Economia ucraineană a crescut cu 5,3% anul trecut, pe măsură ce Kievul a redobândit controlul asupra coridorului de export din Marea Neagră şi a strâns o recoltă agricolă consistentă, în pofida continuării atacurilor ruseşti cu rachete şi drone, transmite Bloomberg, notează agerpres.ro.

Conform datelor preliminare publicate joi de Institutul de stat pentru statistică din Ucraina, economia a înregistrat o creştere de 4,7% în perioada octombrie-decembrie 2023, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de creştere.

Datele mai arată că în primul trimestru din 2023, PIB-ul real al Ucrainei a înregistrat o scădere de 10,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, după care a urmat o creştere de 19,2% în trimestrul al doilea, un avans de 9,6% în trimestrul al treilea şi unul de 4,7% în ultimele trei luni.

Comparativ, în 2022, economia ucraineană s-a contractat cu 28,8%, după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a ordonat invadarea ţării vecine.

Cu toate că atacurile ruseşti au provocat pagube reţelei electrice, porturilor, căilor ferate şi facilităţilor energetice, Ucraina a văzut cum Produsul său Intern Brut a revenit pe creştere, pe măsură ce au fost reluate exporturile de produse agricole iar companiile ucrainene s-au adaptat la noi cereri.

Economia ucraineană se confruntă cu provocări persistente. Polonia cere blocarea vânzărilor de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană.

De asemenea, întârzierile apărute în ajutoarele străine din SUA şi UE pun sub semnul întrebării capacitatea Kievului de a se apăra şi a-şi finanţa bugetul.

Armata ucraineană are probleme în a-şi menţine efectivele cu care să răspundă atacurilor ruseşti în timp ce angajatorii se confruntă cu un deficit de forţă de muncă.

Aceste date economice erau aşteptate cu nerăbdare de deţinătorii de obligaţiuni, în contextul în care Ucraina vrea să îşi restructureze datoria înainte de expirarea unui moratoriu de doi ani, la finele acestui an.

Datele cu privire la Produsul Intern Brut vor influenţa şi sumele pe care Guvernul de la Kiev va trebui să le plătească pentru acele obligaţiuni care sunt legate de creşterea economică, dacă acestea vor fi excluse din acordul de restructurare.

Va fi creat un mecanism de creditare de urgență a producătorilor de cereale pentru acoperirea cheltuielilor pentru lucrările agricole din această primăvara.

Parlamentul a votat în lectura întâi un Proiect de lege care prevede acordarea de credite agricultorilor cu gaj acordat de stat, inițiativă legislativă a deputatului PAS, Alexandr Trubca.

Potrivit autorului, necesitatea elaborării proiectului de lege rezultă din faptul că, la etapa actuală, producătorii agricoli din sectorul cerealier se confruntă cu un șir de probleme, provocate de factori interni precum seceta din anii precedenți, dar și de cei externi legați de schimbarea căilor logistice din cauza agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Aceste circumstanțe au dus la micșorarea prețurilor la cereale pe piața internațională, la majorarea prețurilor la motorină, fertilizanți, erbicide, pesticide, dar și la creșterea prețurilor pentru logistica de export.

Proiectul de lege prevede interdicția executării sumelor primite de agricultori de către creditorii acestora pentru acoperirea unor datorii anterioare.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului vor stabili suma, modul de acordare, utilizare și rambursare a creditelor acordate agricultorilor. 

Proiectul de lege va fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Parlamentul a ratificat un acord de comerț liber cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană (EFTA).

Documentul are scopul de a consolida cooperarea economică între state și de a extinde schimburile comerciale.

Acordul va oferi condiții oportune pentru exportul produselor moldovenești, iar companiile din țările EFTA vor fi încurajate să investească în Republica Moldova.

Astfel, va exista oportunitatea creării noilor locuri de muncă în țara noastră. Potrivit documentului, vor fi eliminate taxele vamale la importurile de produse industriale și vor fi acordate concesii pentru accesul pe piață a produselor agricole.

Acordul mai include capitole care reglementează comerțul cu servicii, comerțul electronic, achizițiile publice etc.

Până în prezent, EFTA a semnat 29 de acorduri de comerț liber cu 40 de țări.

Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și statele membre EFTA a fost semnat la 27 iunie 2023.

În urmă cu puțin timp, la Iași s-a produs un accident rutier. Din primele informații deținute de presa română, incidentul a avut loc în comuna Popricani, transmite știri.md.

Potrivit presei din România, un TIR, înmatriculat în Republica Moldova, s-a răsturnat. Acesta era încărcat cu cereale.

La fața locului au intervenit mai multe echipaje de intervenție. 

Deocamdată nu s-au raportat victime și nu se cunoaște cauza exactă a accidentului. 

Parlamentul a adoptat, astăzi, proiectul noului Cod silvic. Documentul a fost susținut cu votul a 57 de deputați.

Proiectul reglementează:

• regimul juridic al terenurilor fondului forestier;
• competențele autorităților administrației publice centrale și locale cu referire la raporturile silvice;
• activitățile pentru supravegherea stării și folosirii durabile a fondului forestier și cinegetic;
• normele de folosire a pădurii.

De asemenea, sunt reglementate măsurile de protecție a fondului forestier, conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor, precum și răspunderea pentru încălcarea legislației silvice.

Totodată, noul Cod prevede divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale.

Grupa întâi funcțională, cu funcții speciale de protecție,  se referă la pădurile care sunt utilizate pentru conservarea naturii, conservarea genofondului şi ecofondului forestier, cercetare științifică, protecția patrimoniului istoric și cultural, protecția  corpurilor de apă și a solului, recreere și turism ecologic.

Grupa a doua funcțională, cu funcții de protecție și producție, vizează pădurile polivalente ce asigură securitatea alimentară și energetică a populației, care sunt utilizate pentru producția de lemn, comerțul cu lemn și produse nelemnoase, toate contribuind la protecția mediului.

În perioada 2001-2017, Codul silvic a fost supus mai multor modificări.

În acest context, prin aprobarea noului Cod se intenționează perfecționarea și aducerea în concordanță a legislației silvice naționale la cerințele europene, care să asigure practici de gestionare durabilă a pădurilor, integritatea fondului forestier, promovarea tipului natural fundamental de pădure, precum și recuperarea prejudiciilor cauzate de folosirea ilegală a resurselor pădurii.

Codul silvic, elaborat de către Ministerul Mediului, va intra în vigoare, cu unele excepții, la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Totodată, la data intrării în vigoare a noului Cod, se va abroga Codul silvic actual și Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.