Creşterea puilor de curcă în propria gospodărie, se face cu cloşti (pot fi curci sau găini), iar durata este de 45-60 zile, până când puii se pot descurca singuri şi cloştile îi părăsesc.
Faţă de puii de găină, puii de curcă sunt puţin mai sensibili la condiţiile de mediu, iar pentru dezvoltare au nevoie de o hrană mai bogată în proteine, minerale şi vitamine.
De la eclozare şi până în a zecea zi puii vor fi ţinuţi, împreună cu cloştile, în încăperi încălzite, şi vor fi hrăniţi intens cu furaje concentrate speciale pentru puii de curcă sau cu mălai, brânză proaspată de vaci, ouă fierte, urzici opărite şi răcite sau funze de ceapă verde, tocate fin.
Creşterea curcanilor
Nu se recomandă hrănirea doar cu mălai, acesta neputând asigura necesarul zilnic de substanţe nutritive necesare creşterii dezvoltării puilor de curcă.
Porţia zilnică la 10-15 pui de curcă este de 2-3 linguri de brânză, o cană de urzici şi un ou fiert. Totul se toacă mărunt şi se amestecă bine cu mălai.
Hrana se prepară numai atât cât este necesară la un tain şi se pune în hrănitori câte puţin şi des. Dacă puneţi în hrănitori o cantitate mai mare decât s-ar consuma în mod normal la un tain, puii de curcă o va călca în picioare şi o va bătătorii, iar apoi vor refuza să o mai mănânce. Mai există şi riscul consumării de hrană umedă şi alterată, care poate produce puilor intocsicaţii alimentare şi boli.
În primele zile de viaţă (3-4 zile), cloşca şi puii vor fi hrăniţi cu aceeaşi mâncare, pentru ca ea să-i cheme şi să-i înveţe să se hrănească, după care se va închide într-o cutie specială, care să permită ieşirea şi intrarea în voie a puilor.
Adăpătoarea şi hrana cloştii vor fi amplasate în faţa cuştii, iar la o distanţă de 80-90 cm de cuşcă se vor pune adăpătorile şi hrănitorile puiilor de curcă.
Dimensiunea cuştii pentru cloşcă este de 90×90 cm.
Cam din a 11-a zi, puii încep să ciugulească firişoare crude de iarbă, deci pot fi scoşi afară, dar şi cu cloşca, în mici voliere cofecţionate din plasă de sârmă, care să nu permită pătrunderea în interior a păsărilor mai mari de curte, păsări salbatice sau a prădătorilor, dar nici ieşirea acestora din colieră.
Cloşca se va scoate afară cu tot cu propria cuşcă. Timpul petrecut afară, pentru acomodare va fi de:
- 10-15 minute – prima zi;
- 20 minute – doua zi;
- 30 minute – treia zi.
După ce puii se obişnuiesc cu mediul exterior se pot ţine afară în volieră, de dimineaţă până seara, dacă vremea este favorabilă. Puii de curcă se vor scoate dimineaţa după ora 10, când iarba este zvântată, iar temperatura aerului să fie de cel puţin 20 grade C. Ţarcurile vor fi amplasate pe păşuni, mutându-se din loc în loc, o dată la caâteva zile. Reintroducerea puilor în adăpost se va face seara sau când intervine vreme nefavorabilă în cursul zilei. Volierele se vor feri de bătaia directă a soarelui sau acestea vor fi asigurate cu un umbrar. Apă proaspătă şi furaje trebuie asigurate în permanenţă.
Necesitatea volierelor este valabilă în primele 3-4 săptămâni, pentru ca puii să fie ţinuţi aproape de hrănitori, având în acest fel la discreţie atât masa verde proaspată (trifoi sau lucernă), viermişori, gaze, cât şi furaje concentrate. Volierele sunt bune protectoare de păsările şi animalele prădătoare, puii nu se rătăcesc, iar când simt nevoia să se încălzească, au posibilitatea să intre sub aripile cloştilor.
Libertatea totală survine după 30 de zile, aceştia devenind suficient de mari pentru a fi lăsaţi în libertate împreună cu cloşca, astfel şi cutiile pentru cloşti se vor desvînta.
Puii de curcă pot fi scoşi pe pajişti numai după ce s-a ridicat roua şi solul şi iarba s-au uscat după o eventuală ploaie.
În perioadele umede şi reci puii de curcă nu vor fi scoşi la păşune, aceştia primind în adăpost furaje concentrate, dar şi masă verde tocată mărunt.
Tot după 30 de zile hrana poate fi formată din 50% porumb, 30% orz şi 20% grâu şi ovăz, măcinate şi suplimentate cu masă verde.
Amestecul de cereale va fi măcinat la dimensiuni mai mari, urmând ca din a şaptea săptămână sau a opta să poată fi hrăniţi cu grăunte întregi.
Dacă nu aveţi posibilitatea de a achiziţiona adăpători speciale din plastic pentru creştere de curcani, puteţi folosi farfurii sau castroane în care se pune câte un borcan cu apă, întors cu gura în jos. Borcanul se va umple cu apă, se va aşeza deasupra farfuriei sau castronului, cu gura în jos, şi se întoarce ţinând cu o mână farfuria sau castronul şi cu una fundul borcanului, astfel puii vor putea consuma apa care se scurge în farfurie, făra a exista posibilitatea să intre cu picioarele în ea să se ude pe puf sau să o murdarească.
După ce cresc mai mari, se pot folosi jgheaburi cu apă, care se vor acoperi cu grătare, să permită puiilor de curcă doar să bage ciocurile şi să se adape, dar să nu aibă posibilitatea să intre cu picioarele în jgheab. Hrănitorile şi adăpătorile se vor amplasa aproape una de cealaltă, pentru ca puii să nu fie nevoiţi să alerge în căutarea apei.
Creşterea curcilor
După o perioadă de timp, puii de curcă vor creşte şi vor căuta să se caţere pentru a se odihni. Se recomandă ca la vârsta de 20 de zile să se amplaseze în adăposturile acestora pături pentru dormit. Ele vor fi formate din stinghii de lemn aşezate la o distanţă de 30-40 cm înălţime faţă de pardoseală şi la cca. 20-30 cm una faţă de alta, astfel încât toţi puii de curcă să aibă loc în paturi.
Din această perioadă cloştile pot fi separate de pui. După puţin timp ele îşi vor începe ouatul sau se vor îngrăşa pentru sacrificare. Chiar dacă nu le veţi separa de pui, cloştile îi vor părăsi, prezenţa acestora în adăposturi devenind inutilă. Dacă ţineţi toate păsările în curte, în libertate, şi servesc aceeaşi hrană, nu mai este necesară separarea cloştilor, pentru că acestea vor începe să ouă şi îşi vor relua ciclul normal de viaţă.
După vârsta de 60 de zile, puii vor deveni independenţi de mame şi trec la categoria tineret. Aceştia se vor ţine în curte, în libertate, pe păşuni, în timpul zilei, iar seara vor fi readuşi în adăposturi, pot fi cele în care au stat împreună cu cloştile înainte de a fi părăsiţi de acestea.
Pentru fiecare pasăre se va asigura un spaţiu de circa 40 cm lungime de stinghie din patul de dormit, urmând ca treptat să fie ridicate până la 50-70 cm înălţime faţă de sol. Puii trebuie să aibă spaţiu suficient, astfel încât să nu se înghesuie şi să cadă de pe pat în timpul nopţii.
Creşterea curcanilor se practică până la vârsta de 28-32 săptămâni, când se vor livra pentru sacrificare.
Sursa: animalesipasari.com
Comentarii