‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 5 martie, 2024
1.6 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaRaport Banca Mondială: Cum va influența conflictul din Orientul Mijlociu piața materiilor prime

Raport Banca Mondială: Cum va influența conflictul din Orientul Mijlociu piața materiilor prime

‹ adv ›
‹ adv ›

Deși economia globală este într-o poziție mult mai bună decât era în anii 1970 pentru a face față unui șoc major al prețului petrolului, o escaladare a celui mai recent conflict din Orientul Mijlociu – care vine pe lângă perturbări cauzate de invazia rusă a Ucrainei – ar putea împinge piețele globale de mărfuri în ape neexplorate, estimează Banca Mondială, notează mold-street.com.

Raportul „Perspectivele pieţelor de materii prime”, publicat luni de instituţia financiară internaţională, oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri.

Dacă războiul dintre Israel şi Hamas nu se extinde, preţurile ar trebui să scadă

Studiul constată că efectele ar urma să fie limitate, dacă războiul dintre Israel şi Hamas nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii Mondiale (BM), prețurile petrolului sunt de așteptat să ajungă în medie la 90 de dolari pe baril marca Brent în trimestrul curent, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică globală încetinește.

Prețurile mărfurilor agricole sunt de așteptat să scadă anul viitor pe măsură ce ofertele cresc. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024, iar în 2025 prețurile materiilor prime se vor stabiliza.

Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până acum. Prețurile generale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile mărfurilor agricole, ale majorității metalelor și ale altor mărfuri abia au crescut.

Trei scenarii sumbre în cazul unei escaladări a conflictului

Perspectivele pentru prețurile mărfurilor devin rapid sumbre dacă conflictul va escalada. Raportul indică trei scenarii de risc, pe baza episoadelor istorice care implică conflictele din regiune din anii ’70, cu sporirea severităţii şi a consecinţelor.

‹ adv ›

Efectele depind de gradul de întrerupere a aprovizionării cu petrol. Într-un scenariu de „mică perturbare”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500.000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalent cu reducerea observată în timpul războiului civil din Libia din 2011.

În acest scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13%, adică între 93 și 102 dolari pe baril în trimestrul IV din 2023. 

Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – aprovizionarea globală cu petrol se va reduce cu 3 până la 5 milioane de barili pe zi.

‹ adv ›

Acest lucru ar conduce iniţial la creșterea prețurilor petrolului cu 21%-35%, adică vor fi între 109 și 121 dolari pe baril.

„Scenariul unei perturbări masive” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – oferta globală de petrol s-ar micșora cu 6-8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor cu 56-75%, petrolul ar putea ajunge să coste între 140 și 157 dolari pe baril.

„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine în urma celui mai mare șoc asupra piețelor de mărfuri din anii 1970 – războiul Rusiei cu Ucraina. Aceasta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale, care persistă până în prezent. Factorii politici vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul va escalada, economia globală se va confrunta cu un șoc energetic dublu – pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din Orientul Mijlociu”, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale.

Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale, consideră că preţurile mai mari la petrol, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor.

„Dacă se materializează şocul sever al preţului petrolului, vor fi afectate semnificativ preţurile alimentelor, care deja sunt la un nivel ridicat în multe ţări în curs de dezvoltare şi va intensifica insecuritatea alimentară, nu numai în regiune, ci și în întreaga lume”, a afirmat Ayhan Kose.

Dependenţa de petrol s-a redus semnificativ, dar rămâne mare

Faptul că conflictul a avut până acum doar impacturi modeste asupra prețurilor mărfurilor poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile prețului petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au întărit apărarea împotriva unor astfel de șocuri.

Ţările și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut cu mai mult de jumătate din 1970.

Ele au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și resurse energetice extinse, inclusiv surse regenerabile, susţien BM.

Unele țări au stabilit rezerve strategice de petrol, au stabilit aranjamente pentru coordonarea aprovizionării și au dezvoltat piețe futures, pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.

Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână atenți, se arată în raport. Unele mărfuri, în special aurul, emit un avertisment cu privire la perspective.

Prețurile aurului au crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului, ele având o relație unică cu preocupările geopolitice: cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.

Riscul unei insecurități alimentare

Dacă conflictul se intensifică, factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației totale.

Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte.

Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, ar trebui să se abțină de la introducerea controalelor și subvențiilor prețurilor, ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol.

Specialiştii de la Banca Mondială susţin că o opțiune mai bună este îmbunătățirea rețelelor de siguranță socială, diversificarea surselor de alimente și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente.

Pe termen lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele regenerabile de energie, ceea ce va atenua efectele șocurilor prețului petrolului.

Menţionăm că Orientul Mijociu este responsabil pentru o treime din livrările mondiale de petrol şi există îngrijorări că o escaladare a războiului ar putea duce la atacuri asupra tancurilor petroliere, ameninţări la adresa strâmtorilor maritime şi o reducere a exporturilor de petrol ale Iranului.

‹ adv ›
‹ promo ›spot_img
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii