Importanța și interesul față de ramura vitivinicolă este cunoscută în lumea întreagă. Pe parcursul mileniilor civilizații mari și mici, generații în șir au admirat vița de vie și au apreciat vinul, atribut al petrecerilor și sărbătorilor, mesager al generațiilor trecute.
Licoarea pare o băutură cunoscută cu multe secrete, relevante doar specialiștilor. Din savoarea aceasta specifică sorbesc mii de concetățeni.
Țărilor vinicole, ca Moldova, li se atribuie o atenție aparte, pentru că vinul are o semnificație deosebită, este un produs alimentar, prezent la bucurie și la necazuri, devenind simbol al belșugului, bucuriei și speranțelor.
Consumul vinului este o expresie a gradului de cultură și civilizație a poporului geto-dac și urmașilor din spațiul Carpatic-Danubian-Pontic.
Băștinașii au cultivat vița de vie și continuă să promoveze tradiția și cultura vinului de cel puțin 6 mii de ani.
Au trecut milenii de când populația nistreană se ocupă cu viticultura, cu o plantă magică pentru multe civilizații și în Moldova vinificația este tradițional o ramură importantă pentru economie, luând în calcul rezervele naturale – pantele bune pentru vița de vie, o plantă adaptivă pe terenuri cu soluri calcaroase sau erodate, care fixează și terenurile nisipoase.
Doar pe meleagurile Moldovei au devenit legendare: așezările Alcedar, Cetatea Albă, Cealîc, Ciumai, Cojușna, Lapușna, Leontea, Rașcov, Reciula, Purcari, Saharna, Speia, Tigheci, Țaul – din stânga r. Prut și: Cotnari, Cotești, Huși, Murfatlar, Panciu, Petroasa, Odobești, Bohotin, Radna, Trifești, Valea Călugărească și altele – din dreapta acestui râu.
Vinul pământului românesc s-a dovedit a fi băutura cea mai veche cântată în poeme și muzică, unde viile urcă pe crestele dealurilor fertile și pe colinele însorite.
„Vinul reprezintă poezia îmbuteliată”
Robert Louis Stevenson
După suprafețele cultivate cu vița de vie, Republica Moldova este situată în primele 20 de țări printre cele 50 de țări ale lumii care produc vinuri și în primele zece dintre marii exportatori.
Patrimoniul viticol al țării este de cca. 140 de mii de ha viță de vie, producem anual peste 20 mil. dal vin brut, iar în ceea ce privește consumul de vin – 22 de litri pe cap de locuitor ne amplasăm la mijlocul clasamentului.
Vinul ca exponent de bază al roadei valorificate a viței de vie are însemnătate social-economică, este produs nu numai alimentar, dar și un bun digestiv alimentar.
Treptat vinificația – oenologia devine o ramură a industriei alimentare, este preocupată de studiul proceselor tehnologice la producerea și maturația vinurilor, bazându-se pe științele fundamentale: chimie, fizică, biologie, matematică, microbiologie și face apel la biotehnologii, utilaj și aparate adaptându-le la cerințele ramurii.
„Dumnezeu a creat apa, însă omul a creat vinul”
Victor Hugo
Trăim o perioadă cu mari schimbări socio-economice, de restructurare a producției, de modernizare tehnică și de reorganizare a formării profesionale speciale de dezvoltare bazată pe concepții noi.
În toi se perfecționează legislația în ramură, tot mai mulți producători particulari apar, și avem necesitatea de a axa complexul agroindustrial spre necesitățile piețelor și preferințele consumatorilor.
La prelucrarea strugurilor se fabrică nu numai vinuri și băuturi speciale, dar și produse prețioase precum: suc, distilat divin, marinade, compot, stafide, produse de desert, iar din semințe – ulei, tanin, cafea, făină de furaj și acid tartric din drojdie, alte subproduse.
Din toate, cel mai valoros este vinul, care se produce din peste 80 la sută din roada globală valorificată.
De menționat, că din cca. 400 de componente, unele provin din struguri (glucide, acizi, substanțe – azotate, minerale, polifenolice etc.), altele se formează în decursul procesului fermentației (alcooli, acizi, aldehide, esteri etc.), iar o altă parte se acumulează în decursul maturării în baza reacțiilor de oxido-reducere sau hidroliză.
Producția vinicolă este divizată în vinuri naturale, speciale, efervescente și divinuri.
Avem o sarcină extrem de responsabilă – să dezvoltăm ramura și să acoperim necesitatea crescândă de hrană a populației, de alimente dietetice grație vitaminelor, acizilor prețioși, microelementelor rare și aminoacizilor de neînlocuit cu efecte terapeutice.
Ramura vitivinicolă mai asigură industria cu diverse materii prime, aduce aport la venitul național, garantează utilizarea eficientă a fondului funciar și prin valorificarea materiei de bază și celei secundare asigură ocuparea forței de muncă în plan social, nu în ultimul rând, am menționa rolul ramurii la conversiunea energiei solare în biomasă.
Viile noastre sunt adevărate uzine biochimice nepoluate în tot ecosistemul antropogen și ele mai aduc aportul său la ameliorarea peisagistică, combat eroziunea solului, poluarea aerului și le face atractive pentru turiști.
Prin acest succint discurs ne dorim atragerea tinerilor și absolvenților de licee sau colegii din țară, și-i îndemnăm să aleagă profesia vitivinicolă – specialitatea Viticultură și vinificație, una tradițională cu perspective bune de activitate, colaborare, cercetare sau dezvoltarea turismului rural.
Ca profesie – tehnolog în industria alimentară, devenită foarte întrebată pe piața muncii, mai este și interesantă, creativă, cum se spune – o artă unde poți face liber carieră, acum e și plătită bine.
Fabricile au fost reutilate, automatizate, după cum observăm din fotografiile anexate, calitatea producției a crescut simțitor, numai în ultimii 2 ani Vinurile Moldovei – o legendă vie au cucerit la Concursurile Internaționale peste 2000 de medalii, dintre care peste o treime – de aur, peste jumătate din ele – de argint, peste 80% din producție este destinată exportului.
Invităm toți doritorii setoși de cunoștințe și care visează să se afirme în societate, să vină la UASM, Facultatea Horticultură, specialitatea Viticultură și Vinificație, apropo, fondată încă din anul 1940, aici veți găsi laboratoare dotate, bibliotecă bogată, săli sportive cu diverse secții sportive, cămine exemplare și cercuri artistice de la facultatea – Arte frumoase.
Pentru mai multe detalii, accesați uasm.md.
„In vino veritas”
Platon
Autor: Liviu Vacarciuc, conferențiar universitar, doctor, Departamentul Horticultură, UASM
Comentarii