‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 19 mai, 2024
22.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAfaceriAliona Țurcanu, producătoare de cașcavaluri: Nu este greu să vinzi în supermarketuri, dar prețul...

Aliona Țurcanu, producătoare de cașcavaluri: Nu este greu să vinzi în supermarketuri, dar prețul e mic

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Aliona Țurcanu este administratoarea mini-fabricii de cașcavaluri din lapte de vacă din satul Pelinia, raionul Drochia.

Dragostea pentru animale a fost insuflată de tatăl ei, care avea o stână mică. La început a crescut oi și făcea brânză, apoi, ideea s-a extins și, cu ajutorul a celorlalți membri ai familiei, au cumpărat și câteva vaci.

Așa cum prețul laptelui nu era unul tare motivant, împreună cu familia s-a gândit să fabrice cașcavaluri din el.

Femeia se ocupă de procesare și de testarea tehnologiilor noi. Deși este la început de cale, deja se gândește la următorul pas de dezvoltare.

Antreprenoarea și-ar dori să-și transforme ferma într-o atracție turistică, iar calitatea cașcavalurilor să-i servească drept carte de vizită, pentru a atrage în zonă cumpărători și turiști.

Datorită componentei „Dezvoltarea rurală prin promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în Republica Moldova”, ferma de familie „Vismalv” a fost introdusă în traseul turistic elaborat în cadrul proiectului. 

‹ adv ›

Mai multe detalii despre afacere a oferit în cadrul unui interviu FARM.

Tăticul meu avea o pasiune pentru sectorul zootehnic. Avea 40 de oi și eu mă duceam și îl ajutam. El mi-a transmis și mie această dragoste pentru animale, care mi-a intrat în sânge. La cele 40 de oi pe care le avea tata, noi am mai procurat 60 și așa a început afacerea. Acum, avem aproximativ 500, iar pe lângă oi, am decis să creștem și vaci. Avem 10 vaci mulgătoare și câteva pe care le așteptăm să fete.

Cine are grijă de animale?

Toată familia este implicată – eu, soțul, cei doi feciori, nora și tăticul. Eu cu nora suntem responsabile de lapte și tehnologia lui de prelucrare, iar ceilalți membri sunt, mai mult, focusați pe îngrijirea animalelor. Este adevărat că, primele experimente care țin de prepararea cașcavalului le-am făcut împreună cu feciorul, pe atunci nora avea copil mic. 

De cât timp vă ocupați cu creșterea animalelor?

Am început a construi și mări ferma din anul 2014. Făceam și vindeam brânză de oi, dar trebuia să facem ceva și cu laptele de la vaci. Astfel, în anul 2019 am hotărât să producem cașcaval din laptele de vaci. Cașcavalul este făcut natural sută la sută, folosim doar produse naturale, până și cheagul îl facem din stomacul mieilor.

‹ adv ›

De unde ați preluat tehnologia de producere a cașcavalului?

Prima dată am încercat ca toți, cum se făcea pe timpuri, la cratiță, cu 20 – 30 de litri. Așa am început să învăț. Mai apoi am fost în Bulgaria, în România, la fabrici de producere a cașcavalurilor de unde am preluat unele idei. Însă, salvarea noastră, a tuturor, este internetul, unde poți găsi idei.

Câte tipuri de cașcavaluri produceți?

Sunt mai multe tipuri, nici nu le-am numărat pe toate, facem cașcaval cu nuci, paprica, olive, măsline, cred că sunt vreo șase, șapte tipuri.

Care este cel mai căutat produs?

Nu pot spune că este unul mai deosebit, fiecare are clientul său, cineva preferă cașcavalul gras, altcineva cașcavalul maturat. Nu pot spune că este unul preferat de consumatori. E clar că, cele clasice se vând mai bine, căci sunt bune și la ceai, cafea, vin, fiecare după dorință.

Unde vindeți producția? 

Facem livrări la Chișinău, avem contract cu o rețea de magazine, mergem la iarmaroace de fiecare dată când se organizează la Chișinău și la Bălți. De asemenea, la Bălți este un magazin cu fabricate direct de la producător. Acolo suntem noi care avem cașcavaluri și un domn cu lactate.

Cât de complicat este să pătrunzi în rețelele de supermarketuri? Sunt necesare un șir de documente care trebuie să le aveți?

Noi, oricum, avem toate certificatele necesare. Ca să vindem produsele, noi suntem autorizați de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, nu putem ieși pe piață cu un produs care nu este autorizat. Nu e atât de greu de vândut marfa în magazine. Ei îți spun cerințele lor, ce acte ai nevoie și te primesc, dar acolo sunt o sumedenie de condiții.

Raftul trebuie să fie achitat, lucrătorul care trebuie să aibă grijă de raft tot trebuie achitat, apoi trebuie bani pentru promovare. Și, în final, când calculezi, iese că trebuie să dai produsul la jumătate de preț. Prețul final pe care îl obții din vânzarea produsului îți ajunge să supraviețuiești, dar noi avem și ferma, pe care trebuie să o întreținem.

Aproximativ câte kilograme de cașcaval produceți lunar?

Noi acum ne orientăm după necesitate. Laptele îl dăm și la Râșcani. Dacă se face mult cașcaval, trebuie să îl ținem la maturat, dar în procesul de maturare cașcavalul se face tare și apoi nu se consumă. De aceea, nu merită efortul, pentru că el ajunge la doi-trei ani și nu ai ce face cu produsul. De asta, noi facem calcule, cât noi trebuie să dăm magazinelor, atât producem. Cașcavalul trebuie să se matureze o lună, apoi poate fi comercializat.

Cum a fost perioada de început a pandemiei, cum v-ați descurcat?

Cea mai mare problemă a fost că noi am ieșit cu produsul în perioada de pandemie și lumea era dezorientată, nu știa ce o să fie mâine – o să aibă bani sau nu. Toți se orientau spre altceva, dar nu spre a consuma cașcaval. Am început să distribuim informații despre produse pe rețelele de socializare, până a aflat lumea de noi. Acum vin și de la Chișinău direct și cumpără, când ne uităm, suntem cu clienții la ușă.

Care este cea mai bună metodă de promovare?

Cea mai bună metodă este atunci când persoana cumpără de la tine cașcaval, este mulțumită de calitatea acestuia și te recomandă altora.

Cât de necesare sunt asemenea proiecte, ca cel lansat de FAO Moldova și în ce mod vă ajută?

Susțin în totatlitate această idee și necesitatea de a se face cât mai multe asemenea proiecte. Noi, la nordul țării nu prea dispunem de asemenea posibilități. Iată că prin intermediul lui ne promovăm, lumea ne cunoaște, vin turiștii să ne viziteze și începem să fim cunoscuți mai bine. Sunt și la noi locuri frumoase care merită să fie vizitate și producători despre care trebuie să cunoască toți.

Citiți și despre Marian Bîtiu – drumul parcurs de la fermier la procesator și comercializarea produselor în supermarketuri.

Componenta „Dezvoltarea rurală prin promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în Republica Moldova” a fost lansată la sfârșitul lunii septembrie, 2021. În decursul celor patru luni de activitate au fost organizate o serie de evenimente informative, care au avut loc la Cahul și Drochia. 

Scopul componentei este de a promova și susține dezvoltarea turismului rural, dar și a produselor agroalimentare. Componenta este implementată de Federația Agricultorilor din Moldova și este parte a proiectului Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) privind susținerea capacităților de promovare a produselor agroalimentare. 

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›