Seceta din anul curent a afectat nu doar grâul, floarea-soarelui, porumbul, dar și sfecla de zahăr, recolta căreia, conform estimărilor preliminare, este cu 35% mai mică comparativ cu anul 2021.
Fermierii susțin că, vor micșora suprafețele însămânțate cu această cultură nu doar din cauza condițiilor climaterice, dar și din cauza prețurilor exagerat de mari la îngrășăminte, inputuri, semințe și resurse energetice.
Contactat de Agrobiznes, Valerii Nicușor, director pe agrotehnologie Südzucker Moldova, administratorul Agro-Südzucker Moldova, a menționat că seceta a fost unul dintre motivele principale care au redus din recolta sfeclei de zahăr, dar datorită precipitațiilor din luna septembrie și administrării îngrășămintelor, recolta s-a mărit.
„Este bine cunoscut că anul 2022 este unul foarte secetos și a afectat, practic, toate culturile agricole, atât cele de prima grupă cât și sfecla de zahăr. În luna august, prognozam o recoltă de circa 20-25 de tone de sfeclă de zahăr la hectar. Dar datorită precipitațiilor care s-au înregistrat în luna septembrie, situația s-a schimbat radical și, la moment, recoltăm circa 40 de tone la ha.
Cu toate acestea, există diferențe foarte mari, pentru că unele gospodării recoltează 15-20 de tone/ha, mai ales acolo unde nu au fost introduse complexele necesare de îngrășăminte, iar în alte gospodării se adună și 50-90 de tone la ha, dar acestea au introdus cantități mai mari de îngrășăminte, cu circa 20% mai mult, pentru a îmbunătăți inclusiv calitatea/productivitatea solului. Am observat că introducând îngrășăminte, solul își îmbunătățește compoziția și își mărește capacitatea de păstrare a umidității”.
Problema principală cu care se confruntă, la moment, producătorii de sfeclă de zahăr este creșterea prețurilor la îngrășăminte, inputuri, semințe și resursele energetice, a mai adăugat Valerii Nicușor.
„Observăm o majorare destul de mare a prețurilor, pe parcursul anului curent, și credem că tendința se va păstra și în anul viitor. Mai mult, majoritatea companiilor au anunțat deja despre majorările pe care urmează să le opereze. Totodată, crește prețul arendei pământului pe fondul majorărilor în lanț. Țin să menționez că, în anul trecut, recolta medie a fost de circa 54 de tone la ha, în anul curent, ținând cont de suprafețele analizate, obținem 40-42 de tone, dar ar putea să ajungă până la 47-48 de tone, din contul recoltei care va fi adunată încă pe parcursul lunii noiembrie”.
Referitor la prețul materiei prime, directorul pe agrotehnologie spune că, a crescut și este de circa 1000 de lei pentru o tonă, în funcție de zaharitate.
Zaharitatea de baza este 16%, dar sunt întreprinderi care au administrat fungicide și zaharitatea este mai înaltă, respectiv și prețul oferit pentru materia primă este mai mare.
„Cu toate acestea, gospodăriile intenționează să micșoreze suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, deoarece se măresc cheltuielile, iar recoltele care, pe ultima sută de metri, au crescut, puțin probabil, că le vom putea obține în anul următor. Anul viitor, la fel, poate fi unul imprevizibil, inclusiv unul secetos, respectiv fermierii încearcă să minimizeze riscurile prin excluderea din asolament a culturilor intensive. Din cauza faptului că, prețul de comercializare este unul mic, seceta și imposibilitatea de a iriga fac ca fermierii să renunțe la mai multe culturi, iar în asolament se vor regăsi floarea-soarelui și grâul. Mulți se gândesc să renunțe și la porumb, deoarece este o cultură instabilă”, a explicat Valerii Nicușor.
Pe parcursul anului, au fost organizate mai multe întrevederi în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, inclusiv cu participarea prim-ministrei, unde au fost solicitate subvenții pentru producătorii de sfeclă de zahăr, așa cum se practică în mai multe țări europene.
„Ni s-a comunicat, însă, că statul nu dispune de resurse financiare pentru pentru susținerea sectorului de producere a zahărului. În contextul acestui fapt, colegii polonezi din cadrul fabricii de zahăr, studiază posibilitatea de a importa zahăr din trestie brut, care este mai ieftin decât cel obținut din prelucrarea sfeclei de zahăr, pentru a acoperi necesitatea internă a țării. Și atunci, nu mai este nevoie de un sector întreg de producere, dar vom avea nevoie doar de lucrători la fabrica de zahăr”.
Amintim că, în anul curent, suprafața însămânțată cu sfeclă de zahăr în Republica Moldova este de 13 mii de hectare.
Comentarii