Vechea zicală susține că unde-i unul nu-i putere, iar prin unirea forțelor în agricultură, fermierii au de câștigat.
Așa se face că, producătorii mici și mijlocii rezistă cu greu condițiilor pieței, în fața situațiilor agroclimatice sau întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesarea de fonduri, odată ce pe umerii lor se lasă tot spectrul de sarcini necesar de realizat în termen, căci se știe că-n agricultură orice zi contează.
O soluție în acest sens o reprezintă asocierea producătorilor în clustere.
Fermierii care au ales să facă parte din mecanismul unei cooperative au de câștigat printr-o serie de avantaje vădite.
De exemplu, clusterul format din 11 producători mici și mijlocii din Cunicea, Florești produce căpșuni pentru export în Rusia și s-a specializat și pe creșterea castraveților pentru procesare. În acest an cooperativa se mândrește cu obținerea celui mai bun preț pentru castraveți oferit vreodată de fabrică, iar planurile de extindere, potrivit liderului cooperativei Ilia Fedorciucov, vorbesc de la sine despre motivația acestora de a continua în același format.
„În primul rând am creat cooperativa pentru producătorii de căpșuni, căci aceasta este o activitate de bază, iar după aceea am implementat și una în domeniul producerii de castraveți. De ce am făcut acest lucru? Foarte mulți săteni muncesc în străinătate și cultivă căpșuni la noi în sat, iar după recoltare pleacă din nou peste hotare. Ne dorim ca satul nostru să se dezvolte, ca ai noștri copii să rămână-n școli și grădinițe și astfel ne-am gândit la crearea de cooperativă. Pe viitor, ne propunem o cooperativă de producere a tomatelor, ca tinerii, cei asemeni mie, să nu plece să muncească-n străinătate, dar să rămână în țară”.
Un alt exemplu este cooperativa Berries Group, specializată în cultivarea de căpșun, care întrunește 5 membri fondatori, iar suprafața totală pe care aceștia cultivă pomușoare reprezintă 40 de hectare.
De curând, cooperativa, cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID/ APM), a instalat prima seră computerizată pentru producerea materialului săditor de căpșun. Investiția proiectului pepinierei a constituit circa 3 milioane de lei, dintre care 1,7 milioane au fost fonduri oferite de USID/ APM.
Potrivit membrului cooperativei, Ion Gaber, asocierea a însemnat posibilitatea de a conta, ori de câte ori a fost nevoie, pe sprijinul colegilor săi.
„Faptul că facem parte dintr-o cooperativă ne ajută foarte mult. Ne susținem reciproc, iar asta contează enorm. Dacă eu sunt ocupat cu alte treburi, pot conta pe ajutorul colegilor mei, astfel situația este întotdeauna sub control. Când ești producător singur e greu, vă dați seamă, e destul să mergi chiar și la un control medical, iar gospodăria rămâne fără monitorizare”.
Asocierea producătorilor mici și mijlocii, susține Oleg Calestru, specialist tehnic USAID/ APM, permite extinderea afacerii la un nivel superior.
„Grupurile de producători sau clusterele, unindu-și forțele, întotdeauna au un cuvânt de spus, în special atunci când vorbim de export, căci are loc consolidarea volumelor, uniformizarea tehnologiei de cultivare și aici mă refer la soi și la modul de producere. E complicat pentru un singur producător să producă mult și să aibă volume mari, în special pentru export. Totodată, producătorii, grupându-se, pot utiliza echipamente care sunt destul de costisitoare. La fel, aceștia pot beneficia de suport financiar, precum credite și granturi disponibile spre acces la moment”.
La momentul actual, conform informațiilor oferite de către specialiștii proiectului USAID/ APM, cele mai multe clustere sunt fondate în domeniul pomușoarelor și a cultivării de legume.
Comentarii