‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
luni, 4 noiembrie, 2024
3.9 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriAnaliză: În 2023, exportul de cireșe a atins cea mai mare creștere din istoria țării

Analiză: În 2023, exportul de cireșe a atins cea mai mare creștere din istoria țării

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Cireșele au cunoscut în anul 2023 cea mai spectaculoasă creștere a exportului din istoria Republicii Moldova.

Anul trecut a fost atestată o creștere de 11 ori față de acum 10 ani, creștere care nu poate fi observată la nici un alt produs exportat.

Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 7 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

‹ adv ›

Exportul de cireșe din Republica Moldova, potrivit expertului, a fost în 2016 de 1,9 milioane de dolari (mln/dolari); în 2017 – de 4,2 mln/dolari; 2018 – 6,5 mln/dolari; 2019 – 3,8 mln/dolari; 2020 – 6,4 mln/dolari; 2021 – 4,4 mln/dolari; 2020 – 10,9 mln/dolari; 2023 – 21,8 mln/dolari.

Despre numărul țărilor unde Republica Moldova a exportat și exportă cireșe, a spus că în 2016 și 2017 a avut loc în două țări (Rusia și Belarus); în 2018 și 2019 – în cinci țări; în 2020 – în nouă țări; 2021 – 6 țări; 2022 – 8 țări; iar 2023 – 14 țări.

Expertul a mai spus că trei țări au avut aproape toată ponderea în exportul cireșelor moldovenești: Federația Rusă, Belarus și România.

‹ adv ›

Aceste țări în 2016 și 2017 au avut o pondere de 100%; în 2018 – de 99,3%; 2019 – 99,4%; 2020 și 2021 – 96,3% și 96,8%; 2022 – 97,1%; iar 2023 – 62,6%.

„La început era doar Rusia și Belarus, apoi a intrat România în joc. România în ultimii ani este țara care ne permite să dezvoltăm sectorul de fructe. Absoarbe o cantitate enormă de produse. În 2023 brusc a crescut numărul de țări unde Republica Moldova a exportat cireșe. 11 țări noi la cele trei de bază”, a spus expertul.

Vorbind despre țările unde au fost exportate în 2023 cireșele moldovenești, Veaceslav Ioniță a declarat că în Federația Rusă au ajuns 33,2%; în România – 15,1%; Belarus – 14,3%; Kazahstan – 10,5%; Letonia – 7,8%; Marea Britanie – 4,8%; Spania – 3,7%; Polonia – 2,4%; Kîrgîstan – 2,1%; Ucraina – 1,9%; Olanda  -1,7%; Italia – 1,2%; Belgia – 0,9%; Germania – 0,4%.

Cu referire la suprafața livezilor de cireșe în rod, Veaceslav Ioniță a menționat că în perioada 2006/2010 au fost estimativ 2,8 mii de hectare (mii/ha), dintre care 2,2 mii/ha erau gestionate de către populație, iar 0,6 mii/ha – de către întreprinderi agricole și fermieri.

‹ adv ›

Între 2011/2015 au fost 3,1 mii/ha, dintre care 2,1 mii/ha – în gestiunea populației, iar 1 mii/ha – în gestiunea întreprinderilor agricole și a fermierilor. 2020 – 4,1 mii/ha: 2,1 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 2 mii/ha – populație; 2023 – 4,7 mii/ha: 2,8 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 1,9 mii/ha – populație.

„Avem o creștere semnificativă a suprafețelor de livezi. În perioada 2006/2010 toate plantațiile erau gestionate de către populație și era dificil de organizat exportul acestora.

Din 2020, plantațiile de cireș din gestiunea întreprinderilor și a fermierilor au început să domine. Cireșele au devenit un produs investițional.

O creștere de aproape cinci ori în mai puțin de 20 de ani. Agricultura intensivă este cheia succesului pentru Republica Moldova.

Permite încasări financiare la hectar incomparabil mai mari față de agricultura tradițională. Are nevoie de absorbție de capital și este unde investi. Implică forțe de muncă de 5-10 ori mai multe decât agricultura cerealieră”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că veniturile din producția de cireșe între 2011/2015 au fost estimativ de 45 de milioane de lei (mln/lei); în 2016 – de 66 mln/lei, dintre care: 29 mln/lei din vânzarea lor pe piața internă, iar 37 mln/lei – din export; 2018 – 116 mln/lei: 50 mln/lei – venituri de pe piața internă, 67 mln/lei – venituri din export; 2020 – 114 mln/lei: 33 mln/lei – venituri de pe piața internă, 111 – venituri din export; 2022 – 243 mln/lei: 37 mln/lei – venituri de pe piața internă, iar 206 mln/lei – venituri din export; 2023 – 424 mln/lei: 27 mln/lei – venituri de pe piața internă, 397 mln/lei – venituri din export.

„Astăzi, veniturile pe care le încasează cei care au plantații de cireșe sunt de zece ori mai mari față de acum zece ani. Nu există o ramură a economiei care să aibă o astfel de creștere spectaculoasă. A crescut producția de cireșe de 1,6 ori, iar prețurile au crescut de 2,3 ori”, a afirmat economistul.

Despre producția de cireșe, a menționat că în perioada 2006/2010 a fost estimativ de 4,5 mii de tone (mii/t); între 2011/2015 – de 6,8 mii/t; în 2016 – de 7,6 mii/t, dintre care: 3,5 mii/t a fost producția întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 4,1 mii/t-ale populației; 2018 – 12,3 mii/t: 8,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,9 mii/t-populație; 2021 – 10,2 mii/t: 7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,2 mii/t-populație; 2022 – 13,6 mii/t: 10,7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,9 mii/t-populație; 2023 – 16 mii/t: 13,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,6 mii/t-populație.

Expertul a mai spus că producția, consumul local și exportul de cireșe a fost în 2016 de 7,6 mii de tone (mii/t), dintre care: 3,9 mii/t au mers către export, iar 3,7 mii/t pentru consum local.

În 2018, din cele 12,3 mii/t de cireșe produse: 11,7 mii/t au fost exportate, iar 0,6 mii/t-consumate în țară; 2021 – 10,2 mii/t: 6,4 mii/t-export, iar 3,8 mii/t-consum local; 2022 – 13,6 mii/t: 10,8 mii/t-export, iar 2,8 mii/t-consum local; 2023 – 16 mii/t: 14,7 mii/t-export, iar 1,3 mii/t-consum local.

„Niciodată nu am avut așa volum de cireșe exportate. De 4 ori mai mult față de acum 7-8 ani”, a spus expertul.

Analizând prețul mediu de vânzare al cireșelor, economistul a declarat că în 2016 a fost de 9,6 lei per kilogram (lei/kg) la producția exportată și de 7,7 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2018: 9,4 lei/kg la producția exportată și 9 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2020: 14,3 lei/kg pentru producția exportată și 12,5 lei/kg – realizarea pe piața internă; 2021: 12,3 lei/kg pentru producția exportată și 10,6 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2022: 19 lei/kg pentru producția exportată și 13,3 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2023: 27,1 lei/kg pentru producția exportată și 20,4 lei/kg – realizarea pe piața internă.

Analizând exportul de fructe, nuci și pomușoare în 2023, a specificat că strugurii au avut o pondere de 24,9%; merele – 23,5%; prunele – 15,3%; nucile – 15,2%; cireșele – 8,2%; pomușoarele – 1,2%; caise – 1,1%; alte fructe – 10,5%.

„În 2023 au fost câteva rezultate spectaculoase la capitolul exportul de fructe. În timp ce exporturile moldovenești au înregistrat scădere anul trecut, exportul de fructe a crescut puternic.

Dacă anterior erau două produse din categoria fructe care mergeau cel mai bine la export, în prezent Republica Moldova are o diversitate mare de produse fructe exportate.

Dacă anterior dominau două-trei țări în exporturile moldovenești, acum se înregistrează o diversitate mare de produse exportate.

Anul 2023 se deosebește cu mult față de ceilalți ani: exporturi au avut loc în mult mai multe țări, un număr semnificativ de produse au fost exportate, dar venituri semnificative au fost acumulate.

Republica Moldova are șansa de a-și crește producția de nuci, fructe și pomușoare, care poate să aducă venituri de cel puțin 7-10 ori mai mari la hectar, decât prin metoda tradițională, să fie angajate minimum 7-10 ori mai multe persoane în câmpul muncii; să fie obținute venituri decente, iar exporturile să fie marcate de aceste produse”, a conchis Veaceslav Ioniță.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›