Majoritatea soiurilor de păr au pomii de vigoare medie, iar în dependență de portaltoi – vegetativ sau generativ, vigoarea de creștere e mai mică sau mai mare.
Axul pomilor de păr este puternic și domină esențial în creștere ramurile laterale. Capacitatea de ramificare este mijlocie. Ramurile de schelet au unghiuri largi de inserție.
Acestea impun subordonarea verticală severă între axul central și șarpante, precum și în cadrul fiecărei șarpante, prin scurtări considerabile a ramurilor de prelungire, inclusiv și prin lemn de 2 ani cu transfer la o ramură nouă de prelungire mai slabă.
Iar tăierile de fructificare au la bază reîntinerirea ramurilor semischelet cu ciclul de 3-4 ani prin scurtarea la un pinten. În caz când sunt puține ramuri anuale în coroană, unele de 2-3 ani se scurtează la 1/2-1/3 din lungime, pentru a obține numărul necesar de ramuri anuale. Principii generale de tăieri la păr și sfaturi utile puteți găsi aici.
Una dintre formele de coroane utilizate pe larg în regiunea noastră este palmeta mixtă. Aceasta se recomandă pentru soiurile de păr cu vigoare mijlocie și submijlocie, altoiți pe portaltoi semincer în sistem de cultură intensiv și semiinteniv.
Poate fi utilizată și pentru soiurile altoite pe portaltoi vegetativ de gutui (Anger, BA 29), în acest caz fiind necesar sistemul de suport (spalier).
Caracteristicile formei de coroană palmeta mixtă la păr
- ax cental bine dezvoltat;
- 5-6 șarpante pe ax, orientate altern spre direcția rândului, cu unghiuri de înclinare de 45-55o;
- primele 2 șarpante amplasate în formă de etaj la distanța 8-12 cm;
- următoarele 3-4 șarpante amplasate solitar, astfel încât distanța dintre 2 șarpante de pe aceeași parte a axului să fie de 60-70 cm la pomii altoiți pe portaltoi viguroși și 40-50 cm, la cei altoiți pe gutui;
- pe ax și șarpante la intervale de 20-25 cm sunt structurate ramurile de semischelet, care se reîntineresc la 3-4 ani;
- înălțimea trunchiului 50-60 cm, iar a pomilor altoiți pe portaltoi viguroși de 3-3,5 m și a celor altoiți pe gutui de 2,5 m.
Procesul de formare a coroanei se efectuează în conformitate cu vârsta pomilor plantați și particularitățile soiului.
Tăierile la păr în anul I de la plantare
Primăvara devreme, pomii plantați fără ramificări se scurtează la 70-80 cm la mugure. După umflarea mugurilor se degajează trunchiul cu înălțimea de 50-60 cm.
Citește aici despre Tăierile în verde la păr. Perioada și recomandări.
În timpul operațiilor în verde, când lăstarii ating lungimea de 20 cm, axul se substituie la un lăstar subterminal, orientat vertical. În zona proiectării etajului bazal se aleg doi lăstrari cu unghiuri de inserție largi, orientați opus pe direcția rândului și amplasați la 8-10 cm unul de altul, iar ceilalți se suprimă.
La pomii plantați cu ramuri bine dezvoltate se efectuează tăierile de formare specifice anului II.
Tăierile la păr în anul II
Primăvară, se proiectează etajul de la bază coroanei din două ramuri cu unghiuri largi de inserție, orientate opus pe direcția rândului și distanțate între ele la 8-10 cm. Celelalte ramificări laterale se suprimă.
Ramurile din etaj se scurtează la 1/3-1/4 din lungimea lor, aproximativ la același nivel. Axul se scurtează cu 15-20 cm mai sus decât nivelul ramurilor din etaj.
În anul 2 și în anii următori cât continuă formarea coroanei, la operațiile în verde, când lăstarii ating lungimea de 20 cm, axul central se substituie la un lăstar subterminal, orientat vertical. Se suprimă 1-2 lăstari concurenți axului.
La distanța de 50-60 cm de la șarpanta inferioară se alege un lăstar cu unghi de inserție larg în calitate de următoarea șarpantă.
La șarpantele din etaj se corectează unghiul de înclinare prin tăieri de transfer la un lăstar exterior. Pe latura superioară a șarpantelor se suprimă lăstarii verticali.
După operațiile în verde la necesitate, se echilibrează vigoarea de creștere a șarpantelor, prin scurtarea celui mai viguros lăstar la nivelul vârfurilor celorlalte.
Tăierile la păr în anul III
Primăvara, se elimină concurenții axului rămași din vegetația precedentă. Ramura de prelungire a axului se scurtează la 70-85 cm.
La șarpantele din etajul bazal se corectează unghiurile de înclinare prin tăieri de transfer la ramurile exterioare și se echilibrează vigoarea de creștere a lor. Dacă ramurile de prelungire ale șarpantelor sunt prea lungi se scurtează la 1/4-1/3 din lungimea lor pentru a garnisi mai uniform.
Ramurile verticale, situate pe sectoarele degarnisite ale axului și șarpantelor se scurtează la 6-8 muguri pentru a fi transformate ulterior, prin tăieri de transfer, în ramuri de semischelet.
Ramurile verticale, inutile pentru formarea coroanei se suprimă la inel.
Dintr-un lăstar bine dezvoltat cu unghi de inserție larg, se proiectează următoarea șarpantă solitară la distanța de 60-70 cm în partea opusă față de șarpanta anterioară.
Pe ax și pe șarpante se suprimă lăstarii verticali, inutili pentru formarea coroanei, iar cei cu unghiuri largi de inserție, lăstarii cu creștere moderată și submoderată rămân intacți ca ramificări de garnisire.
Tăierile la păr în anul IV
Primăvara devreme, dacă șarpantele 3 și 4 sunt bine dezvoltate, axul se scurtează la 75-80 cm mai sus de baza ultimei șarpante pentru pomii altoiți pe portaltoi viguros, iar pentru cei altoiți pe gutui la 50-60 cm.
La șarpantele de la baza coroanei se corectează unghiurile de înclinare prin transfer la o ramificare exterioară. Pe laturile lor superioare și pe ax se suprimă ramurile verticale. Se formează noi ramuri semischelet, orientate spre spațiul dintre rânduri, cu poziție aproape orizontală.
În timpul operațiilor în verde se proiectează următoarele șarpante – 5 și 6, după aceleași principii ca și precedentele. Se suprimă concurenții și lăstarii inutili pentru formarea coroanei, după cum a fost descris anterior.
Anul V și VI
Primăvara devreme axul central se transferă la o ramură subterminală, care se scurtează cu 1/4-1/3 din lungimea ei. Se suprimă unu-doi concurenți ai axului. Șarpantele se echilibrează în creștere, corectându-le unghiurile de înclinare prin tăieri de transfer la o ramificare exterioară.
La necesitate, se scurtează cu 1/4-1/3 ramurile viguroase de prelungire ale șarpantelor și se suprimă ramurile verticale de pe latura superioară a lor.
În partea inferioară a primei șarpante solitare se scurtează o ramificare laterală la cep de înlocuire cu lungimea de circa 6 cm. Astfel de scurtări la cep de înlocuire se efectuează și pe sectorul de mijloc al șarpantelor din etajul bazal, inițiindu-se astfel tăieri de reîntinerire a ramurilor de semischelet, care au fructificat, cu ciclul de 3-4 ani.
Află aici și despre Tăierile la piersic – vas aplatizat spre intervalele dintre rânduri.
În procesul tăierilor de formare a coroanei se atrage o deosebită atenție la garnisirea uniformă a axului și șarpantelor cu ramuri de semischelet bine dezvoltate.
E necesară prezența între șarpante a câte 1-2 ramuri semischelet mai lungi, orientate spre direcția rândului, care după 2-3 fructificări se reîntineresc la lemn de 4-5 ani.
După încheierea formării coroanei, prin scurtarea axului la 50-60 cm de la baza ultimei șarpante prin transfer la o ramificare orientată spre orizontală pe direcția rândului, se prelungesc tăierile de definitivare a structurii coroanei și parametrilor proiectați.
Bibliografie selectivă: BABUC V.; PEȘTEANU A.; GUDUMAC E. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi, Chișinău 2015.
Comentarii