Acumularea de zaharuri în struguri – de ce este influențată?

Tot mai des am găsit în ultima perioadă un „mister neelucidat” de către viticultori legat de acumulările de zaharuri din struguri. Așa că, fac o retrospectivă a anului viticol 2023 și încerc să vin cu câteva argumente care să explice acest neajuns. 

Putem spune cu certitudine că, influența organismelor patogene au un rol foarte important asupra calității strugurilor, inclusiv asupra acumulării zaharurilor în aceștia.

Mana (Plasmopara viticola), făinarea (Uncinula necator), putregaiul cenușiu (Botryotinia fukeliana-Botrytis cinerea) sunt principalii agenți patogeni care an de an, într-o formă sau alta, au o intervenție semnificativă asupra calității recoltei de struguri.

Vezi articolul despre Mana viței de vie: Cum calculăm perioada de incubație a ciupercii. Tratamente.

Influența lor este percepută în mod diferit de vița de vie care reacționează prin mecanisme biochimice specifice.

La atacul de făinare (Uncinula necator fc. Oidium tukeri) unele boabe rămân mici cu epicarpul întărit. Celelalte boabe, mai mari, au numeroase celule epidermice întărite, ceea ce nu permite creșterea lor.

În combaterea acestui patogen de foarte multe ori se utilizează greșit tratamentele pe bază de sulf în fenofazele de pre-pârgă, deoarece pe fondul temperaturilor ridicate din timpul zilei, sulful devine fitotoxic pentru foliajul butucului (de la 25ºC în sus) producând arsuri chiar și asupra rahisului apărând fenomenul de „opărire al ciorchinilor”.

Pentru a nu întâmpina această deficiență, cunoaștem că o activitate foarte bună asupra miceliului ciupercii îl are produsul Karathane™ Gold 350 EC, care acționează rapid și are o persistență lungă de 10-12 zile, putând fi utilizat în tratamente preventive, curative și eradicative chiar și la temperaturi ridicate (până la 35º C).

Mai multe detalii despre Făinarea viței de vie – perioadele recomandate pentru tratamente găsiți pe acest link.

Dacă facem abstracție de influența factorilor biocenotici descriși mai sus, în neajunsul acumulărilor de zaharuri din struguri, putem spune că factorul climatic stă la baza acumulărilor. 

Anul acesta, în marea majoritate a podgoriilor din România și Republica Moldova, seceta și temperaturile toride au făcut ca procesul de maturare a strugurilor să fie accelerat până la apariția precipitațiilor (jumătatea lunii august), după care se prezintă o stagnare a acumulărilor, urmat de o evoluție greoaie a acumulărilor de zaharuri.  

Cronologic, mergând puțin înapoi din punct de vedere fenologic, momentul fenofazei de înflorit în acest an s-a încadrat în limitele normalului (atipici au fost anii precedenți pentru pornirile rapide în vegetație, când la finalul lunii mai aveam înfloritul complet încheiat), adică perioada de înflorit a fost la începutul lunii iunie.

Perioada de formare a ciorchinilor a fost una foarte rapidă, iar maturarea seminței din bob nu s-a realizat până la apariția precipitațiilor.

Se pare că, mai întâi în bob sunt sintetizate componentele ce asigură, conform codului genetic, formarea și maturarea semințelor și apoi acele componente specifice miezului (ex. zaharuri).

Astfel se explică modul de acumulare a glucidelor și metabolizarea acizilor organici din celulele mezocarpului, concentrația în zaharuri reducătoare crescând dinspre centrul bobului spre exteriorul său, în timp ce aciditatea titrabilă a sucului crește invers, dinspre țesuturile de la exterior spre cele de interior.

Factorii culturali, atât cei fitotehnici, cât și cei agrotehnici, influențează cantitatea, dar și calitatea recoltei de struguri. Într-o formă sau alta, fiecare intervenție culturală, prin modul de aplicare(momentul, tehnicitatea), își transmite mai mult sau mai puțin vizibil asupra producțiilor de struguri.

Multe dintre intervenții au chiar menire să vină și să completeze neajunsurile semnalate la alți factori din ecosistemul viticol, astfel încât să avem o constantă a calității și cantității:

• normarea corespunzătoare a încărcăturii de rod în funcție de soi și amplasamentul parcelei;
• implementarea irigațiilor în zonele cu deficit de apă;
• utilizarea tehnologiilor moderne de nutriție în funcție de fenofazele de creștere.

Află mai multe despre Fertilizarea viței de vie. Cum recunoaștem carențele?.

Rezultate toarte bune anul acesta au fost obținute în urma aplicării Utrisha^TM N  ce este o bacterie Methylobacterium symbioticum cu acțiune imediat după aplicare, care intră prin stomate și colonizează planta, convertind azotul atmosferic în formă amoniacală utilizată de către plantă în procesele biologice, crescând potențialul de producție prin aprovizionarea continuă cu azot a plantelor, fără a avea pierderi prin levigare sau denitrificare.

Bacteria se hrănește cu metanol emis de plantă și se răspândește prin plantă cu ajutorul metaboliților. Analizele de laborator au arătat o creștere a conținutului de zaharuri de la probele prelvate din parcelele tratate vs netratate.

La final, aș putea spune că poate cea mai apăsătoare condiție pentru viticultorul din România și Republica Moldova o constituie factorul economic.

Fără o protecție a fermierilor față de importurile masive de vin și struguri de masă din extrasezon, o susținere reală a exportului de produse viti-vinicole, ceilalți factori sunt vorbe în vânt.