5 fermieri din satul Cunicea, raionul Floreşti, cu un an în urmă, au creat cooperativa SANT&K şi au construit împreună un frigider pentru păstrarea fructelor. Şi-au început activitatea în domeniul horticultorii acum 20 de ani, când au cumpărat o livadă de mere rămasă după destrămarea URSS şi au încercat să o amelioreze. După 10 ani însă, au decis să planteze o livadă nouă şi au împărţit-o în sectoare pentru fiecare gospodărie.
„Pomii bătrâni nu dau recolte înalte şi de calitate. Mai ales că erau necesare şi soiuri noi, competitive pe piaţă. Am plantat soiuri timpurii şi tardive pentru a avea un sortiment mai mare. Experienţă şi cunoştinţe aveam, astfel am solicitat credite bancare pentru a realiza ideea”, a explicat Tatiana Serejnicova, directorul cooperativei.
După ce pomii au intrat pe rod, au apărut probleme cu păstrarea şi realizarea merelor.
„Am înţeles că e mai greu să vinzi produsul, decât să-l creşti și atunci ne-am gândit la metodele de păstrare a merelor, deoarece să recoltezi şi să realizezi rapid 2 mii de tone de mere este practic imposibil. Iar preţurile merelor în perioada de iarnă şi primăvară sunt mult mai înalte, astfel frigiderul a devenit o necesitate”, a adăugat producătoarea.
Horticultorii au solicitat ajutorul proiectului MAC-P, Agricultura competitivă, care permite unui grup de producători să se asocieze şi să realizeze planul propus. Astfel, aceştia au decis să construiască propriul frigider, iar crearea cooperativei le-a oferit noi posibilităţi. Cooperativa SANT&K deţine o suprafaţă de 100 de hectare.
Pentru a construi frigiderul, producătorii au cumpărat 0,5 hectare de pământ şi au încheiat un contract de colaborare cu una dintre companile care se ocupă cu instalarea frigiderelor. Bugetul proiectul a fost de 22 de milioane de lei, dintre care circa 5 milioane au fost oferite sub formă de grant de către MAC-P, restul banilor sunt ai membrilor, dar şi credite bancare.
Frigiderul este format din 12 camere frigorifice ce au capacitatea totală de 2,2 mii de tone şi o cameră de prerăcire de 20 de tone. Ultima răceşte fructele în timp de câteva ore. Acum fermierii pot păstra mult timp producţia şi o pot realiza cu un preţ mai mare, iar primăvara aceştia beneficiază de unele avantaje în cazul exportului.
„Dacă un membru al cooperativei are 15 tone de mere de un anumit soi, acesta nu le poate realiza deoarece sunt necesare cel puţin 20 de tone. Astfel, apelează la ceilalţi membri şi adună cantitatea necesară. Anul trecut, o fabrică de conserve a procurat mere cu 50 de bani mai scump decât acestea au fost cumpărate de la întreprinzătorii individuali, datorită volumului mare oferit de noi. Acestea şi sunt principalele avantajele”, a explicat directorul cooperativei.
În acest an, nu vor fi utilizate toate camerele frigiderului, deoarece grindina a distrus o parte bună din recoltă. Însă fermierii au găsit o soluţie, vor oferi spaţiul în chirie altor producători din Cunicea care cresc căpşune.
Membrii cooperativei îşi propun să planteze o livadă intensivă, ce va oferi recolte de 2-3 ori mai înalte şi vor fi protejate de grindină pentru a obţine accesul pe piaţa UE, cel puţin pe cea a României.
Comentarii