AFF cere continuarea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase: Mulți agricultori dispun de stocuri

Luminita Crivoi
-
0
AFF cere continuarea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase: Mulți agricultori dispun de stocuri

În luna octombrie 2023, Guvernul a introdus sistemul de licențiere a importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui.

Mecanismul a fost necesar în contextul prăbușirii prețurilor interne la cereale și oleaginoase și decapitalizării a fermierilor în urma creșterii importurilor din Ucraina.

În anul 2022, potrivit datelor asociației Forța Fermierilor, importurile din Ucraina au crescut vertiginos și anume: grâu – de 74 ori, floarea soarelui – de 60 ori și porumb – de 42 ori.

La 27 decembrie 2023, Comisia Situații Excepționale a dispus prelungirea mecanismului de licențiere încă cu 3 luni.

„Săptămâna curentă acest termen expiră și, deocamdată, am auzit că Ministerul Agriculturii are de gând să facă analiza stocurilor și doar după asta ar veni cu decizia. Considerăm că, este o abordare iresponsabilă și periculoasă, care lasă piața internă neprotejată pe o perioada nedeterminată. Aceasta analiza ar trebuie să fie făcută din timp.

Din păcate, observăm ca autoritățile abilitate acționează strict în interesul unui holding transnațional, care în toamna 2023 a procurat floarea soarelui de la fermieri la prețuri derizorii, ulterior a exportat-o masiv și solicită permisiunea pentru importul floarii soarelui din Ucraina sub motivul că nu există materia primă suficientă. Acestea se întâmplă în situația când recolta globală de floarea-soarelui în 2023 a fost de peste 750 mii tone, ceea ce este cu 20 procente mai mult decăt în anul precedent. Asociația dispune de informația veridică că încă mulți agricultori dispun de stocuri de materia primă”, se arată în comunicatul asociației Forța Fermierilor.

Potrivit acesteia, dacă importurile cerealelor și oleaginoaselor vor fi liberalizate, situația în sectorul agrar, care și așa este cuprins de criză majoră, riscă să se prăbușească definitiv.

„Agricultorii vor rămâne cu prețuri extrem de mici la grâu, porumb și floarea-soarelui și degradarea ramurilor respective probabil ar deveni ireversibilă. În același timp, putem aștepta restricționarea exporturilor noastre în România, care are un mecanism permanent de reglementare a importurilor cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina.

Remarcăm că, la moment toate țările din Europa de Est limitează sau interzic complet astfel de importuri. În cazul în care Moldova rămâne o singură „insulă”, care ar permite intrarea liberă a cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina, România, cu mare probabilitate, în vederea evitării riscului de reexporturi, va aplica sistemul de licențiere a importurilor alături de Ucraina și pentru exportatorii din Moldova. Prin urmare, riscăm să pierdem cea mai importantă piață de desfacere pentru cerealele și oleaginoasele noastre”.

În acest context, asociația cere ca Guvernul să introducă începând cu 27 martie un mecanism constant privind restricționarea importului de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță după modelul României.

Totodată, solicită ca Ministerul Agriculturii să examineze rapid stocurile de cereale și oleaginoase în țară și, după caz, să se adreseze către Consiliul Concurenței privind investigarea dacă anumite companii nu fac abuz de poziția dominantă pe piața oleaginoaselor prin șantajul consumatorilor și în detrimentul intereselor fermierilor autohtoni.

Antreprenor din Soroca – obligat să întoarcă peste 1,4 mln lei, după ce nu a achitat datoriile altei întreprinderi pentru cultivarea sfeclei de zahăr

Luminita Crivoi
-
0
Antreprenor din Soroca – obligat să întoarcă peste 1,4 mln lei, după ce nu a achitat datoriile altei întreprinderi pentru cultivarea sfeclei de zahăr

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), oficiul „Nord,”  anunță condamnarea unui întreprinzător din Soroca, care și-a înscenat falimentarea întreprinderii, în 2019.

Bărbatul, cu vârsta de peste 50 de ani, și-a declarat insolvabilitatea srl-ului, după ce a extras din contul bancar al întreprinderii sume de bani, inclusiv de peste 500.000 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale.

Prin urmare, a pretins că nu ar mai avea mijloace pentru ca să-i întoarcă aceleași întreprinderi datoria pentru cultivarea sfeclei de zahăr, de peste 1.400.000 lei (chiar dacă se angajase să o facă în trei tranșe, în 2018-2020). 

Urmare a investigațiilor penale, bărbatul și-a recunoscut vinovăția.

Prin urmare, la solicitarea procurorilor PCCOCS, Judecătoria Soroca l-a condamnat pentru insolvabilitatea intenționată a întreprinderii la amendă de peste 30.000 lei, cu privarea de dreptul administrării întreprinderilor sau altor persoane juridice pentru patru ani.

De asemenea, acesta urmează să achite și datoria pe care nu și-a onorat-o, de peste 1.400.000 lei.

Igor Burlea, legumicultor: Trebuie să creăm un brand de țară. Legumele noastre nu se compară cu cele de peste hotare

Tatiana Caraman
-
0
Igor Burlea, legumicultor: Trebuie să creăm un brand de țară. Legumele noastre nu se compară cu cele de peste hotare

Pasiunea și dragostea pentru legumicultură le-a moștenit de la părinți. Copilăria și-a petrecut-o tot printre plantele din seră, își amintește Igor Burlea, legumicultor din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.

Mai târziu, a mers la Universitatea Agrară (actuala FȘASM, UTM), unde și-a făcut studiile tot în domeniul agricol și, fiind încă student, a fost angajat în calitate de agronom la un complex de sere ce se întindea pe 6 ha. 

Acolo a reușit să adune experiență și, combinată cu cunoștințele obținute în băncile universității, a decis să-și înființeze propria afacere, pe care o administrează de mai bine de un an.

„Faptul că am studii în domeniul agricol mă ajută mult în activitatea pe care o desfășor, înțeleg mult mai bine și ușor care sunt necesitățile plantelor, ce trebuie să le administrez, care este perioada optimă pentru o anumită lucrare.

Mă simt atât de bine când sunt în sere, comunic cu plantele pe care le cultiv. Acum pot spune că datorită experienței pe care am adunat-o, cunoștințelor pe care le-am obținut la facultate, reușesc să cresc un produs sigur, de calitate”, a povestit Igor Burlea.

igor burlea

Afacerea în care se implică alături de membrii familiei presupune cultivarea roșiilor, castraveților, conopidei, inclusiv creșterea răsadului la comandă. În plus, în câmp deschis, cresc varză, roșii. 

„Experiența anului trecut ne-a arătat că nu există probleme cu comercializarea producției, dacă este una de calitate. Am comercializat prin intermediului unui retail, care mi-a oferit condiții bune și am rămas mulțumit. Nu am avut probleme cu comercializarea, am mers la ei, le-am spus ce produc și ei au acceptat să avem o colaborare”.

Muncește împreună cu părinții și își doresc să se extindă. În acest sens, au depus la AIPA dosarul pentru construcția unui complex de sere performante. 

„Dacă vom reuși să obținem suportul financiar din partea AIPA, vom fi nevoiți să angajăm mai mulți oameni”. 

O parte dintre legumicultorii din țară susțin că, cea mai mare provocare este legată de protecția plantelor și aici Igor Burlea explică că tot oamenii sunt, în mare parte, responsabili de această situație. 

legumicultor

Un motiv ar fi lipsa de bani, care nu le permite să investească în propriile cutii pentru transportarea mărfii și le folosesc pe cele venite de peste hotare cu alte produse, care sunt deja infectate. 

„În acest fel, ajungem să contaminăm și culturile din sere. Cred că, ar trebui să investim în lădițe speciale, să creăm un brand de țară a legumelor pe care le cultivăm și care au un gust, ce nu se compară cu alte legume de peste hotare. În plus, odată cu aceasta am crea și locuri de muncă suplimentare pentru cei care produc aceste lăzi”. 

Tânărul menționează că, anul trecut, în luna august, au fost în totalitate distruse roșiile, ardeii de Tuta absoluta. 

Citiți mai multe despre Tuta absoluta – 6 măsuri importante pentru control.

„Este un dăunător care afectează foarte grav, dar nu avem soluții în combatere, produsele de uz fitosanitar nu mai funcționează atât de bine. Suntem nevoiți să folosim capcanele cu feromoni, să punem diferite plase la sere, capcane cu lumini”. 

Pentru Igor Burlea, cea mai mare problemă este lipsa forței de muncă, tinerii nu doresc să muncească în sectorul agricol și sunt nevoiți să angajeze persoane în etate. 

„O mare parte din cetățeni sunt plecați peste hotare și atunci planurile noastre de extindere, avansare sunt oarecum stopate din cauza lipsei forței de muncă. Inclusiv, prețurile la inputuri sunt foarte mari, chiar și comparativ cu țările vecine, respectiv nu  putem face față concurenței, iar diferența de preț se răsfrânge asupra cumpărătorilor, care trebuie să plătească mai scump pentru produsul final.

Costul de producere este mult mai mare și fiecare producător se străduie să iasă pe piață cu legume cât mai devreme, pentru a prinde un preț mai bun”.

La final, legumicultorul a îndemnat consumatorii să aleagă produse autohtone, pentru că gustul legumelor de acasă este unic, calitățile gustative sunt net superioare celor din import. 

„Noi cultivăm pe sol aceste legume, astfel că sunt mult mai gustoase și aromate. Îndemn consumatorii să procure și să consume legume locale, pentru că noi, în primul rând, producem pentru consumul propriu, pentru copii și părinții noștri și apoi pentru comercializare”.

MAIA a constituit Consiliul Economic pentru susținerea fermierilor

Elena Balamatiuc
-
0
MAIA a constituit Consiliul Economic pentru susținerea fermierilor

Ministerul Agriculturii și Industrii Alimentare a inițiat un nou pas pentru susținerea agricultorilor, în special a producătorilor de cereale și a constituit Consiliul Economic.

Ieri, 22 martie, a avut loc prima ședință. Consiliul este format la etapa actuală din 37 de agricultori, fiind reprezentate toate raioanele țării.

„Consiliul va avea rolul de a facilita dialogul direct cu producătorii și de a aborda nevoile, posibilitățile și problemele cu care se confruntă acest sector.

Participarea membrilor este voluntară, iar noi apreciem implicarea lor activă și dorința de a împărtăși experiența și expertiza în domeniu. Inițiativa  marchează un efort pentru a face față provocărilor economice.

Prin susținerea sectorului agricol din Moldova, contribuim în mod direct la întărirea economiei naționale”, a menționat vicepremierul Vladimir Bolea.

În cadrul ședinței au fost discutate mai multe subiecte esențiale pentru dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, inclusiv:

  • tendințele actuale de pe piața cerealelor;
  • reglementarea comerțului cu produse agricole și măsuri pentru protecția pieței interne de cereale;
  • propunerea instituirii unui impozit unic aplicabil pe întregul lanț valoric agricol;
  • perfecționarea și ajustarea politicilor de subvenționare în agricultură;
  • crearea și funcționarea Camerelor Agricole ca entități de sprijin pentru agricultori;
  • clarificări legate de modificările incluse în Legea privind gospodăriile țărănești;
  • identificarea și planificarea acțiunilor strategice necesare pentru a facilita și îmbunătăți producția de cereale.

Creditul Agricol de Urgență: 77 de cereri aprobate în primele 3 săptămâni

Elena Balamatiuc
-
0
Creditul Agricol de Urgență: 77 de cereri aprobate în primele 3 săptămâni

În perioada 1-22 martie, potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, au fost recepționate 87 de solicitări pentru Creditul Agricol de Urgență, un instrument financiar conceput pentru agricultorii micro și mici care cresc cereale.

Dintre acestea, 77 au fost aprobate. Până în prezent, valoarea totală solicitată este de 29,8 milioane lei.

Agricultorii pot obține credite cu o valoare maximă de 500.000 lei, fiind garantate de stat în proporție de 90%.

Instrumentul poate fi accesat inclusiv de către cei a căror credite sunt plasate în categoria substandard, conform prevederilor BNM.

Pentru a beneficia de acest credit, agricultorii se adresează băncilor comerciale, până pe 31 mai 2024.

Solicitările agricultorilor sunt evaluate conform procedurilor individuale ale băncii. Solicitarea garanției de stat se realizează, la fel, prin intermediul băncilor.

Un expert japonez va ajuta MAIA să adopte măsuri inovatoare pentru a sprijini agricultorii locali

Elena Balamatiuc
-
0
Un expert japonez va ajuta MAIA să adopte măsuri inovatoare pentru a sprijini agricultorii locali

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va beneficia de consultanța expertului japonez Kenichi Machida.

Astăzi, a efectuat prima sa vizită la minister și a avut discuții cu vicepremierul Vladimir Bolea.

Kenichi Machida va oferi consultanță ministerului până în noiembrie 2025, perioadă în care va face analize și va furniza recomandări pentru implementarea soluțiilor ce vizează reducerea costurilor de producție, extinderea sezonului de cultivare a legumelor și îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importurilor și stimularea exporturilor.

Expertiza sa în tehnologiile avansate, cum ar fi utilizarea energiei solare și pompele de căldură, va ajuta ministerul să adopte măsuri inovatoare pentru a sprijini agricultorii locali și a îmbunătăți competitivitatea producției autohtone pe piața internațională.

Serviciile de consultanță sunt finanțate de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA).

Record istoric pentru volumul de struguri de masă exportați de Moldova

Luminita Crivoi
-
0
Record istoric pentru volumul de struguri de masă exportați de Moldova

Republica Moldova a exportat un volum record de struguri din recolta 2023 – 84 mii tone în valoare de 78 milioane de dolari către 32 destinații. Maximul precedent a fost atins în sezonul de vânzări 2017/18, când au fost exportate 80 mii tone.

Datele au fost prezentate în cadrul Forumului Național al Sectorului Strugurilor de Masă, organizat de Asociatia Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova (APESM), cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

48% din strugurii moldovenești exportați au ajuns pe piețele UE

Din volumul total, 48% au ajuns pe piețele din UE și Marea Britanie, cu volume în creștere exportate către țări precum Olanda, Germania și Regatul Unit, și primele livrări de struguri către Suedia.

Comparativ cu sezonul precedent, când Republica Moldova a exportat 57 de mii de tone de struguri de masă către 21 de țări, acest rezultat reprezintă o creștere semnificativă, care se datorează transformărilor din sector.

Peste 50 de producători de struguri au investit mai mult de 15 milioane de dolari pentru a trece la sistemele intensive de suport Pergola și Gable, în scopul de a îmbunătăți calitatea fructelor și productivitatea, ajutând în același timp producătorii să se adapteze la schimbările climatice.

Gheorghe Gaberi, Președinte APESM: 

gheorghe gaberi

Este un moment istoric, care arată că producătorii sunt pe o cale corectă de dezvoltare a sectorului. Încheiem sezonul cu câțiva indicatori la nivelul maxim: în premieră, am atins cota de exporturi de peste 84 de mii de tone, iar într-o plantație roada a ajuns la 51 de tone la hectar de struguri de soiul Moldova. Ne mândrim cu aceste rezultate și sperăm să continuăm extinderea geografiei exporturilor, optând pentru piețele netradiționale, care oferă prețuri mai competitive.

Prin parteneriate cu asociații naționale și regionale, Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală a oferit asistență tehnică și granturi pentru a stabili legături cu lanțurile europene și distribuitorii acestora, a introduce tehnologii digitale, precum stații meteo, capcane de monitorizare a dăunătorilor etc., pentru a reduce reziduurile de pesticide din fructe și a sprijini certificarea producătorilor conform standardelor GLOBALG.A.P./GRASP.

John Riordan, Șef adjunct al Misiunii USAID Moldova:

john riordan

Pe parcursul anului următor, USAID va extinde sprijinul către asociațiile sectoriale și partenerii din sectorul privat. Sperăm să consolidăm reputația fructelor și strugurilor moldovenești în Europa de Vest, și să facilităm colaborarea cu producătorii americani pentru a ajuta la schimbul de experiențe și practici în utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți calitatea produsului. USAID va lucra strâns cu producătorii și exportatorii agricoli pentru a-i sprijini în adoptarea tehnologiilor durabile de producție și ambalare, astfel încât să facă față provocărilor.

Forumul a adunat peste 150 de participanți: producători, exportatori, furnizori de soluții pentru sector și reprezentanți ai autorităților și partenerilor de dezvoltare, pentru a afla mai multe despre retrospectiva sezonului de producere și export, tehnologii de producere și păstrare, exemple de succes în domeniul cooperării la exportul de struguri, prezentate în cadrul evenimentului.

Analiză: Strugurii de masă au ocupat locul 1 în exportul de fructe moldovenești

Elena Balamatiuc
-
0
Analiză: Strugurii de masă au ocupat locul 1 în exportul de fructe moldovenești

Ramura strugurilor de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești, pe fundalul scăderii exportului producției agricole.

Dintre toate ramurile producției agricole, este ramura care a avut, în ultimii doi ani, cea mai mai creștere și are un potențial enorm de export.

Totodată, permite obținerea celor mai mari venituri de pe un hectar de pământ prelucrat și un număr mai mare de angajați antrenați.

Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 22 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit expertului, în Republica Moldova, producția de struguri a atins în 2023 nivelul de 1,63 de miliarde de lei, față de 1,15 miliarde de lei în 2022.

Ponderea, în exportul producției agricole de regn vegetal, a fost de 4,8% în 2020 și a ajuns 7% în 2023. Ponderea, în exportul fructelor comestibile: 11,9% a fost în 2020 și a ajuns 24,9% în 2023. 

Vorbind despre exportul de fructe din 2023, expertul a spus că strugurii au totalizat 66,3 milioane de dolari; merele – 62,8 milioane de dolari; prunele – 40,8; nucile – 40,5; cireșele – 24,4; caisele – 2,9; iar piersicii – 1,3. În 2022: merele au totalizat 91 de milioane de dolari; nucile – 50,2; strugurii – 42,8; prunele – 15,1; cireșele – 12,9; caisele – 4; iar piersicii – 1,8.

„În condițiile în care la noi exporturile au scăzut, exportul producției agricole a scăzut, exportul produselor din regnul vegetal a scăzut, creșterea exportului de struguri de masă este extraordinară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2000 erau antrenați în lucrări agricole 770,4 mii de persoane, dintre care 585,5 mii pe cont propriu, restul 184,9 mii – salariați.

În 2010 a scăzut numărul acestora la 314,7 mii, dintre care 256,6 mii lucrau pe cont propriu, iar 58,1 mii erau salariați.

În 2020 a scăzut și mai mult, până la 175,9 mii, dintre care 141,7 mii – pe cont propriu, restul 34,2 mii – salariați. În 2023, estimativ, au fost antrenați în lucrări agricole 178 de mii, dintre care 144 de mii pe cont propriu, iar 34 de mii – salariați.

„Scăderea este determinată de trei factori de bază, unul pozitiv și doi negativi. În primul rând, asistăm la o creștere a productivității muncii în agricultură, cea ce a determinat o scădere considerabilă a necesarului de forță de muncă.

Dar, mai avem și doi factori negativi: a scăzut volumul producției agricole și am trecut puternic la creșterea de grăunțoase, care nu asigură nici venituri, nici antrenarea forței de muncă.

Astăzi, în Republica Moldova, la 100 de hectare de teren agricol lucrează 9 persoane. Pentru comparație, la 100 de hectare de teren agricol cu struguri de masă este nevoie de 40 de oameni, plus 20 în industria adiacentă”, a declarat Veaceslav Ioniță. 

Referitor la veniturile obținute la hectar, economistul a afirmat că de pe un hectar cu:

  • struguri de masă și mere se obțin puțin peste 8 mii de dolari;
  • sâmburoasele aduc venituri de puțin peste 4 mii de dolari;
  • nucile – 1,8 mii de dolari;
  • floarea soarelui  – 944 de dolari;
  • rapița – 911 dolari;
  • porumbul – 904 dolari;
  • soia – 734 de dolari;
  • grâul – 654 de dolari;
  • orzul – 529 de dolari.

Însă, la plantațiile moderne de viță de vie, cu tehnologie intensivă în 2023 s-a obținut între 25-45 mii USD/ha.

Potrivit expertului, producția strugurilor de masă în 2000 a fost estimată la 213 milioane de lei, în 2003 la 313; 2011 – 438; 2018 – 900; 2022 – 1,1 miliarde de lei; 2023 – 1,6 miliarde de lei. 

Exportul strugurilor de masă în totalul producției de struguri, spune Veaceslav Ioniță, în perioada 2001/2005 a fost de 9,8%; 2006/2010 – 47,2%; 2011/2015 – 46,8%; 2016/2020 – 54,8%; 2021/2023 – 64,2%.

Astfel, 2/3 din toți strugurii de masă produși în Republica Moldova, au mers către export.

Totodată, a menționat analistul economic, exportul strugurilor de masă în perioada 2001/2005 a adus venituri de 2,3 milioane de dolari anual; între 2006/2010 – de 9,9; 2011/2015 – 17,2; 2016/2020 – 28,2; 2021 – 36,1; 2022 – 42,8; iar în 2023 – 66,3. 

Cu referire la prețul mediu de export al strugurilor de masă, a menționat că între 2001/2005 a fost de 0,26 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,36; 2011/2015 – 0,44; 2016/2020 – 0,51; 2021 – 0,62; 2022 – 0,69; iar în 2023 – 0,95 de dolari pentru un kilogram.

„Dacă la celelalte produse suntem necompetitivi, ceea ce exportă Republica Moldova are o creștere a prețurilor mai lentă decât ceea ce importă, trebuie să exporte mai mult ca să procure aceeași cantitate de bunuri, în ceea ce privește strugurii de masă, stăm foarte bine”, a menționat analistul economic. 

Expertul a mai spus că în 2010 strugurii de masă din Republica Moldova erau exportați în 7 țări; în 2015 deja în 18 țări; 2019 – 28 de țări, 2020 (an pandemic) – 22 de țări;  2021 – 23 de țări; 2022 – 26 de țări, iar în 2023 – 36 de țări.

„În 2015, strugurii de masă din Republica Moldova ajungeau în trei țări în proporție de 91%, în 2018 – în proporție de 86%, în 2020 – în proporție 85,2%, în 2021 – 78,2%, 2022 – 64%, 2023 – 67,1%. Avem o adevărată diversificare a pieței de export pentru strugurii de masă din Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Făcând un top 10 țări unde se exportă strugurii de masă moldovenești, în ultimii doi ani, a declarat că România este pe primul loc cu 30%; Rusia – 24,2%; Polonia – 9,8%; Belarus – 8,5%; Kazahstan – 6,3%; Ucraina – 5,9%; Letonia – 2,8%; Olanda – 2,1%; Mongolia – 1,9%; Kârgâzstan – 1,3%; Alte 30 de țări – 7,4%. 

Expertul susține că strugurii de masă din Republica Moldova au fost exportați mai scump în Olanda (3,3% din exportul strugurilor de masă) cu 1,47 de dolari pentru un kilogram; Germania (1,2% din exportul strugurilor de masă) – 1,46 de dolari; Polonia (11,7% din exportul strugurilor de masă) – 1,26 de dolari; Belarus (6,5% din exportul strugurilor de masă) – 1,12 dolari; Mongolia (1,4% din exportul strugurilor de masă) – 1,03 dolari; România (30,8% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Kazahstan (3,9% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Lituania (2,8% din exportul strugurilor de masă) – 0,99 de dolari; Prețul mediu de export a fost 0,95 de dolari; Rusia (24,5% din exportul strugurilor de masă) – 0,90 de dolari; Restul 26 de țări (8,6% din exportul strugurilor de masă) – 0,76 de dolari; Ucraina (5,3% din exportul strugurilor de masă) – 0,48 de dolari.

Femeile cu activități economice agricole vor beneficia de asistență pentru sporirea eficienței energetice

Elena Balamatiuc
-
0
Femeile cu activități economice agricole vor beneficia de asistență pentru sporirea eficienței energetice

Femeile care practică activități economice agricole din 16 raioane pot obține asistență pentru realizarea soluțiilor de eficiență energetică și energie regenerabilă prin participarea la un concurs de proiecte deschis în perioada 21 martie – 15 aprilie 2024. 

În total, 75 de proiecte de sporire a rezilienței energetice vor fi susținute de PNUD Moldova cu sprijinul financiar al Elveției și Japoniei:

  • Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare va finanța prin intermediul PNUD 45 de propuneri de proiecte: 30 cu valoare de până la 6.000 de dolari americani depuse de femeile care practică activitatea agricolă la nivel de gospodărie casnică și 15 în sumă de până la 18.000 de dolari depuse de deținătoarele de întreprinderi agricole mici și mijlocii.
  • Guvernul Japoniei va susține prin PNUD 30 de proiecte: 20 în valoare de până la 5.000 de dolari americani depuse de producătoarele agricole casnice și 10 în valoare de până la 10.000 de dolari depuse de producătoarele agricole mici și mijlocii. 

Suportul va fi oferit pentru activități precum instalarea panourilor fotovoltaice și a utilajelor pentru producerea biogazului, montarea pompelor de căldură, a cazanelor pe biomasă, pentru diverse măsuri de eficiență energetică în cadrul depozitelor și a încăperilor utilizate în procesul de producere, dar și pentru alte acțiuni care contribuie la creșterea autonomiei energetice a întreprinderilor agricole micro, mici și mijlocii conduse de femei. 

La concursul de proiecte sunt invitate să participe femeile și antreprenoarele din raioanele Telenești, Ungheni, Șoldănești, Hîncești, Sîngerei, Briceni, Orhei, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Florești, Rezina, Cantemir, Căușeni, Cahul, Taraclia: care practică activități economice agricole la nivel de gospodărie casnică, care gestionează gospodării țărănești, întreprinderi individuale, SRL-uri, asociații de întreprinzători și care pot contribui cu minim 20 la sută din suma solicitată în propunerea de proiect.

Formularele, condițiile de participare și criteriile de evaluare pentru propunerile de proiect sunt disponibile aici.

Suportul, în valoare totală de aproximativ 650.000 de dolari, oferit în formă de echipamente și/sau servicii vine să completeze efortul de consolidare a capacităților femeilor în domeniul practicilor agricole sustenabile și al eficienței energetice integrate.

În perioada martie – aprilie 2024 sunt organizate 10 sesiuni de informare despre măsurile de eficiență energetică, activitățile prietenoase mediului și aplicarea acestora în agricultură pentru aproximativ 350 de persoane din 16 raioane.

Oferirea asistenței pentru tranziția la energia verde a activităților agricole gestionate de femei face parte din proiectul comun al PNUD și FAO „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice” susținut financiar de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și proiectul „Răspunsul multidimensional la provocările emergente în materie de securitate umană” finanțat de Guvernul Japoniei.

În decembrie 2023, alte 30 de afaceri agricole conduse de femei au fost selectate în cadrul unui apel de propuneri și beneficiază de suport din partea Agenției Austriece pentru Dezvoltare pentru sporirea eficienței energetice a afacerilor lor.

1...119120121...1.974Pagina 120 din 1.974