Protecția viței de vie contra temperaturilor scăzute, înghețului si brumelor de primăvara

‹ adv ›

Spre deosebire de cea sălbatică, vița din cultură și-a sporit sensibilitatea față de temperaturile scăzute. Protecția contra temperaturilor scăzute se asigură printr-un complex de metode adecvate, scrie rasfoiesc.com.

Rezistența viței de vie la temperaturi scăzute se manifestă diferit în cursul anului, fiind mai mare în perioada de latență și mai mică în cea de vegetație.

Parțile multianuale ale aparatului supraterestru sunt mai rezistente la ger față de cele anuale, iar acestea față de diafragma și ochii de iarnă. Tulpina si brațele multianuale rezistă până la minus 22 – 24 grade Celsius, coardele anuale până la minus 20 – 21 grade Celsius, ochii de iarnă până la minus 15 – 20 grade Celsius, diafragma până la minus 5 – 7 grade Celsius.

Metodele contra temperaturilor scăzute din iarna depind de un complex de factori, dintre care zona în care se află plantația, soiul de viță cultivat și înălțimea tulpinii dețin un rol de seama.

Plantațiile de vii se pot afla în zona culturii îngropate sau în afara ei. Se consideră în zona culturii îngropate, acele podgorii în care temperatura minimă absolută depășește cu regularitate câteva zile la rând (3 – 5), 18 – 20 grade Celsius sub zero, iar solul este lipsit sau acoperit cu puține zăpezi, și în afara ei, acelea în care temperatura respectivă nu atinge limite de 18 – 20 grade Celsius , decât în cazuri rare (la 10 – 20 de ani).

În cadrul aceleiași zone unele soiuri manifestă rezistența mai mare la temperaturile scăzute din iarna (Cabernet, Sauvignon, Feteasca regala, Coroana alba sau neagra), altele mai mică (Afuz – Ali, Cramposie, Negru moale, Gordon). Soiurile rezistente la temperaturi scăzute din iarna pot rămâne neprotejate peste iarna, deoarece înregistrează pagube mai mici, însă cele cu rezistența mai mică la temperaturile scăzute din timpul iernii, aflate in zona viilor îngropate, pe tulpini joase (0,10 – 0,30m) se protejează prin îngropat.

‹ adv ›

Îngropatul constă în acoperirea parții supraterestre a butucului de viță cu un strat de pământ gros de cca 10 cm.

Protecția viței de vie contra brumelor și înghețurilor de primăvară

Metodele de apărare contra brumelor și înghețurilor de primăvară pot fi împărțite în două categorii: pasive sau indirecte si active sau directe.

‹ adv ›

Mijloacele indirecte au ca scop prevenirea permanenta, de durata a riscurilor de îngheț prin eliminarea tuturor factorilor naturali defavorabili, la întârzierea dezmuguritului și la micșorarea radiației nocturne.

Mijloacele directe constau în acțiuni artificiale asupra microclimatului local doar în momentul critic, și se referă la utilizarea în practică a soiurilor de viță numită „rezistentă”.

Mijloace indirecte

În cadrul acestor mijloace se petrec o serie de etape:

• alegerea de soiuri cu dezmugurire târzie – care se poate realiza pe întreagă lungime a coardei sau numai pe o porțiune a sa;
• lucrări culturale – vițele din zonele bine lucrate suportă totdeauna cel mai bine înghețurile;
• îngrășăminte și amendamente – îngrășămintele fosfatice si potasice contribuie la consolidarea rezistentei vitei la temperaturi scăzute. Cele în potasiu asigură vitelor substanțe terțiare, care, sporind concentrația sucului celular, contribuie la coborârea punctului de îngheț;
• alegerea unei forme adecvate de conducere;
• tăierea eșalonată;
• amplasarea viilor si orientarea parcelelor;
• eliminarea focarelor de aer rece
• drenarea maselor de aer rece.

Mijloacele indirecte, simple si economice, pot modifica cu câteva grade temperatura microclimatului. În plus, ele contribuie la ușurarea aplicării mijloacelor directe, făcându-le mai puțin costisitoare si mai eficiente.

Mijloace directe

Ca și cele indirecte, și mijloacele directe se realizează printr-o serie de etape:

• avertizarea înghețurilor de primăvară;
• ecranele;
• norii artificiali care cuprind la rândul lor:

1. grămezi fumigene;

2. anvelope uzate;

3. lumânările fumigene;

4. încălzirea aerului cu aparate de radiații infraroșii;

• amestecarea (ventilarea) aerului;
• combinarea încălzirii si ventilării aerului;
• aspersiunea antigel;
• submersiunea (inundarea).

În plantațiile de vii pe tulpini înalte, înghețurile și brumele târzii de primăvară produc pagube mici sau adesea nici nu se simt, de aceea cultura pe asemenea forme prezintă și acest avantaj.

‹ adv ›