În ultimii ani, tendința populației de a consuma cât mai multe legume și fructe devine tot mai evidentă. Majoritatea producătorilor pun accentul pe speciile tradiționale, cu toate că așa culturi ca verdețurile ar putea genera profit bun, inclusiv în perioada rece a anului.
Verdeţurile au o însemnătate dietetică şi alimentară mare, datorită conţinutului înalt în minerale accesibile, vitamine, enzime și fibre. Aproape toate verdeţurile au în compoziţie elemente care ajută la eliminarea toxinelor din organism. La fel, verdețurile consumate asigură efectul puternic antioxidant.
Tatiana Novac, doctor în legumicultură, într-un interviu acordat pentru Agrobiznes, a oferit mai multe detalii despre aceste culturi.
„Cultura de consum a legumelor-verdețuri la noi este relativ scăzută, iar suprafețele cultivate sunt mici. Acestea prezintă o mulțime de avantaje, printre care posibilitatea de a fi crescute în perioada rece a anului, deoarece sunt plante cu cerințe mai reduse față de temperatură. La fel, cea mai calitativă recoltă de frunze se obține în perioada toamnă-primăvara devreme când intensitatea luminii și lungimea zilei sunt mai mici. La temperaturi mai înalte se depreciază calitatea frunzelor și apare tulpina florală, în detrimentul producției de masă verde. Astfel, verdețurile pot valorifica spațiile protejate din sere și solarii care, de obicei, nu sunt utilizate în perioada rece a anului”, a spus Tatiana Novac.
Temperatură minimă de germinare a semințelor de pătrunjel și mărar este de 3-4°C, iar în perioada de vegetație necesită 18-20°C. Astfel, dacă luăm în calcul cea mai mare problemă a producătorilor de la noi din țară, și anume cheltuielile mari la încălzirea serelor, producerea verdețurilor în perioada rece a anului ar fi o alternativă bună dar și profitabilă.
„Pentru producerea în sere sunt pretabile practic toate verdețurile, cum ar fi mărar, pătrunjel, spanac, salată, rucola, busuioc. În principiu, tehnologia de cultivare a acestor culturi nu este complicată, trebuie doar respectate elementele tehnologice. În ceea ce privește mărarul și pătrunjelul, semințele acestora încolțesc mult mai greu, având o perioadă de germinare mai lungă. Pentru a stimula răsărirea plantelor, semințele trebuie pregătite prin spălare. Acest procedeu permite reducerea termenului de răsărire a plantelor. După care semințele pot fi semănate”.
Semințele se pun în pachete de tifon în vase cu apă timp de 12-24 de ore, schimbând apa la fiecare 3-4 ore. Când apa devine cafenie, semințele sunt spălate, uleiurile eterice eliminate, astfel, embrionul se dezvoltă mai ușor. Dacă în mod tradițional, semințele de pătrunjel germinează în 20-22 de zile, efectuând acest procedeu perioada se reduce la 14 zile. La mărar, dacă de obicei semințele răsar în 14 zile, prin spălare numărul acestora se reduce la 7 zile.
„Cu părere de rău, sortimentul de soiuri de pătrunjel și mărar la noi în țară este mic. Iar aceste culturi nu prea sunt cultivate pentru frunze, mai mult pentru producerea uleiurilor sau murături. Nici salata și alte verdețuri nu sunt produse în cantități, dar și de calitatea corespunzătoare pentru a concura cu verdețurile importate”.
Pentru salată, în timpul lunilor de iarnă, sunt necesare temperaturi de 12-13°C sau chiar 7-8 grade°C, în funcție de varietatea semănată și de fertilizările efectuate. Aceasta se seamănă la distanța între rânduri de 25-30 centimetri și 15 cm pe rând. Semințele germinează la temperatura minimă de 7°C, plantele răsar în 6-10 zile de la semănat.
Producerea mărarului, pătrunjelului dar și altor verdețuri, în Republica Moldova, este limitată. Iar consumul acestora este redus, limitându-se la doar câteva kilograme per an. În comparație, în China și Japonia consumul anual de verdețuri pe cap de locuitor este de 25-33 kg și aceste țări au intrat în primele cinci după durata vieții oamenilor.
Comentarii