Vinurile moldovenești sunt cele care ne duc faima în toată lumea și contribuie la sporirea economiei țării. Mai mult de 80% din vinul produs fiind exportat.
Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani suprafețele de viță de vie pentru vin au scăzut cu 40%. Soiurile autohtone din care se produc vinuri individualizate, cu potențial economic înalt, fiind în minoritate.
Soiurile locale contribuie la crearea imaginii vitivinicole naționale
Toate țările lidere la capitolul producerii vinurilor şi-au creat imaginea prin soiurile lor autohtone, spre exemplu Franţa cu Chardonnay, Italia cu Prosecco, Germania prin varietăţile de Risling și Silvaner, Georgia cu Saperavi și Rkasiteli.
În prezent, și în Republica Moldova apare tendința renaşterii soiurilor vechi autohtone, fiind tot mai des cultivate atât de vinăriile mari, cât și cele mici.
Totuși, acest proces decurge destul de anevoios, deoarece de-a lungul anilor fabricile de vin au neglijat varietățile locale, iar ca urmare nu au fost multiplicate suficient.
Astfel, acestea ocupă doar 2% din suprafața totală de podgorii.
Soiurile moldoveneşti posedă proprietăţi deosebite – asigură recolte stabile şi de calitate pentru fabricarea unor vinuri autentice, performante, cu arome deosebite, inclusiv a celor cu indicaţie geografică protejată (IGP) şi denumire de origine protejată (DOP), solicitate pe piața internă şi externă.
Nicolae Taran, director adjunct IȘPHTA (Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare) ne explică că soiurile locale pot fi grupate în două mari categorii:
- De selecție nouă, create după anii 1960: Viorica, Floricica, Riton, Legenda, Luminița, Alb de Onițcani, Codrinskii.
- De origine autohtonă, în care se includ soiuri foarte vechi, cultivate de sute de ani în spațiul românesc dintre Carpați și Nistru. Din această grupă fac parte Zghihara, Busuioaca de Bohotin, Francușa, Plavai, Copceac, Negru de Căușeni, soiurile din grupa Fetească.
Potrivit lui Taran, soiurile autohtone se deosebesc de soiurile tradițional-europene, acestea se caracterizează prin originalitate, căci ele cresc doar în solurile noastre și în condițiile climatice de la noi din țară.
„Fiecare țară vitivinicolă trebuie să aibă niște vinuri „icoană” care să reprezinte națiunea. Din păcate, pe parcursul anilor, nu a fost pusă corect politica de utilizare a soiurilor autohtone”, spune Nicolae Taran, director adjungt IȘPHTA.
Conform acestuia, în Republica Moldova, durata de viață a podgoriilor cu soiuri străine este de doar 25-30 ani, pe când în Europa plantațiile de viță-de-vie trăiesc și sunt productive 60-80 ani și chiar o sută.
„Calitatea vinului depinde și de vârsta butucului de pe care s-au recoltat strugurii. Nu pot fi obținute vinuri de calitate din plantații tinere, cele mai bune vinuri se obțin începând cu anii 8-10 a plantației, ideal atunci când ating vârsta de 30-50 ani”, explică Nicolae Taran.
Expertul afirmă că, în prezent există un proiect în cadrul Programului de Stat, care este direcționat spre finanțarea cercetărilor pentru soiurile autohtone pentru obținerea unor vinuri deosebite cu tipicitate locală. Scopul principal este de a crea vinuri deosebite, aromate, capabile să concureze și să cucerească piața.
„Lucrăm și obținem noi clone, dar și ne întoarcem la acele soiuri uitate cândva. Materialul săditor de soiuri autohtone, devirusat și sănătos pe care am început să-l producem in vitro, ar putea asigura o durată de viață a plantațiilor de minim 50 ani. Din care se vor putea obține struguri omogeni pentru producerea vinului stabil calitativ an de an”, relatează Nicolae Taran, director adjunct IȘPHTA.
Cultivarea lor este mai avantajoasă din punct de vedere economic, biologic şi ecologic, deoarece reduce costurile de producţie, limitează numărul de tratamente contra bolilor şi dăunătorilor şi diminuează considerabil poluarea mediului ambiant.
Avantajele agronomice ale cultivării soiurilor locale
Agronomul responsabil de podgoriile vinăriei Purcari, Ghenadii Carai ne-a explicat de ce soiurile locale sunt mai bine de cultivat din punct de vedere agronomic.
„În anul 2020 am plantat primele 4 ha, de soiul autohton Viorica, iar anul acesta am mai plantat 5 ha. Avem așteptări mari, deoarece varietatățile de selecție locală sunt mult mai rezistente la înghețuri de până la -25 o C, pe când soiurile europene de doar – 17”, spune Ghenadii Carai.
Agronomul afirmă că soiurile create și raionate la noi în țară, tolerează mult mai bine seceta și sunt mai puțin afectate de boli. Astfel, necesită un număr mai mic de tratamente, doar 3-4. Toate acestea permit cu ușurință crearea unor plantații în sistem ecologic, cu cheltuieli mai mici.
Impedimente în răspândirea varietăților autohtone pentru vin
Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri, Gheorghe Gaberi, este de părerea că în condiţiile actuale, introducerea soiurilor autohtone în producţie are loc lent, din cauza mai multor probleme.
Acestea fiind legate de lipsa plantaţiilor-mamă de altoi, limitarea posibilităţilor de promovare a soiurilor, cât şi de greuățile întâlnite la înregistrarea și omologarea soiurilor.
„Promovăm activ soiurile din categoria Fetească, soiul Floricica, Legenda, Riton, care au fost create în cadrul Institutului Național al Viei și Vinului și posedă calități oenologice deosebite. Mai multe soiuri bătrânești care se cultivau pe teritoriul țării, ca Plavaiul, acum nu mai este în plantații. În trecut din acest soi se făceau vinuri care erau vândute chiar și la Viena” spune Gheorghe Gaberi.
Potrivit acestuia, în perioada sovietică au fost mărginite sau chiar eradicate soiurile vechi autohtone. Iar în ultimii ani, de când se încearcă reintroducerea lor, se ciocnesc cu greutăți birocratice.
„Lucrurile se mișcă anevoios, deoarece sunt impuse niște condiții dure. Spre exemplu, se cere testarea soiului pe parcursul a cinci ani, și asta pentru soiurile din care încă Ștefan cel Mare a băut vin. Anul trecut am depus o cerere la Minister pentru a fi introdus în Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova soiul Copceac. Noi deja îl cultivăm de trei ani și chiar am făcut primul lot industrial de vin în cadrul catedrei de la Universitatea Tehnică din Moldova. Cererea însă nu a fost acceptată, nici măcar un răspuns nu avem”, menționează Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri, Gheorghe Gaberi.
Conform acestuia, o altă problemă este reticența producătorilor autohtoni, care sunt mai rezervați să cultive soiurile locale.
„Spre exemplu, soiul autohton Legenda, un soi parfumat cu bobițele roz, rezistent la secetă și boli, care cu tratamente minime poate da o producție înaltă de struguri de o calitate superioară. Îl promovez de circa 10 ani și doar recent au fost plantate primele 5 ha.
Avem un tezaur biologic foarte bun, trebuie să lucrăm serios cu sortimentul nostru autohton și să-i valorificăm potențialul. Am putea să facem niște vinuri de autor cu care să extindem volumele de export”, explică Gheorghe Gaberi.
Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova
Catalogul este o ediţie care se reînoiește anual şi reprezintă o bază de date despre soiurile de plante admise pentru cultivare în sectorul agroalimentar al Republicii Moldova.
Pentru subvenționare sunt acceptate doar soiurile înscrise în acest registru.
În ediția 2021, avem incluse 44 de soiuri pentru vin dintre care 31 cu boabe albe și 13 cu boabe negre. Dintre acestea doar 14 sunt autohtone:13 albe și 3 negre.
Soiurile din speciile de viţă de vie se menţin în Catalog timp de 15 ani, după care se exclud.
Cele de origine autohtonă sau străină la care a expirat durata de protecţie, dar care au valoare culturală şi de utilizare satisfăcătoare se menţin atâta timp cât sunt competitive pe piaţă şi există persoana responsabilă pentru menţinerea lor.
Citește și Soiurile apirene de viță de vie – categorie „dificilă” la cultivare? Analiză și caracteristică
Foarte bună și utilă informație. Mulțumim D-na Irina și celor din textul publicației. Oameni deosebiți.
Mulțumim pentru apreciere.
Unde-i Rara Neagră?, Feteasca Neagră?
Soiurile menționate de dvs sunt din grupa soiurilor autohtone, vechi, cultivate de sute de ani în spațiul românesc dintre Carpați și Nistru.
Pentru ele se cere un material separat.
În acest articol am pus accent pe soiurile de selecție nouă, exclusiv moldovenești, create după anii 1960, la Institutul nostru.
Dna Irina doresc un soi de masa dar sa aivă greutatea sau volumul ciorchine lui mare ma sfătuiți va rog ce soi îmi recomandați o zi frumoasa și norocoasă va doresc