice, de aceea producția mea este căutată”.
Primarul de Brăviceni este convins că, la anul viitor, Dumitru Caraman are şanse mari să mai câştige un grant de la aceeași fundaţie poloneză pentru a-și extinde afacerea.
Vladimir Stratanenco, directorul fabricii ”Mezel-Brav”, deschisă acum patru ani într-o aripă a blocului unde se află secția de prelucrare a laptelui, proprietate a societății ”VC-Saturn-13” gestionată de Nina Cociorvă, soția primarului, spune că inițial primarul de Brăviceni, având la dispoziţie un buget modest, a ales o altă cale pentru dezvoltarea satului – a decis să încurajeze dezvoltarea micului business prin atragerea de investiţii străine.
“Dumnealui a reușit să molipsească de această idee întreg satul. Primarul invită periodic sătenii la primărie și îi întreabă cine și ce idei de afaceri au, ne încurajează să scriem proiecte pentru granturi”, spune Vladimir Stratanenco.
Ecaterina Bucur, în trecut șefă a oficiului poștal din sat, acum muncește la „Mezel-Brav”.
„La noi în sat nu lucrează numai acei care nu vor să luc-reze. Nici nu mă gândesc să plec din sat. Am un salariu bun. Oamenii din satele vecine ne invidiază”, spune dumneaei.
Iepurii de muscă, afacere profitabilă
Electricianul Iurie Cibotaru inițial a muncit după profesie la fabrica de prelucrare a laptelui.
”Lucrând la întreprindere, veneam cu propuneri de raționalizare, mergeam la expoziții și târguri. Inițiativa şi interesul meu au fost observate de dl Cociorvă, care mi-a propus să aplic pentru un grant de fondare a unei crescătorii de iepuri. M-a convins că experiența este o chestie care se deprinde cu timpul. Acum patru ani am dat în folosință crescătoria de iepuri, unde întreţin circa 1500 de capete. Nu demult am finalizat construcţia unei noi încăperi, pentru 5000 de capete, în zilele apropiate voi aduce cuștile. Fabricăm pe loc nutrețuri combinate. În viitorul apropiat preconizăm să vindem furaje şi sătenilor”, a relatat proprietarul.
Dl Cibotaru afirmă că nu are probleme cu vânzarea producției pentru că are încheiate contracte cu reţele de magazine din capitală.
”Prevăd să-mi concentrez activitatea pe creşterea iepurilor şi producerea nutreţurilor combinate, iar materia primă pentru aceste nutreţuri (cereale, leguminoase, etc.) să le procurăm de la consăteni”, a mai spus Iurie Cibotaru.
Planuri mari pentru anul viitor
„Afacerile la sat înseamnă locuri de muncă, oameni cu viață normală, acasă, alături de copiii lor, de părinţii bătrâni”, spune Vladimir Cociorvă.
Primarul de Brăviceni are planuri mari pentru viitor. După ce, în 2014, Brăviceniul a vândut produse de 50 de milioane de lei (față de 5 milioane în 2011), dânsul își propune ca în anul curent să sporească vânzările până la 60 de milioane de lei.
Preconizăm să pregătim specialiști în prelucrarea laptelui și a cărnii la Praga și Varșovia, să modernizăm tehnologiile de producere la mai multe întreprinderi pentru a reduce preţul de cost al producției. Într-un fel, ne pregătim să fim competitivi pe piaţa europeană, să fabricăm produse calitative, ca acestea să nu stea la depozit, dar să fie căutate de consumatori”, își dezvăluie planurile primarul de Brăviceni Vladimir Cociorvă.
Material realizat de Ziarul Cuvântul în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
Comentarii