O agricultură sănătoasă pentru mediul ambiant, este o agricultură sănătoasă din punct de vedere economic. La această concluzie au ajuns cei peste 30 de experți din 16 țări care s-au întrunit în cadrul Conferinței științifice internaționale „Agricultură durabilă și rezilientă. Ce lipsește? Ce trebuie să mai cunoaștem?”.
De la conservarea solului și agricultura conservativă, până la agricultura ecologică și hrană sănătoasă, multiple subiecte au fost abordate în cadrul evenimentului. Tom Goddard, consultant superior la Ministerul Agriculturii, Edmonton din Canada, susține că agricultura, la moment, nu este o soluția pentru a dezvolta economia de mâine, menționând că fermierii din Canada optează pentru soluții ce ar asigura dezvoltarea durabilă, nu tehnologii ce afectează mediul.
„Fermierii de la noi beneficiază de facilități dacă, prin activitatea lor, majorează cantitatea de carbon din sol. Pe parcursul a 12 ani, am reușit să asigurăm remunerarea fermierilor cu peste 40 de milioane de dolari. Acest lucru permite să implicăm industria de a reduce emisiile de carbon. Fermierii reușesc să acumuleze carbonul în sol datorită faptului că nu realizează arătura, respectă asolamentul și au grijă de ecosistem. În acești ani, tot mai mulți fermieri au conștientizat importanța protecției ecosistemului și a mediului. Acum, aceștia nu o mai fac pentru bani, ci pentru un viitor mai bun. Cu toții putem contribui la reducerea schimbărilor climaterice. Acest lucru îl conștientizează nu doar agricultorii, ci și specialiștii din cadrul ministerului și altor instituții de stat”, a adăugat Tom Goddard.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, spune că deciziile și soluțiile implementate fără suportul științific necesar, au devenit o normalitate în agricultură, însă problemele ce apar sunt tot mai grave. Totodată, Republica Moldova are premisele necesare pentru a dezvolta o agricultură de viitor.
„Participând la mai multe dezbateri privind problemele legate de agricultura durabilă în Republica Moldova, pot constata că sunt realizate la cel mai înalt nivel, chiar mai bine decât în România. Dezbaterile sunt excelente și încă mai sunt oameni ce pot schimba ceva, însă aici nu este stabilitate politică și un plan de acțiuni pe termen mai lung. Nimic nu se poate face fără cercetare și date experimentale, acestea stau la baza deciziilor majore. Trebuie să ne gândim nemijlocit nu la majorarea producțiilor, ci la majorarea fertilității solului. Discutăm tot mai mult despre o alimentație sănătoasă, fără să avem alimente sănătoase. Cercetările trebuie să aibă la bază proceduri noi. Agricultura s-a divizat în două tipuri: plastică europeană și agricultura făcută în baza cercetărilor, care asigură reduceri de costuri de 50-60%. Ajuns la un nivel de performanță, se creează posibilități pentru a atinge alt nivel. Problemele de mediu, problema calității ne afectează pe toți, iar soluții există, însă factorii ce generează aceste probleme sunt neglijați”.
Unul dintre cei mai buni specialiști în domeniul pedologiei la nivel mondial este Don Reicosky. Acesta a prezentat în cadrul evenimentului un studiu amplu privind captarea carbonului în sol și impactul acestuia asupra agriculturii.
„Avem o gamă largă de specii de plante ce contribuie la captarea carbonului în sol. Plantele contează foarte mult, iar un exemplu în acest sens ar fi porumbul sau Crassula connata. Trebuie să fim creativi în gestionarea capacității de captare a carbonului, pe cât de posibil mai biologic. Un impact negativ asupra solului o are arătura, care perturbează biota solului și reduce cantitatea de carbon. Producătorii trebuie să înțeleagă că, solul este un sistem viu cu microorganisme, vietăți, iar lucrările efectuate reduc dramatic numărul acestora. Aratul distruge ciclurile naturale de apă, carbon și azot, iar consecințele deja sunt prea grave”.
O altă problemă ce duce la degradarea solului este nerespectarea asolamentului, leguminoasele fiind neglijate pe nedrept în acest sens. Potrivit lui Eugen Triboi, cercetător în cadrul INRA, Clermont-Ferrand, Franța, cultivarea corectă a leguminoaselor poate acoperi carența de azot.
„Leguminoasele sunt capabile să sintetizeze azotul necesar pentru creștere, ba chiar mai mult. Pentru un kg de azot sintetizat chimic se utilizează un litru de energie fosilă, iar leguminoasele nu consumă energia fosilă. Timp de 30 de ani am realizat multiple experiențe cu leguminoase și am demonstrat că lucerna cultivată doi ani la rând poate să sintetizeze o mie de kilograme de azot. Mii și mii de tone de azot ce pot fi produse de leguminoase au fost înlocuite cu azotul chimic. Este o problemă economică sistemică. În viitor, agricultura va trebui să răspundă la 3 probleme esențiale ale societății: dezvoltarea pentru a mări produsul intern brut, reducerea cheltuielilor de energie fosilă și reducerea poluării mediului. Putem eficientiza consumul de energie cultivând 50% din suprafață cu leguminoase, putem crea o anatonomie totală. Agricultura e singura activitate capabilă să mențină sănătatea mediului, iar noi suntem cei de care depinde ea”.
Unul dintre organizatorii evenimentului este Boris Boincean, promotorul ştiinţei agrare durabile în Republica Moldova. Acesta a menționat că, e timpul să punem accentul pe restabilirea fertilității solului, să reducem degradarea solului și să producem corect, pentru a lăsa ceva și generațiilor viitoare.
„Strigă sufletul, agricultura este în criză la nivel global. Suntem la răscruce de drum. Conceptul dominant de a majora recoltele datorită hibrizilor, tehnologiilor noi, arăturii – nu mai este eficient. Recoltele nu mai cresc, se stabilizează și scad. Nu putem fi atât de dependenți de inputuri, iar dacă nu vom schimba ceva vom fi și mai dependenți. Analizând doar aspectul economic al problemei: roada, profitul, au fost neglijate consecințele ecologice: poluarea, degradarea solurilor. Modelul industrial de intensificare a agriculturii contribuie esențial la încălzirea globală, iar eroziunea solului este rezultatul arăturilor excesive. La conferință participă experți ce au realizat decenii de cercetare, cu dorința de a schimba ceva. Sperăm că rezultate vor fi, iar efortul depus va fi apreciat de către producători”, a conchis Boris Boincean.
Evenimentul s-a desfășurat în perioada 29-30 noiembrie, la Bălți și a reunit peste o sută de experți din domeniu și producători.
Comentarii