Unul dintre argumentele celor patru state UE, care au impus interdicţii asupra importurilor de cereale, dar şi a unor produse agroalimentare din Ucraina, este dorinţa de a proteja piaţa internă de influxul de cereale mai ieftine.
În rol important l-au avut cifrele, fiecare ţară aducând numeroase date statistice care să demonstreze impactul negativ, notează Mold-street.
Agricultorii riscă să ajungă în faliment
Şi Republica Moldova nu a fost ocolită de un aflux de cereale şi produse agroalimentare mai ieftine din Ucraina, care ar fi afectat grav agricultorii din ţara noastră.
„Prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase a adus în pragul falimentului mii de producători agricoli mici și mijlocii, care au fost afectați anterior și de multiple crize de ordine climaterică, economică și geopolitică, neavând nici un suport din partea statului”, afirmă Forţa Fermierilor fără a prezenta alte date.
Organizaţia a cerut Ministerului Agriculturii să se „…conecteze urgent la negocierile autorităților din țările Europei de Est cu Ucraina și conducerea Uniunii Europene pe subiectul crizei prețurilor la producția agricolă și să depună toate eforturile necesare în vederea obținerii compensațiilor agricultorilor din Moldova sau limitărilor temporare a importurilor cerealelor și oleaginoaselor în țara noastră în sezonul agricol nou”.
Altfel spus, ca Moldova să adere la aceste măsuri restrictive sau să ceară bani pentru compensarea pierderilor.
Exporturile din Moldova în Ucraina au crescut de 7,8 ori
Adevărul este că Moldova permanent a importat cantităţi semnificative de produse agroalimentare din Ucraina.
Datele statistice oficiale arată că, anul trecut, importurile din Ucraina au crescut cu 28% şi au constituit circa 854 de milioane de dolari, ţara vecină fiind al patrulea partener comercial la acest capitol.
În aceeaşi perioadă, însă, importurile din România au crescut de două ori, din Rusia – cu 9%, iar din China – cu 14%.
O situaţie diferită atestăm la exporturile din Moldova în Ucraina: acestea au explodat anul trecut, înregistrând un salt de 7,8 ori, până la 720 de milioane de dolari. Pentru comparaţie, exporturile în România au crescut cu 49%, iar în Rusia s-au redus cu peste 31%.
Biroul Naţional de Statistică, însă, nu publică informaţia separată privind mărfurile importate/exportate pe fiecare ţară, deşi menţionează că, de exemplu, creşterea exporturilor de mărfuri moldoveneşti în Ucraina s-a datorat, în special, reexportului de produse petroliere (motorină), care a crescut de 54 de ori, comparativ cu 2021.
Ce importăm din Ucraina
În cazul importurilor din Ucraina, cele mai spectaculoase creşteri sunt la:
- semințe și fructe oleaginoase – de 28,8 ori;
- grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate – de 11,3 ori.
Ucrainenii dau cifre mai exacte. Astfel, anul trecut principala categorie de mărfuri exportată de Ucraina în Moldova au fost seminţele şi fructele oleaginoase – circa 76 de milioane de dolari, în creştere de 21 de ori faţă de 2021.
Dintre produsele agroalimentare exportate din Ucraina în Moldova se numără uleiul vegetal şi alte grăsimi – 57 de milioane de dolari (creştere de 2,4 ori), laptele şi produsele lactate – 48 de milioane de dolari (+26%), preparate pe bază de cereale – 28 milioane de dolari (- 9%), cereale – 20,6 milioane de dolari (creştere de 5,2 ori).
Menţionăm că, în cazul unor produse, precum lactatele, Moldova importă până la 50% din necesităţi, în timp ce ulei vegetal şi seminţe de floarea soarelui producem suficient.
Astfel că, dacă au şi fost importuri masive la unele categorii, acestea, cel mai probabil, au fost reexportate, pentru că o ieftinire a uleiului vegetal se atestă abia în ultimele două luni, iar a crupelor – de la finele anului trecut.
Comentarii