Angela Bejenari: Este o crimă să stropești cu atâtea pesticide. Nu uitați că trebuie să lăsăm ceva în urmă copiilor noștri

1274

La nordul țării, în satul Plop, Dondușeni, puteți găsi legume și pomușoare cu gust deosebit, ce sunt crescute fără utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice, iar în curând vor fi certificate eco. Mica afacere a producătoarei Angela Bejenari, a fost lansată acum aproape 20 de ani, aceasta fiind mișcată de dorința de a oferi cât mai multor consumatori produse de calitate.

„De mulți ani producem legume în sere pentru familia noastră. Am învățat cum acestea se cultivă de la bunelul meu. Când eram mică, bunelul avea în grădină legume și căpșune, iar mie îmi plăceau căpșunele atât de mult încât am zis că, atunci când o să cresc o să cultiv multe, multe încât să pot oferi tuturor care doresc. În anul 2001, am fondat gospodăria țărănească „Bejenari Ion” și am început afacerea prin construirea unei sere. Participam la seminare, instruiri, am învățat cum se produc corect legumele și acum am ajuns să avem 0,3 hectare de sere bloc”, ne-a povestit Angela Bejenari.

Și-a dorit ca, atunci când unui copil sau matur îi pare mult prea bună o roșie sau castravete, nu rezistă drumul mult prea lung până la bucătărie și le mănâncă în grădină, să fie sigur – nu se va întâmpla nimic. Între timp, în gospodărie și-au mai făcut loc încă 3 hectare de pomușoare. Iar acesta este al doilea an de conversie în agricultura ecologică, deci, la anul legumele vor fi încununate cu statutul de ECOlogic.

„Este o crimă să stropești cu atâtea pesticide câmpurile. Gândindu-se la profit, unii uită că trebuie să lăsăm ceva copiilor și nepoților. Am plantat acum doi ani și căpșune, zmeură, agriș, coacăz. Căpșunele sunt printre primele fructe ce apar pe piață, sunt scumpe, dar le vor toți – de la mic până la mare. Cum poți să le stropești cu ceva, când știi că poți face rău unui copil, deoarece majoritatea cumpără pentru ei. Am decis să depunem la certificarea ecologică pentru a oferi mai multă încredere consumatorilor. Plus, oricum nu aplicam tratamente chimice la producere, deci nu am avut nevoie de timp pentru a înțelege cum se produce eco”.

Au optat pentru soiuri mai puțin productive, în favoarea sănătății consumatorilor

„Multe soiuri fie de legume, sau chiar căpșun sunt rezistente la boli. Ele și sunt baza agriculturii ecologice. Majoritatea optează pentru soiuri înalt productive, dar acestea necesită mai multă hrană, tratamente pentru a oferi, într-un final, recoltele dorite. La căpșun cosim plantele după recoltare și strângem resturile vegetale ce au simptome de boli. Acest lucru ne-a permis să nu aplicăm nici măcar produse admise în agricultura ecologică, deoarece plantele nou crescute sunt sănătoase. Eu cred că așa este și mai rentabil, desigur, muncim mai mult în câmp, dar, în schimb, nu cheltuim bani pentru produse chimice. Am cumpărat și un tractor mic cu care realizăm lucrările în plantație, iar pe parcursul sezonului, la necesitate, angajăm zilieri. Noi nu semănăm hibirizi, doar soiuri, semințele le produc de sine stătător. În sere ne bazăm pe tratamente naturale, dacă este necesar. Facem macerat de urzică, de ardei iute sau pelin. Castraveții sunt puțin mai problematic de produs – ba tripșii, ba acarienii dau târcoale. De aceea, îi recoltăm și scoatem plantele din seră, după care plantăm din nou. Noi nu putem concura cu cei ce utilizează produse chimice și cheltuielile per kilogram sunt mai mici, dar nici nu dorim acest lucru”.

Fructele și legumele își găsesc consumatorii la nordul țării, dar și în Capitală. Astfel, producătoarea poate fi întâlnită pe parcursul sezonului la piața de la Dondușeni, piața angro de la Bălți sau Ecolocal din Capitală. Uneori însă, se întâmplă să aibă și ghinion.

„Îmi place mult să interacționez cu cumpărătorii. Mă umplu de dorința de a produce și uit de problemele pe care le am, atunci când vin oameni care deja au cumpărat și spun că totul a fost foarte gustos. Nu toți însă sunt la fel, în plin sezon, nu reușeam să comercializez căpșunele și i le-am dat unui intermediar din regiune, însă așa și nu am mai văzut banii. Dar, am trecut și peste asta. Este foarte greu pentru noi, micii producători, să ajungem să comercializăm în magazine, acestea cer un preț care nici măcar nu ne acoperă cheltuielile, iar apoi le vând dublu. Nu sunt relații normale de piață. Am fost nevoiți să mergem pe altă cale pentru a cunoaște mai mulți consumatori și producători din domeniu, participăm la expoziții”.

Își doresc să deschidă un magazin online și să contruiască un depozit frigorific

„Cred că, aceasta ar fi o soluție pentru producătorii mici. Pentru noi, spre exemplu, ar fi mult mai ușor. Avem deja consumatori care ne cunosc și au devenit clienți fideli, dar dorim să oferim produse de calitate cât mai multor oameni. Mulți conștientizează că trebuie să consume sănătos, iar asta ne bucură. Noi am format un grup de producători ecologici din regiune și sperăm să livrăm coșuri cu diferite produse ecologice. Avem o uscătorie pentru fructe, unde planificăm să uscăm ceea ce nu reușim să comercializăm. Vom face mix de pomușoare. Doresc mult să avem și un frigider, pentru a prerăci recolta, sper să reușim”.

Dragostea față de agricultură, investițiile și speranța că, totuși, va putea schimba ceva îi dau puteri Angelei Bejenari.

„Eu mi-am ales destinul, iubesc mult ceea ce fac. Când merg la piață cu soiuri de roșii colorate, suculente, proaspete, cumpărătorii se uimesc și doresc să cumpere cât mai multe. Când găsesc semințe de roșii deosebite, doresc să le multiplic cât mai rapid. Anul acesta am încercat să cultivăm rucola, țelină, praz, deoarece consumatorii solicită. Investițiile în agricultură nu pot fi recuperate, doar muncind îți poți întoarce banii. Până acum ne-au ajutat copiii, acum au plecat la studii peste hotare, dar cred că vom face față provocărilor. Suntem optimiști și credem că totul va fi bine”.

 

Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here