Fiecare agricultor își are începutul său: unii iubesc pământul și tot ceea ce-i poate oferi acesta încă de mici copii, alții, ghidați de circumstanțe au îmbrățișat această profesie. Motivul care l-a determinat pe Alexei Micu să pășească pe câmpuri și să-și dorească să fie el generatorul unor schimbări spre bine în agricultură poate fi catalogat întâmplător, dar care a ajuns să fie un start bun în afacerea, pe care acum nu ar abandona-o pentru nimic în lume.
Nuci, prune și o mulțime de cereale – toate ecologice, sunt crescute pe 280 de hectare în satul Olișcani din Șoldănești. Fiind de profesie economist și obișnuit cu munca de oficiu, Alexei nu-și imagina altă viață. Soarta, însă, i-a pregătit un alt viitor, iar la vârsta de 27 de ani a fost scrisă prima filă dintr-o nouă poveste..
„Am decis că-mi doresc să fiu agricultor după ce, câteva săptămâni, am fost nevoit să am grijă de câmpurile tatălui meu. S-a întâmplat acum 10 ani, când tata, care gestiona o afacere agricolă și era cel care participa la toate lucrările, se îmbolnăvise. Nu avea un ajutor sigur la îndemână, deci eu eram cel la care a apelat. Zi de zi, fiind în livadă sau în câmp, observând toate metamorfozele care au loc acolo, am înțeles că mă regăsesc în tot ceea ce văd și că-mi doresc să fiu parte a acestor schimbări. Cred că, cumva această dragoste față de agricutură s-a transmis anume de la tatăl meu și era nevoie doar de timp pentru a percepe acest lucru. Inițial, aveam 20 de hectare, după care 50, acum produc culturi pe o suprafață de peste 280 de hectare. Cu timpul însă, fiind zilnic în acest lanț, am observat că nu este totul perfect și sunt încă multe lucruri ce necesită o abordare specială. Aveam încrederea că, eu sunt cel ce are toate la îndemână pentru a genera schimbări și că, într-un final, voi întâlni și alte persoane cu care aș putea să-mi fortific puterile”, ne-a povestit Alexei Micu.
Veriga ce nu permitea lucrurilor să meargă așa cum trebuie, era ascunsă în modul în care sunt crescute produsele – convențional, pe când Alexei își dorea ca, ceea ce ajunge pe mesele oamenilor să aibă o istorie frumoasă – ecologică.
„Din suprafața totală, livada de nuci este întinsă pe 27 de hectare, iar cea de prun pe 10 hectare. Nucii, inițial, au fost plantați pentru a reduce eroziunea solului, însă, văzând cum se dezvoltă și cresc am înțeles că vor fi, într-un final, mult mai utili – eco. Livada de prun este de soiul Stanley și pentru polenizare a fost plantat soiul Cabardinca. Primele experimente ce țin de agricultura ecologică le-am întreprins în anul 2012, iar rezultatele acestora bucurau mult și mă făceau să caut răspunsuri „cât mai naturale” pentru problemele din câmpuri și livezi. Mai întâi, am început a exclude din lucru fungicidele, apoi erbicidele și insecticidele, până când nu am ajuns la o producere eco adevărată. În anul 2015, am înțeles că, ceea ce produc este cu adevărat ecologic. Prima a fost convertită în sistemul ecologic livada de nuci, urmată de câmpurile agricole și livada de prun. Acum, toate suprafețele sunt în circuit ecologic, în mare parte destinate culturilor de câmp: grâu, grâu spelta, mazăre, lucernă, hrișcă, porumb și altele. Dacă e să comparăm aceste culturi, evident că, livada de prun este mult mai greu de întreținut în sistemul eco, însă învățăm puțin câte puțin de toate .. nu am studii în agricultură, dar atunci când ești pasionat de producere le prinzi foarte rapid pe toate”.
În agricultura eco, solul este începutul tuturor începuturilor
„Înainte de a efectua vreo lucrare, mai întâi analizez care va fi impactul acesteia asupra plantei, solului. În livezi, ținând cont de faptul că terenul este supus riscului eroziunii, am optat pentru înierbarea naturală între rânduri, doar în jurul pomilor sunt efectuate prașile. Învelișul verde format, va fi cosit periodic și încorporat parțial în sol, constituind o doză bună de îngrășăminte verzi, mai ales dorite de microorganisme. Această practică este aplicată în livadă începând cu acest an, până acum efectuam lucrarea solului mai des. Dacă buruienile crescute voluntar nu sunt cosite la timp, acestea pot crea dificultăți la recoltare, mai ales în livezile de nuci. Totodată și rezerva de semințe din sol va fi mai mare, deci, cu atât mai important este să fie cosite la timp”.
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă producătorii eco este combaterea bolilor și dăunătorilor în livezi. Producătorul nostru susține că, tot încă nu le cunoaște pe toate, dar anume asta îl stimulează și provoacă să devină mai bun.
„Din produsele admise în agricultura ecologică, aplicăm zeamă bordoleză pentru a combate ciupercile. Chiar este un produs universal, care menține sub control mai multe boli ale pomilor fructiferi: Pătarea roșie, Monilioza fructelor, Bășicarea frunzelor, Rapănul, Mana, Alternarioza, Arsura. Pentru a prepara 100 de litri de zeamă bordeleză cu concentrația de 1% se folosesc: un kilogram de piatră vânătă (sulfat de cupru) care se dizolvă în 50 de litri de apă și un kilogram de var stins cu 50 litri de apă. Cele două soluții se amestecă (soluția de piatră vânătă se pune în cea de var). Soluția poate fi păstrată până la maxim 15 zile. Mai utilizez maceratul de urzică, ce ține la distanță dăunătorii, mai ales afidele. Pentru a combate Gândacul păros, instalăm la marginile plantației vase de culoare albastre care sunt pe jumătate cu apă, astfel, gândacii singuri vin la acestea. Pentru cele 10 hectare de prun am instalat circa 300 de vase. Un dăunător important în livezile de prun este viermele prunelor, pentru el voi utiliza Quassan, un produs pe bază de Quassia amara– o plantă ce ține acest dăunător la distanță. Producătorii ce doresc să producă eco trebuie să fie pregătiți să ducă evidența tuturor lucrărilor efectuate, altfel nu mai vorbim de o agricultură eco”.
Atenție! Producătorii eco nu trebuie să utilizeze mai mult de 2,5 kilograme de piatră vânătă per an (suma tuturor stropirilor).
Printre pomii de prun, mai pot fi observați pomi de nuci, pere, gutui, care, după cum susține producătorul, influențează pozitiv asupra plantației, menținând și un echilibru între bolile și dăunătorii existenți. Este o nouă încercare a acestuia, de a crea un mediu în care care natura le va regla pe toate.
Prunele crescute eco sunt comercializate la piața EcoLocal din Chișinău, unde fiecare consumator își poate găsi produsul său preferat în varianta perfectă, naturală – fără adaosuri sau coloranți dacă vorbim de produsele prelucrate, fie fructe fără reziduuri de pesticide crescute „ca la bunica în livadă”. Nucile crescute în această gospodărie însă parcurg o cale puțin mai lungă, pentru ca într-un final să ajungă în magazinele din Turcia sau UE.
Este mai avantajos să produci eco!
„Pe lângă valoarea pe care o reprezintă în sine produsele eco, acestea mai au și alte avantaje. Fie la cereale sau chiar în livezi am reușit să reducem substanțial cheltuielile de producere. Nu mai administrăm acele îngrășăminte tradiționale cu azot, fosfor sau potasiu, doar ceea ce este natural – îngrășăminte verzi, gunoi de grajd fermentat sau, mai nou pentru noi, începând cu acest an vom administra și compost de calitate. Practicând agricultura eco, am înțeles că multe lucruri sunt practic inutile, iar producerea necesită o cu totul altă abordare”.
Agricultura eco e molipsitoare…
Precum și e obșinuit între părinți și copii, unele trăsături sau chiar îndeletniciri se moștenesc, doar că aici lucrurile stau puțin altfel. Dacă Domnul Nicolai Micu a reușit cumva să-i cultive germeni de agricultor fiului său, acesta, la rândul său, și-a molipsit tatăl de agricultura ecologică. Acum, când experiența acumulată în zeci de ani și inovațiile se pun cap – coadă lucrul merge mult mai cu spor.
„Mi-a fost greu să-mi conving tatăl să producă și el ecologic, fiind obișnuit cu modul tradițional îi era cam greu. Mi-a reușit totuși, datorită faptului că obțineam rezultate frumoase, tata, peste ceva timp, și-a dorit să încerce și el, mai ales că mie-mi reușea. Astfel, am ajuns ambii să producem eco, ne este mult mai ușor împreună. Mă bucur că familia mă susține în ceea ce fac, împreună ne este mult mai ușor, suntem o altfel de forță”.
Pentru a face agricultură ecologică nu este obligatoriu să ai studii speciale, ai nevoie doar de o dorință mare de a schimba ceva… plantele cunosc mai bine de ce au nevoie!
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.