Recoltarea și valorificarea afinului (III)

Recoltarea și valorificarea afinelor

Coacerea fructelor are loc eșalonat pe o perioadă de 4-7 săptămâni, în funcție de soi, zona de cultură și condițiile climatice ale anului respectiv.

Maturitatea de recoltare se consideră când fructele capătă culoarea specifică soiului (albastră, albastră strălucitoare, negricioasă etc.) iar pielița devine elastică la apăsare. Coacerea fructelor în ciorchine are loc în ordinea formării lor și anume de la bază spre vârful acestora.

Recoltarea se poate face manual, mecanizat sau semi-mecanizat.

Recoltarea manuală este recomandată pentru fructele destinate consumului în stare proaspătă. Aceasta se efectuează pe timp uscat, evitându-se orele de insolație puternică din timpul zilei. Recoltarea se face pe soiuri, în coșulețe din material plastic cu capacitatea de 0,5 kg, așezate pe un rând în lădițe cu capacitatea de 3-5 kg. În timpul culesului, ambalajele cu fructe se păstrează sub umbrare sau șoproane, ferite de ploi și soare. Până la valorificare, fructele se depozitează temporar în încăperi răcoroase, la temperaturi de 10-12°C, unde se pot păstra 4-5 zile.

Recoltarea mecanizată se efectuează cu combina. Se înregistrează pierderi cantitative și calitative, de aceea producția este destinată industrializării.

Recoltarea semi-mecanizată constă în recoltarea afinelor cu mâna și colectarea lor într-un buncăr comun; în același timp are loc și lovirea tufelor cu tuburi scurte de cauciuc și colectarea fructelor în coșuri așezate sub tufă.

Afinele se caracterizează printr-o capacitate bună de păstrare, depășind din acest punct de vedere fructele altor arbuști fructiferi. Această capacitate este strâns legată de faptul că bacele sănătoase rămân întregi după desprinderea lor de ciorchine și nu pierd ușor sucul în timpul manipulărilor sau a transportului. Păstrarea lor în stare proaspătă pentru consum sau industrializare se poate face timp de 4 săptămâni în depozite frigorifice, la temperaturi cuprinse între 0 și 2°C.

Productivitatea lucrării de recoltare depinde de producția de fructe și de abilitatea culegătorului și se încadrează în medie între 30-40 kg pe zi.

Valorificarea afinelor se face atât în stare proaspătă pe piața internă sau la export, cât și prelucrată sub formă de sirop, vin tonic, lichior, dulceață, gem etc.

Ca posibilități de păstrare o perioadă mai îndelungată, sunt metodele de congelare sau uscare a fructelor.

De la plantele de afin se mai pot valorifica și frunzele sub formă uscată, din care se prepară ceai care se recomandă celor care suferă de diabet, având proprietatea de a scădea zahărul din sânge, acțiune care s-ar datora mirtilinei, numită și ”insulină vegetală”. Se mai recomandă pentru tratarea gutei și reumatismului, bronșitei cronice, diabetului, în enterocolite, calculoză renală, uremie.

Costuri pentru înființarea unei plantații de afin și eficiența economică

Cultivarea afinului reprezintă, la acest moment, una dintre cele mai bune investiții agricole pe suprafețe mici. Randamentul bun de producție, dar și cererea mare de pe piață fac ca afinele să aducă micilor fermieri un profit de 20.000 de euro /an/ha.

Succesul unei afaceri cu afine pornește de la materialul săditor folosit și facem două recomandări esențiale pentru cei care vor să înființeze o astfel de plantație: să opteze pentru două-trei soiuri diferite de afin și să cumpere arbuști cu vârsta de doi ani, comercializați în ghivece de 1,5-2 litri și cu un sistem radicular bine dezvoltat, fiind un arbust ceva mai sensibil și având un sistem radicular foarte fin dezvoltat.

La distanța de plantare de 3×1 metri, intră 3.333 plante la hectar, iar costul pentru o plantă la ghiveci este de 3 euro.

Astfel, investiția într-o astfel de plantație merită pentru că este una de lungă durată: o exploatație de afin oferă producții timp de până la 50 de ani, uneori chiar mai mult. O investiție într-o plantație de afin poate ajunge la 17-18.000 euro pe hectar, întrucât, numai arbuștii ne costă undeva la 10.000 de euro. Este o investiție foarte mare, dar se compensează cu faptul că fructele au foarte mare căutare pe piața românească, prețul de valorificare este cel mai ridicat dintre toate fructele mici, iar producțiile nu sunt deloc de neglijat. Poți obține o producție de 12-15 tone de fructe la un hectar.

Eficiența economică: profit de 20.000 de euro/an

Afinul intră pe rod în al III-lea an după plantare, dar producții economice încep să se obțină după anii 5-6 de la plantare. La un calcul simplu, putem vedea faptul că, dacă obținem o producție medie, de 13 tone la hectar și fructele se vând în piață la un preț minim de 9 lei, obținem anual, de pe un hectar de afin, un venit de 26.000 de euro. Dacă presupunem că avem cheltuieli cu întreținerea plantației și cu recoltarea producției de circa 6.000 de euro, tot rămâne un profit foarte bun de 20.000 de euro.

Material elaborat de: Ing. Felicia Elena ANDRONIC, Consilier AZM