marți, 18 iunie, 2024
30.2 C
Chișinău
HomepageAgroEcoDoctor în științe biologice: Putem reduce impactul secetei, doar având grijă de sol

Doctor în științe biologice: Putem reduce impactul secetei, doar având grijă de sol

Recomandate

Acțiunea negativă a secetei asupra culturilor poate fi redusă în mare parte prin intermediul solului. Acest lucru a fost demonstrat inclusiv în anul 2020, când fermierii ce cultivă ecologic și optează pentru fertilizarea organică, au avut producții mai mari decât cei care nu au grijă de sol.

Gheorghe Jigău, doctor în ştiinţe biologice, menționează faptul că solul degradat are capacitate redusă de reținere a apei, respectiv, este foarte vulnerabil în fața secetei, care, cel mai probabil, va marca și sezonul curent.

Mai multe detalii despre cum un sol devine vulnerabil și cum putem îmbunătăți starea acestuia aflați în acest interviu.

Vorbim tot mai des despre secetă și despre solurile degradate, cum acestea se influențează?

Seceta este un fenomen caracteristic spațiului nostru, iar solurile din țară au la baza formării lor și perioade de secetă înregistrate pe parcursul perioadei de vegetație. Respectiv, nu putem vorbi despre faptul că avem secete mai severe, ci despre faptul că solul nu mai are capacitatea de a face față acesteia.

În perioada 1 aprilie – 10-20 iunie în sol au loc procese de formare a humusului. Resturile vegetale formate după vegetația culturilor anul trecut continuă descompunerea. La descompunerea acestora se formează substanțe humice stabile și mobile ce în ecosistemele naturale sunt principala sursă de nutriție a plantelor.

Precipitațiile ce cad în această perioadă deplasează aceste substanțe la o anumită adâncime, iar începând cu ultima decadă a lunii iunie-august, fie plantele se deplasează cu rădăcinile până la azotul format pentru asimilare, fie aceste substanțe prin curenții ascendenți se deplasează spre suprafață către stratul radicular și sunt asimilate.

Ținând cont și de schimbările climatice generale, capacitatea solului de a face față provocărilor s-a schimbat esențial.

Cernoziomurile noastre ca urmare a degradării atât din cauza acțiunii omului, cât și naturale au intrat într-o fază când nu corespund condițiilor de mediu. Pentru a atenua impactul secetei putem doar să îmbunătățim solul, să sporim capacitatea acestuia de a reacționa adaptându-se la condițiile secetei. Acest lucru este posibil când avem suficientă materie organică în sol, respectiv când se formează în sol un anumit raport de pori ocupați cu apă și aer.

Spre exemplu, un sol favorabil pentru vița de vie este cel care are 25% din pori ocupați de apă și 20-25% de aer. Dacă porii ocupați de aer scad sub 20%, scade și recolta, chiar dacă avem apă și nutriție eficientă.

În plus, în absența aerului, procesele de descompunere a materiei organice decurg cu eliberare de substanțe nocive și afectează sistemul radicular al plantelor, apoi apar difierite boli.

Care este starea solului în acest an?

În ciuda faptului că în 2021 am avut cantități suficiente de precipitații suficiente, care în unele zone au depășit media multianuală cu 50-75 sau chiar 100%, din cauza faptului că solul este puternic supus degradării fizice doar o parte din apă a putut fi asimilată de către sol, iar restul a făcut ravagii.

Respectiv, din cauza că solul nu poate reține apa, în perioada secetoasă plantele nu au de unde o lua, deoarece aceasta s-a evaporat. Solul, fiind degradat, nu mai are capacitatea de a închide porii, astfel evaporarea are loc într-un regim rapid.

Respectiv, în luna august, deja nu mai aveam rezerve de apă productivă, unele culturi erau afectate de secetă.

Un alt exemplu, în unele zone în luna decembrie am avut 50 mm precipitații, astfel la jumătatea lunii ianuarie rezerva de apă în stratul 0-70 cm era relativ bună, însă din cauza faptului că solul a fost lucrat când era uscat, arătura nu a fost nivelată, a urmat vântul, variații bruște de temperatură ziua-noaptea, rezervele de apă din sol sunt la nivel critic, așteptându-ne la o secetă pedologică foarte curând.

Ce măsuri întreprindem pentru a îmbunătăți capacitatea solului de a reține apa?

Este nevoie să venim cu o abordare a managementului eficient al solului. De cele mai multe ori, suntem disponibil să cheltuim bani enormi pentru irigare, fertilizare, fără a utiliza ceea ce obținem de la natură.

Acest lucru se întâmplă din motiv că nu se ia în calcul faptul că la etapa actuală cernoziomurile sunt supuse proceselor de degradare fizică: de compactare, de distrugere a structurii, a spațiului poros. De aici rezultă și capacitatea redusă a solului de a se reproduce. Solul a devenit vulnerabil.

Semănând culturi cu o perioadă lungă de vegetație acolo unde rezervele de apă din sol sunt mici și ținând cont de faptul că se așteaptă un an cu temperaturi înalte, neavând suficientă apă pentru aceste culturi, vom avea probleme mari. Astfel, la sigur vom avea probleme și în cazul plantațiilor multianuale.

Lecția ar fi valabilă pentru anii următori:

Avem nevoie de o abordare sistemică, pornind de la adaptarea cultivării la condițiile terenului. Trebuie să ținem cont de cerințele terenului, nu să fertilizăm, să irigăm și să cultivăm fără a ține cont de necesitățile solului. Pentru fiecare teren sunt potrivite anumite specii, dar și trebuie respectată o anumită rotație a culturilor.

Adaptarea sistemului de lucrare a solului – nu toate terenurile sunt adaptate sistemului No-Till, mai întâi acestea necesită o perioadă de conversie, de pregătire, pentru a nu abandona ulterior practica.

Din cauza că nu am avut o iarnă cu ger, ce să înghețe suficient stratul de sol de la suprafață, solul nu s-a afânat.

Fertilizarea minerală – cum influențează solul?

Dacă e să realizăm o analiză a productivității și schimbării stării solului în ultimele decenii, observăm că apogeul recoltei administrând îngrășăminte minerale a fost obținut în anii ’70-75 (am început în 1965), însă, de fapt, această majorare a recoltelor a fost datorată proceselor de descompunere a detritului humifer, adică a resturilor de plante care erau în faza de descompunere și care sunt principala sursă de elemente nutritive.

Apoi, după anii ’75, nu s-au înregistrat creșteri. Am ajuns la etapa când fertilitatea solului este în scădere puternică, însă introducând îngrășăminte minerale sporim productivitatea. Astfel, toate funcțiile ecologice ale solului sunt în scădere, respectiv obținem soluri artificiale.

Cum putem real adapta sistemul de fertilizare și alte lucrări condițiilor?

Avem nevoie de o tranziție la nutriția organo-minerală, adică să introducem obligatoriu culturile siderate, ogorul ocupat, ogorul verde, să respectăm asolamentul.

Trebuie să revenim la boboase. După recoltarea culturilor mai timpurii, cum ar fi orzul de toamnă, rapița de toamnă, mazărea, măzărichea, grâul de toamnă, nu trebuie să realizăm imediat arătura. Trebuie realizată o lucrare ușoară cu discurile pentru a provoca semințele la germinare, astfel, se formează un strat de vegetație ce formează un strat de rouă internă, care dezvoltă plantele. Aceste plante protejează solul, reduc evaporarea, iar ceea ce consumă se întoarce în sol ca materie organică.

Acest ogor verde se menține până aproape de semănatul culturii ulterioare.

Dacă se seamănă pentru fertilizarea culturilor de toamnă, culturile pentru „fertilizare verde” se vor semăna îndată după recoltarea culturii precedente și vor fi încorporate în sol cu 2-3 săptămâni până la semănatul culturii de toamnă.

Pe terenurile pe care au fost cultivate culturi târzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă ș.a.), culturile pentru îngrășămintele verzi se seamănă în perioada septembrie-octombrie și se încorporează în sol în martie (după caz, în februarie). În cazul practicării sistemului no-till, acestea nu se
încorporează în sol.

Ce culturi ați recomanda în locul celor cu rezistență mai redusă mai secetă?

Sortimentul de culturi se va adapta condiţiilor de asigurare cu apă, urmărindu-se satisfacerea cerinţelor economice (cereale, leguminoase, oleaginoase, plante furajere, legume etc.).

Printre culturile alternative se numără:

  • sorgul sau orzul de toamnă, ca înlocuitor a porumbului;
  • mazărea, ca alternativă a culturii de soia;
  • rapiţa și floarea-soarelui, ca oleaginoase rezistente la secetă;
  • porumbul, soia, fasolea, sfecla de zahăr, legumele, vor fi cultivate cu precădere în condiţii de umiditate suficientă.

Rotaţia culturilor și organizarea asolamentelor vor urmări asigurarea acumulării și conservării apei în sol, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului, evitarea propagării agenţilor patogeni, dăunătorilor și a buruienilor.

Metodele culturale (densitatea plantelor, distanţa dintre rânduri, perioada de semănat, efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor) se vor adapta la rezerva de apă din sol, prognoza
precipitaţiilor și a secetei pedologice.

Citiți și despre Cum evităm pierderile de apă din sol și valorificăm umiditatea corect la semănat. Sfaturi importante.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „InfOrganic Moldova 2020-2022”, implementat de A. O. „Educație pentru Dezvoltare” (AED), cu suportul financiar al Fundației ”Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED). AED mulțumește Agrobiznes pentru produsul elaborat.

(!) Ai o întrebare legată de agricultura durabilă? Ne-o poți adresa pe adresa de email [email protected] sau în grupurile de Viber Agrobiznes Club și AgroEco. Săptămânal, răspundem la întrebările relevante împreună cu experții din domeniu. Răspunsurile le puteți găsi mai jos, dar le publicăm și pe Viber, Newsletter sau Facebook.

Video

Citește și ›

AgroEco

Alătură-te pe Viber grupului producătorilor și pasionaților de agricultură organică din Moldova!

AgroEco