De când se ține minte, Sergiu Movilă iubea oile. La 17 ani, de voie, de nevoie a devenit cioban, pentru a-și obține existența.
Și pentru că pe dealuri ai destul timp să meditezi și să pui lucrurile la cale, a înțeles că acesta este destinul său și că vrea să-și crească propria stână.
„Mie mi-au plăcut de mic aceste animale. La un moment dat am fost obligat să fac asta, pentru că am rămas fără tată de mic și cumva a fost o necesitate și o modalitate de a mă întreține. Oamenii din sat aveau nevoie de un cioban la stâna satului și așa cum eu știam să mă ocup de asta, am început să fiu cioban”, povestește Sergiu Movilă.
De la un an la altul, și-a mărit numărul de oi și de la cele câteva mioare, lăsate moștenire de părinți, azi are peste 500 de capete. Spune că ar vrea să-și extindă afacerea, dar nu prea are cu cine să muncească.
„Am înțeles din start că este o activitate care aduce bani. M-am gândit că se poate de făcut bani și de dezvoltat o afacere acasă. Am vrut să demonstrez că poți mânca o bucată de pâine aici, fără să te duci în străinătate. E adevărat că este mult de lucru, dar nimic nu poți reuși, dacă nu dai din coate”.
Ca și tatăl ei, Daniela Movilă este îndrăgostită de oi și de viața din satul Badicul Moldovenesc de la Cahul. Ea nu-și vede viitorul în altă parte, chiar dacă a fost și peste hotare.
„Mereu am știut că mai bine decât acasă nu este nicăieri, lucru evident. În străinătate am avut posibilitatea să fac diferența dintre acolo și aici și să mă conving odată în plus, că am dreptate”.
Chiar dacă vor să dezvolte afacerea, insuficiența brațelor de muncă este un impediment important.
„Toată problema la oierit este că oamenii nu mai vor să lucreze. Ei nu sunt, iar cei care sunt, nu vor să muncească, n-au niciun interes față de oaie, chiar dacă reușești să-i convingi să vină la stână. Pentru ei, e important să treacă ziua de muncă, să ia banul și să plece mai repede. Cel mai simplu exemplu, în această primăvară, aveam șase lucrători, după ce le-am dat salariul, ei au plecat și am rămas doar cu doi”, adaugă Sergiu.
Fiica sa Daniela știe că într-o zi va trebui să ducă mai departe tradiția familiei, dar până atunci învață din prima sursă, cum să aibă grijă de animale și, în paralel, caută soluții și face planuri de dezvoltarea afacerii și automatizarea procesului de muncă.
„E multă muncă, dar nu avem atâția bani să ne permitem să cumpărăm utilaj pentru mulsoare automatizată. Ar trebui și ne dorim, dar deocamdată nu reușim, aceste aparate ar ușura și munca lucrătorilor”.
Producția principală pe care o comercializează este cașul. Soția lui Sergiu este la piață zilnic. Astfel că familia planifică să extindă afacerea.
„Sigur că ne dorim să înmulțim oile, dar este tare greu cu lucrătorii. Cea mai mare problemă e la muls. Dacă nu ai om care să se ocupe de asta, degeaba le ții. Din vândutul mieilor, nu acoperi toate cheltuielile. Iată anul acesta am depus dosarul pentru subvenționare de la AIPA. Am pregătit pachetul de documente, deja așteptăm rezultatele, o să vedem pe parcurs ce va fi”.
Sergiu Movilă recomandă tinerilor care doresc să lanseze afaceri în agricultură să analizeze bine oportunitățile existente.
„Să se apuce de lucru și de afacere doar dacă iubesc ceea ce fac. Trebuie să iubești ideea de care te apuci. Dacă n-o să lucrez eu și n-o să vrea nimeni să lucreze, atunci cine o s-o facă? Cât se poate de mâncat doar produse de import, pline de chimie? Noi o știm din proprie experiență. Vin oamenii la piață și gustă din produsele noastre și ne mulțumesc că mai producem ceva natural. Aceeași experiență o avem și cu carnea. Ea se vinde foarte repede și de multe ori, mai puțin contează prețul, pentru că oamenii vor calitate”.
Daniela e hotărâtă să se restabilească la studii, vrea să obțină carnetul de conducere și e în căutarea de proiecte de finanțare a stânei.
De curând, la atelierul de lucru cu tinerii din Cahul, organizat de echipa FARM, ea a fost aleasă în calitate de președinte al organizației locale de tineri.
„Vreau să mă dezvolt mai mult în partea de business, de dezvoltare a afacerilor, dar și în partea de activist civic. Iată alegerea mea în calitate de președinte al rețelei pentru tinerei FARM, de la Cahul, a fost una tare neașteptată. Eu nu credeam că așa o să fie, nu credeam că o să am atâta putere să realizez acest obiectiv.
Mă gândesc să-mi concentrez eforturile pe atragere de fonduri, pentru creșterea afacerii. Eu sunt convinsă că lucrurile se vor aranja și că voi putea să-mi îndeplinesc toate planurile aici, acasă.
Comentarii