Austria, Estonia şi Suedia sunt statele UE care alocă agriculturii organice cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren, la polul opus fiind Malta, Irlanda şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau mai puţin de 2% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, arată datele publicate miercuri de Eurostat, potrivit Agerpres.
Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană era de 12,6 milioane hectare în anul 2017, echivalentul a 7% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, în creştere cu 25% comparativ cu situaţia din anul 2012.
Statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice sunt: Austria (23,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (19,6%), Suedia (19,2%), Italia (14,9%), Cehia (14,1%), Letonia (13,9%) şi Finlanda (11,4%).
În restul statelor membre UE, ponderea suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice este mai mică de 10% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, pe ultimele locuri fiind Malta (0,4%), Irlanda (1,7 %) şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 1,9% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură.
Mai mult, dacă în UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a crescut cu 25% între 2012 şi 2017, în România situaţia este inversă. De la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, România a ajuns la o suprafaţă de 258.471 hectare în anul 2017, ceea ce înseamnă o scădere de 10,3%. Doar în patru state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2017: România, Grecia, Marea Britanie şi Polonia.
Eurostat precizează că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.
Comentarii