Stresul termic la păsări – sfaturi pentru a nu pierde productivitatea în ferme

În ultimii ani, sectorul agricol este puternic afectat în urma schimbărilor climatice, aceasta se manifestă mai ales prin secetele tot mai frecvente.

Schimbările climatice afectează sectorul zootehnic prin secetă, care duce la micșorarea cantității de furaje disponibile și de temperaturile medii crescute care afectează direct bunăstarea păsărilor.

Pentru a menține o productivitate înaltă a păsărilor în condițiile schimbărilor climatice sunt necesare investiții în sistemele de climatizare și în termoizolarea încăperilor care au menirea de a menține parametrii optimi de temperatură și respectiv să micșoreze riscul apariției stresului termic la păsări.

Animalele agricole, ca și majoritatea organismelor vii de pe Pământ, pentru menținerea vieții într-o stare bună de sănătate și producerea diverselor produse animaliere au nevoie de un anumit confort termic.

Atât temperaturile joase, cât și cele mai ridicate decât
confortul termic acționează negativ la starea de sănătate și indicii de reproducție a animalelor.

Pentru a obține rezultate productive și economice bune, crescătorii de păsări trebuie să înțeleagă cum să evite eficient stresul termic în efectivele de păsări din fermă.

Aceasta necesită înțelegerea atât a cerințelor de microclimat a halelor pentru păsări, cât și cerințelor nutriționale ale păsărilor în condiții de stres termic.

Păsările, în funcție de vârstă, au nevoie de diferite niveluri de temperaturi.

Astfel, pentru pui în primele zile de viață zona de confort termic este de 32-33 grade C. Aceasta se datorează faptului că la păsări în primele zile de viață, practic, nu funcționează termoreglarea, acestea sunt direct dependente de temperatura mediului ambiant.

Pentru păsările adulte temperatura de confort se situează în diapazonul 18 – 22 grade C. Pentru păsări este foarte importantă respectarea acestor condiții de microclimat.

Temperaturile scăzute în primele zile de viață pot provoca pierderi serioase prin mortalitate și pierderi de performanțe, iar
temperaturile înalte la adulți pot provoca pierderi în productivitate, stres termic și chiar mortalitatea înaltă.

Cauzele stresului termic

• halele construite fără respectarea normelor privind termoizolarea;
• densitatea înaltă în hală;
• echipament pentru microclimat necorespunzător;
• utilizarea în calitate de acoperiș de materiale fără termoizolare (ardezie, tabla cutată, ș.a);
• amplasarea volierelor pentru păsări în zone cu acțiune directă a soarelui, fără zone umbrite.

Care sunt efectele stresului termic la păsări?

• reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de hrană;
• sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă;
• scăderea nivelului producției;
• schimbarea metabolismului;
• intensificarea ritmului respirator și ținerea ciocului deschis;
• sporirea ritmului cardiac;
• modificări în comportament (nu se culcă – stau pe picioare, agitație continuă, stau cu aripile în jos);
• degenerarea foliculilor (scăderea producției de ouă);
• scădere a volumului și activității spermatozoizilor (creșterea numărului de ouă nefertilizate);
• mortalitatea.

Combaterea stresului termic la păsări

În sectorul industrial, în primul rând, trebuie de atras atenția la modernizarea utilajului existent la fermele avicole sau instalarea utilajelor noi, care vor fi capabile să limiteze influența condițiilor climaterice extreme.

La fel, trebuie oferită atenție sporită termoizolării încăperilor, utilizarea diferitor materiale de construcție care sunt eficiente energetic (păstrează constant temperatura interioară) cum ar fi panouri Sandwich, vata minerală ș.a.

Aceste măsuri nu numai că vor proteja animalele de temperaturile sporite vara, dar vor permite economie
surselor de încălzire în perioada de iarnă.

În același timp, uneori, adaptarea fermelor avicole la schimbările climatice, prin instalarea diferitor echipamente care mențin microclimatul în hală (ventilatoare, sisteme de răcire), pot spori consumul de energie electrică, respectiv în aceste condiții este necesar de utilizat tehnologii și echipamente care furnizează energie electrică alternativă (panouri solare).

Măsurile pentru combaterea stresului termic pot fi de tip tehnologic, nutrițional și medicamentos.

Măsuri tehnologice de combatere a stresului termic la păsări

• scăderea greutății în viu pe unitatea de suprafață în hală;
• schimbarea programului de iluminare (în perioada caniculară de micșorat intensitatea și durata iluminatului pentru a micșora mișcarea păsărilor și respectiv producerea căldurii de către păsări);
• managementul sistemului de adăpare (asigurarea nelimitat accesul la apă proaspătă și rece);
• plimbarea operatorului prin hală ce ajută la ridicarea păsării, făcând mai ușor să disperseze căldura;
• reducerea grosimii așternutului (astfel se micșorează stratul unde are loc fermentarea în procesul căruia se formează căldură);
• antrenamentul la temperatură (menținerea temperaturilor mai înalte în prima jumătatea a perioadei de creștere cu scăderea treptată a acesteia, ce duce la adaptarea treptată a păsărilor la temperaturi mai ridicate);
• controlul ventilației (mărirea vitezei peste 2,6 m/s). De asemenea, o atenție sporită trebuie atrasă atât vitezei, cât și direcție aerului;
• udarea acoperișului și a pereților cu apă permit micșorarea temperaturii;
• instalarea sistemelor de răcire. Acestea pot fi sisteme cu spray (duze sub presiune înaltă) sau prin sisteme PAD-cooling – apa trece prin niște casete speciale instalate în perete. Ulterior, se evaporă, răcind astfel aerul care trece prin aceste casete. La moment, aceasta este cel mai efectiv sistem de răcire și menținerea microclimatului în hală.

Măsuri nutriționale de combatere a stresului termic la păsări

Ca parte a mecanismului fiziologic de adaptare a pasărilor supuse stresului termic este reducerea consumul de furaj cu aproximativ 50 %.

Micșorarea consumului de furaje reduce disponibilitatea substanțelor nutritive și diminuează, astfel, metabolismul la păsări. Scăderea consumului de furaje implică o reducere a
consumului de energie, proteine și alte substanțe nutritive, ceea ce contribuie la scăderea producției, fapt observat frecvent în cursul perioadelor caniculare.

Din aceste motive, este recomandat ca în perioadele caniculare de mărit conținutul de energie, proteină, aminoacizi și vitamine în furajul păsărilor.

Astfel, chiar dacă acestea vor consuma o cantitate mai redusă de furaj, datorită concentrației mai mare a nutrienților din furaj, păsările vor obține necesarul de aceste substanțe pentru organismul lor.

Măsuri medicamentoase de combatere a stresului termic la păsări

• administrarea complexelor de vitamine, mai ales cele cu conținut de vit. E și C. Acest lucru scade efectul stresului;
• administrarea hepatoprotectoarelor, cum ar fi preparatul L Tonic. Protejarea ficatului este foarte importantă în perioada stresului, iar ficatul joacă un rol crucial în reglarea temperaturii din organism;
• administrarea de extracte de uleiuri esențiale, mai ales pe bază de mentol (Mentoreef plus) care ușurează respirația;
• suplimentarea cu electroliți, cum ar fi bicarbonat de sodiu, clorură de amoniu, clorură de potasiu etc., pentru a ameliora acidoza metabolică și menținerea echilibrului electrolitic;
• acizii organici administrați în apa de băut la fel sunt eficienți în combaterea stresului termic prin stimularea consumului de apă;
• administrarea aspirinei în apa de băut este o metodă foarte eficiență în micșorarea efectelor stresul termic (după părerea noastră, cea mai eficientă). Aceasta se datorează acțiunii sale și anume scade febra (efect antipiretic). Are efect anticoagulant, reducând riscul accidentului vascular cerebral (cauza principală a decesului păsărilor în urma stresului termic), precum are și efect antiinflamator. Pe piață este disponibil produsul Reevit C, o combinație de aspirină și vitamina C. Acest produs se utilizează cu succes în fermele din țară aproape de 10 ani. Atenție a nu se administra aspirină găinilor de la care se obțin ouă pentru consum.

Trebuie de luat în considerare că produsele sus menționate scad efectele stresului termit, dar, în același timp, cele mai importante măsuri sunt acele tehnologice.

O hală construită corect după toate normele și cerințele, dotată cu echipament special pentru menținerea microclimatului, nu va fi niciodată înlocuită cu produsele medicamentoase.

Acestea se pot utiliza ocazional, în situației extreme, dar totuși trebuie de avut în vedere că fermierul este responsabil de menținerea bunăstării animalelor din fermă, fapt care este reglementat atât de legislația europeană, cât și de cea națională.

Numai de la un animal întreținut în condiții optime se vor putea obține rezultate performante, respectiv, va fi eficient economic.