Agrobiznes invită tinerii apicultori la cursuri de instruire organizate de ANARM

Agrobiznes
-
3
Agrobiznes invită tinerii apicultori la cursuri de instruire organizate de ANARM

Asociația Națională a Apicultorilor, în parteneriat cu Laboratorul de Apicultură a Institutului de Zoologie a Academiei de Științe a Moldovei, organizează o nouă ediție a cursurilor de instruire profesională la specialitatea apicultură, care vor începe din 4 martie 2017.

Scopul principal al cursurilor de instruire este dezvoltarea abilităţilor profesionale şi cunoştinţelor specifice, bazate pe cele mai bune practici naționale și internaţionale din domeniul apiculturii.

Instruirea se va desfășura în baza curriculumului național pentru pregătirea profesională a apicultorilor și va fi prestată, atât de profesori de la Institutul de Zoologie a Academiei de Științe a Moldovei, cât şi experți, apicultori consacrați din cadrul asociațiilor naționale a apicultorilor din Republica Moldova și din România. Programul de instruire este unul complex, care cuprinde 154 de ore, din care 109 teoretice și 45 practice.

Tematica propusă este una foarte variată, fiind adresată tuturor celor interesaţi, atât începătorilor, cât și apicultorilor cu experiență:

  • Biologia familiei de albine;
  • Produse apicole;
  • Bolile şi dăunătorii albinelor;
  • Tehnologia creşterii albinelor;
  • Baza meliferă şi polenizarea culturilor entomofile;
  • Stupina şi utilajul apicol.

Cursurile se vor desfășura în perioada 4 martie – aprilie 2017. Ele vor avea loc în fiecare zi de sâmbătă și duminică, în intervalul de timp de la 9:00 la 16:00, în incinta Institutului de Zoologie a Academiei de Științe a Moldovei, str. Academiei 1, municipiul Chișinău.

La finele cursului, tinerii apicultori vor obține certificate de absolvire a cursurilor de instruire profesională la specialitatea apicultură. Aceste documente oficiale vor servi înființarea de mici afaceri în domeniu, în comercializarea produselor specifice, precum şi în accesarea de fonduri cu componenta de grant și de subvenţionare.

Cererea de aplicare

Pentru informaţii suplimentare:
Tel. + 373 22 21 32 29; + 373 69323067; + 373 69166504.

Apa sărată din râurile și lacurile din Găgăuzia îi oprește pe agricultorii autonomiei să investească în legumicultură

Vasile Gancev
-
0
Apa sărată din râurile și lacurile din Găgăuzia îi oprește pe agricultorii autonomiei să investească în legumicultură

Lipsa resurselor acvatice corespunzătoare standartelor chimice a fost numită una dintre principalele cauze care încetinește dezvoltarea legumiculturii în autonomia găgăuză. Afirmația a fost făcută de către șeful adjunct al direcției complexului agroindustrial al Găgăuziei, Andrei Dimitroglo, citat de portalul gagauzinfo.md.

Șeful adjunct al direcției complexului agroindustrial al Găgăuziei, Andrei Dimitroglo recunoaște că legumicultura nu este cea mai dezvoltată ramură, comparativ cu pomicultura și viticultura.

„Acest lucru se datorează în primul rînd faptului că nu avem apă bună pentru irigații, nu avem râuri „normale”, apa, în principal, este sărată. De asemenea, una dintre cele mai importante probleme este faptul că această ramură necesită foarte mult lucru manual”, a spus Andrei Dimitroglo.

Totuși, specialiștii au obsevat că  în ultimii ani, în Găgăuzia, într-un ritm rapid a început să se dezvolte legumicultura. Specialiștii complexului agroindustrial din autonomie au informat că producția de legume în sere în Găgăuzia ocupă 13 mii de metri pătrați de pămînt. În plus, aproximativ 600 de hectare le ocupă culturile de pepeni.

Totodată, fermele mici au început să acorde o atenție deosebită producției de legume în Găgăuzia. Locuitorul satului Avdarma, Ivan Gherța are nouă sere, cu cultivarea legumelor se ocupă pe 40 de hectare de teren. El spune că poate să crească totul: începând de la soiurile timpurii de cartofi și terminând cu culturile târzii.

„În acest an am instalat sere noi de generația a cincea, este un proiect destul de costisitor. Începând cu luna martie, plantez cartofi, apoi, castraveți, roșii, ardei, varză. Lucrez doar cu produse ecologice”, a spus fermierul.

Potrivit direcției complexului agroindustrial al Găgăuziei, în prezent, în autonomie, de creșterea legumelor se ocupă peste 30 de gospodării agricole.

În Găgăuzia va fi deschisă o mini-fabrică de producere a cașcavalului din lapte de capră

Vasile Gancev
-
0
În Găgăuzia va fi deschisă o mini-fabrică de producere a cașcavalului din lapte de capră

Un antreprenor din Găgăuzia va primi 20.000 de dolari pentru a deschide o afacere locală de producere a cașcavalului găgăuzesc. Banii vor fi transferați din fondul proiectului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia” (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Cașcaval găgăuzesc

Astfel, cu ajutorul grantului respectiv antreprenorul Mihail Gargalâc va deschide o linie pentru producerea brânzeturilor (cașcava local) în satul Tomai, raionul Ciadâr-Lunga. Acesta a depus o solicitare către finanțatori în acest sens și proiectul respectiv a fost acceptat de către donatori. Omul de afaceri vrea să deschidă o mini-fabrică de prelucrare a laptelui de capră și de producere a cașcavalului.

Stimul pentru antreprenori

Primarul din satul Tomai, Fiodor Topciu, s-a arătat bucuros, aflând această veste, și a ținut să menționeze că acest lucru va reprezenta un imbold important pentru antreprenorii locali.

„Un nou nivel de producere va permite agentului să iasă la un nivel înalt de concurență”, a spus Topciu.

500 de capre

Acesta a adăugat că întreprinderea respectivă de mai mult timp se ocupă cu creșterea caprelor.

„În prezent ei au în jur de 500 de capre. Grantul respectiv îi va ajuta să procure utilaje, să deschidă linia de producere și să facă un produs autorizat”, a explicat primarul.

Piețe noi

Mai mult, acesta a vorbit și despre perspectivele acestui produs, atunci când acesta va ajuge în rețelele comerciale.

„Până la momentul de față ei nu au avut ieșire în rețele comerciale și vindeau produsele sale în piață”, a precizat Topciu.

La prima etapă, 12 rezidenți din Găgăuzia au beneficiat de 185.000 de dolari, bani oferiți pentru întreprinderile mici și mijlocii în cadrului proiectului SARD. Specialiștii estimează că, per total, vor fi deschise 76 noi locuri de muncă în cadrul acestor întreprinderi.

Evoluția culturii nucului în Moldova: trecut, prezent, perspective

Sergiu Jaman
-
0
Evoluția culturii nucului în Moldova: trecut, prezent, perspective

Cultura industrială a nucului în Moldova este relativ tânără. Deși cercetările științifice și începuturile aplicării practice a rezultatelor, inclusiv omologarea primelor soiuri de nuc datează încă din anii 1960, un ritm susținut al dezvoltării vizibile a ramurii și al înființării livezilor de nuc a fost înregistrat abia începând cu anii 2000. Dar lucrurile au evoluat atât de repede încât doar zece ani mai târziu ramura este deja foarte dinamică iar filiera nuciculturii este integrată și foarte bine structurată: fermierii au la dispoziție un sortiment foarte adaptat condițiilor locale de climă, există cinci pepiniere bine dezvoltate care produc material săditor din majoritatea soiurilor, inclusiv străine, sunt deja peste o mie de proprietari de livezi de nuci, mai bine de 10 procesatori și exportatori care prelucrează toată producția de nuci a țării, există suport bugetar pentru înființarea noilor livezi și pentru dotarea cu inventar agricol și utilaj tehnologic. În afară de aceasta, din anul 2006 există o asociație a producătorilor care reunește o parte importantă a nucicultorilor și a prestatorilor de servicii și a furnizorilor de materiale pentru ramură. Există o lege a culturilor nucifere care reglementează parțial domeniul confirmând astfel importanța lui strategică.

Toate acestea nu existau în nu prea îndepărtatul an 2000. Dacă amintim că nucul crește pe meleagurile noastre de mai bine de două milenii, poate apărea ca paradoxal faptul că în mai puțin de 15 ani Moldova a realizat un salt tehnologic care a ridicat cultura nucului la nivel de industrie. Cum se explică acest paradox? Care este viitorul ramurii? Este oare rezonabil să continuăm înființarea livezilor de nuc și de acum înainte? Este capabilă piața mondială să absoarbă produsul moldovenesc care continuă să crească cantitativ? La acestea și alte întrebări mă voi strădui să răspund în această analiză.

Cultura nucului în Republica MoldovaDacă privim în trecutul nostru sovietic, putem constata că în Moldova, ca și în România de altfel, existau savanți specializați pe cultura nucului care realizau importante cercetări științifice cu impact practic (ameliorarea tehnologiei de altoire la masă, crearea și omologarea soiurilor, ameliorări în formarea coroanei, dezvoltarea de programe de protecție fitosanitară integrată, etc.). Moldova se poate mândri cu savanți cunoscuți nu doar în spațiul URSS, dar în toată Europa sau cel puțin în acele țări europene unde nucul prezintă un anumit interes. Este vorba de profesorii și doctori în științe Ion Țurcanu, Ion Comanici, Maria Pântea, Vsevolod Șapa și alții. Acești savanți au constituit un nucleu în jurul cărora în mod natural trebuia să se constituie un pol tehnologic care ar fi transpus cultura nucului în practica economică. Cu toate acestea, înainte de sfârșitul anilor 1990 n-a existat o dezvoltare adevărată a acestei ramuri în țara noastră. Atât URSS, cât și primele guverne naționale de după obținerea independenței, n-au considerat nucul drept o veritabilă cultură pomicolă în așa fel încât acesteia niciodată nu-i fusese acordat sprijinul necesar pentru a profila o industrie sau măcar un început de industrie.

Totul s-a schimbat începând cu a doua jumătate a anilor 1990. Moldovenii au descoperit că nucile reprezintă un produs valoros la mare căutare pe piața mondială care, la acea vreme, înregistra un deficit considerabil. Au apărut primii procesatori ai producției de nuci care au întreprins exportul acestei producții. La începutul anilor 2000 nucul înceta să fie privit drept o cultură sălbatică, menită doar să orneze marginea drumurilor și să fie plantată doar în fâșii antierozionale și să fie folosită numai în bucătăria tradițională. S-a produs o transformare și o schimbare de atitudine a băștinașilor față de această specie care a început să prezinte din ce în ce mai mult interes economic. Alexandru Jolondcovschi, fondatorul Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere, declara încă în 2006 cu ocazia unei reuniuni de nivel înalt că nucul este Mina de Aur a Moldovei. În anul 2015, moldovenii au exportat nuci în coajă și miez de nuci în valoare de 108,000,000 $ – echivalentul a trei tone de aur, fiind astfel confirmată prezicerea dlui Jolondcovschi. Pentru o economie atât de fragilizată de tranziția interminabilă, de corupția endemică și de plăcile tectonice mișcătoare ale geopoliticii regiunii, nucul a devenit o mană cerească.

Evoluția prețurilor la miezul de nucă în perioada 2001 – 2013Un studiu foarte interesant realizat de către iQonsulting, o firmă chiliană de analiză și consultanță specializată în comerțul mondial, scoate în evidență câțiva factori care au determinat o transformare rapidă a sectorului nucifer moldovenesc. În graficul alăturat vedem evoluția prețurilor la miezul de nucă în perioada 2001 – 2013. Creșterea medie a prețurilor în lume a fost de cca 180%. În același timp, prețul la export al miezului moldovenesc a fost de 150%, dublu față de Ucraina care a evoluat cu doar 70%. Aceasta vorbește despre un produs moldovenesc în primul rând competitiv, calitativ și foarte apreciat. Aici aș vrea să amintesc că, în general, în lume sunt două țări ale căror producție de nuci este considerată drept cea mai calitativă de pe glob: Chile și Republica Moldova. Acest lucru îl afirmă majoritatea experților străini în cultura nucului și comerțul cu nuci. Probabil că și acesta este unul dintre stimulenții care au determinat o dezvoltare rapidă a industriei nucifere, astăzi capabilă să obțină contracte valoroase la export și grăbită să le onoreze.

Cel mai recent raport privind producerea, exportul și consumul mondial de nucă pentru această oră (20 februarie 2017) a fost publicat de către Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite și acesta dezvăluie o tendință foarte interesantă. Din acest document, după cum vedeți în tabelul de mai jos, rezultă că în sezonul 2016/17 în lume au fost produse 2,12 mln tone de nuci care este un record absolut. De fapt, fiecare an în ultimii 20 de ani vine cu un nou record absolut.

Cei mai mari producători de nuci pentru sezonul 2016/2017.Să remarcăm că în sezonul 2012/13 lumea a produs 1,58 mln tone de nuci. Altfel spus, în decursul a doar patru ani s-a realizat o creștere a producției mondiale cu 540 000 tone! Sporul producției este desigur impresionant. Dar eu vreau să vă atrag atenția asupra altui detaliu. Observați datele din tabelul de mai jos. Acesta este extras din același raport și prezintă consumul domestic, intern, de nuci în aceiași perioadă.

Țările cu cel mai mare consumul intern (domestic) de nuci

Dacă comparați totalul consumat cu totalul produs din tabelul precedent, vedeți că populația planetei a consumat exact cât s-a produs! Ori asta nu înseamnă altceva decât faptul că cererea pentru nucă este elastică și este capabilă să absoarbă mai mult dacă se produce mai mult și aceasta fără ca prețurile să scadă (la 20 februarie, în Moldova jumătățile albe de miez sunt achiziționate de la populație la prețul de 140 lei/ kg). Care sunt implicațiile acestei concluzii pentru țări ca Moldova ori România?

Oare nu este evident? Vorbim aici despre un produs care se vinde foarte bine în lume, pentru care nu există restricții majore în comercializare și care nu este afectat de factorul politic ori geopolitic, iar noi suntem plasați foarte favorabil din punct de vedere geografic și climatic pentru a crește un produs ecologic și foarte apreciat în aspect gustativ. Moldova trebuie să valorifice această oportunitate extraordinară care îi este oferită.

Revenind la tabelul de mai sus, constatăm că în sezonul  2016/2017 Moldova a produs aproximativ 31 000 tone nuci (față de 18 000 tone în 2006) care au fost practic complet exportate. Să amintim că țara noastră exportă preponderent producția de nuci colectată de populație din fâșiile antierozionale din câmpii, din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Se estimează că împreună, toți acești pomi ar alcătui aproximativ 15 000 – 20 000 ha, ajunși la maturitatea productivă. Această producție reprezintă astăzi cca 80% din totalul exportat. Doar o mică parte provine din cele aproximativ 14 000 ha de livezi plantate în ultimii zece ani.

Gândiți-vă că în mare parte această nucă este neomogenă și deseori insuficient de calitativă având în vedere că în goana cetățenilor de a o colecta înaintea altora, ei o recoltează mult prea devreme iar acest fapt afectează semnificativ calitățile organoleptice. Cu toate acestea, acest produs este atât de bine exportat!

Cele mai gustoase nuci, cu miez alb și coajă subțire: Pecianski, Cazacu

Întrebarea vine de la sine: cum va fi apreciată pe piețele de export producția noastră de miez atunci când aceasta va fi alcătuită majoritar din nuci din aceste extraordinare soiuri cum sunt Pescianski, Cazacu și altele care dau un miez atât de valoros și care se scoate în mare parte ca jumătăți, se păstrează alb și care au calități gustative unice în lume? Eu unul abia aștept să văd acea zi.

Până atunci însă mai avem de plantat încă cel puțin 20 000 ha în următorii 7 – 10 ani. Ritmul înființării plantațiilor trebuie păstrat cât mai dinamic. Să nu pierdem din vedere că noi atragem interesul marilor actori de pe piața mondială de nucă atâta timp cât avem volume importante de oferit spre vânzare. Dar, fără o menținere foarte activă a dinamicii plantării de noi livezi și fără o adaptare a agrotehnicii la noile cerințe, producția noastră va scădea. De ce? Pentru că, reamintesc, 80% din producția exportată vine din acele fâșii de aliniament și antierozionale plantate cu 30 – 40 ani în urmă. Acestor pomi, neîngrijiți și ajunși la faza de declin, nu le rămâne mai mult de 10 – 15 ani de producție efectivă dar declinul lor este deja anunțat prin calibrul din ce în ce mai redus al fructelor și prin uscarea lor treptată. Exact același lucru se întâmplă și în Ucraina, care astăzi încă produce tot atât cât toți nucicultorii din țările UE luați împreună. Industria nuciferă moldovenească poate continua să crească doar dacă cresc și suprafețele plantate.

Astăzi, producătorii moldoveni asistă la o evoluție calitativă a ramurii nucifere. Tehnologiile agricole moderne aplicate în plantațiile de nuci înlocuiesc vechile preconcepții despre nuc ca specie care nu necesită nici tăieri de formare, nici fertilizare, nici protecție fitosanitară. Tranziția către o abordare industrială a nucului va schimba din temelii fața acestei ramuri care a ajuns să fie cea mai profitabilă din agricultură. Producătorii noștri învață să cunoască mai bine această cultură cu adevărat unică și, treptat, își vor spori randamentul livezilor lor și calitatea produsului final. La următoarea etapă trebuie să învățăm și să păstrăm această calitate excepțională a miezului și după recoltare și sunt absolut convins că Moldova poate deveni acea țară a cărei producții de nuci va fi recunoscută drept cea mai calitativă din Europa și din lume. Acest obiectiv este foarte realizabil.

Dacă nu mă credeți, priviți cu 10 ani în urmă, apoi cu 20. Și atunci veți înțelege unde putem ajunge peste 10 ani.

Mereu alături de nucicultorii Moldovei,

Oleg TÎRSÎNĂ
Director tehnic Pepiniera Voinești
Președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere

Operatorii de însămânțări artificiale învață cum pot să îmbunătățească calitatea genetică a vacilor de lapte

Vasile Gancev
-
0
Operatorii de însămânțări artificiale învață cum pot să îmbunătățească calitatea genetică a vacilor de lapte

Operatorii de însămânțări artificiale își îmbunătățesc abilitățile în cadrul unui atelier de lucru coordonat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Moldova (FAO).

Îmbunătățirea resurselor genetice a animalelor de fermă din Moldova – cu un accent special asupra vacilor de lapte – este obiectivul unui proiect FAO, acum, în curs de implementare. Ca parte a acestei inițiative, la Chișinău se desfășoară un seminar de două zile privind tehnicile de insămânțare artificială.

Seminarul reunește 50 de operatori de însămânțări artificiale de la Institutul Național de Cercetare și Reproducere a Fondului Genetic de Animale din s. Maximovca, Anenii Noi.

„Îmbunătățirea resurselor genetice utilizate în agricultură va duce la îmbunătățirea producției de bovine și a laptelui și va crește profitabilitatea pentru agricultori”, a declarat Viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Ușurelu. „Beneficiarii finali ai proiectului vor fi fermierii, inclusiv femeile fermieri. Ei vor beneficia și de servicii specializate pentru creșterea vacilor de lapte în vederea îmbunătățirii producției, a eficienței și a rentabilității efectivelor lor. „

Participanții la seminar vor afla mai multe despre monitorizarea și documentarea performanțelor în producția de lapte precum și cele mai bune practici de creștere și de însămânțare artificială utilizate în alte țări. Ei vor fi de asemenea informați cu privire la noile cerințe de control al laptelui introduse de către autoritățile moldovene. A doua zi a  atelierului de lucru va include aplicarea practică a noilor tehnici învățate.

 

„Înregistrarea performanțelor producției de lapte oferă o oportunitate pentru îmbunătățirea randamentului în creșterea vitelor”, a declarat Tudor Robu, reprezentantul adjunct al FAO în Republica Moldova. „Încurajarea selecției bazată pe performanță a femelelor în cadrul efectivului de inseminare îmbunătățește producția și profitabilitatea pe termen lung”.

 

„Instruirea operatorilor de însământări artificiale, împreună cu echipamentele moderne de analiză a laptelui și numărare a celulelor somatice,” a continuat Robu, „va permite Institutului Național de Cercetare și Reproducere a Fondului Genetic de Animale din s. Maximovca, să își consolideze programul de înmulțire în baza propriului pedigree de bovine de lapte și să furnizeze servicii pentru producătorii de produse lactate.”

De la introducerea economiei de piață la începutul anilor 1990, producția de bovine în Republica Moldova a fost lăsată în mare parte pe seama fermelor de familie. Agricultorii aveau cunoștințe și capacități limitate în creșterea și înmulțirea vitelor iar pe de altă parte înregistrarea performanțelor productive ale laptelui a fost eliminată. Capacitatea națională, expertiza tehnică și echipamentele pentru înregistrarea performanțelor erau inadecvate.

Proiectul FAO „Dezvoltarea Strategiei Naționale și Planului de Acțiuni pentru resursele genetice animale și a programului de ameliorare genetică a vacilor de lapte”, a început în 2015, ca o contribuție la elaborarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiuni pentru resurse genetice animale. Proiectul își propune să reintroducă un sistem de înregistrare a performanței productive în sectorul bovinelor de lapte prin asistență tehnică și furnizarea de echipamente de laborator și reactivi.

Beneficiarii direcți ai asistenței sunt autoritățile naționale cu comptențe în creșterea animalelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a Moldovei, precum și institutele naționale de cercetare în acest domeniu.

Membrii Agroinform despre vizita în Polonia: „Ce am văzut – nici nu îndrăznesc să visez la așa ceva în Moldova”

Vasile Gancev
-
1
Membrii Agroinform despre vizita în Polonia: „Ce am văzut – nici nu îndrăznesc să visez la așa ceva în Moldova”

Un grup de nouă fermieri din Moldova, aflați într-o vizită  de studiu la agricultorii din Polonia, au rămas uimiți de nivelul de dezvoltare al agriculturii din aceasta țară europeană. Aceștia s-au arătat invidioși și pe creditele pe care le oferă băncile europene pentru agricultorii polonezi.

Vizita a fost organizată de către organizația nonguvernamentală Federația Națională a Agricultorilor din Moldova AGROinform. Agricultorii din Moldova au avut ocazia, în cadrul vizitei în Polonia, să afle oportunitățile de accesare a piețelor pentru fructe și legume.

Polonezii cresc roșii anul împrejur

Directorul adjunct al Agroinform Iurie Hurmuzachi a menționat că a rămas surprins să afle că producătorii agricoli polonezi au obținut tehnologii de cultivare a roșiilor anul împrejur (cu excepția a trei săptămâni în decembrie, când are loc perioada de pregătire a solului și a serelor propriu-zise), utilizând semințe din Japonia și tehnologiile de construcție a edificiilor inclusiv din Olanda. Polonezii reușesc să obțină de la o plantă o recoltă de circa 45 de kilograme.

„Una dintre problemele de bază, sau scopurile legumiculturii moderne din țara noastră este extinderea termenului de cultivare a legumelor”, a explicat Iurie Hurmuzachi.

Mai avem de lucrat

Andrei Fodor fermierul din satul Cărpineni, raionul Hâncești, și unul din cei care au vizitat Polonia, la fel, s-a arătat plăcut impresionat de performanțele agricultorilor polozeni.

„Încă o dată ne-am convins de beneficiile pe care le oferă UE. Eu fiind din domeniul legumicol am fost în vizită la doi mari producători de roșii cu 5 hectare de sere și respectiv 5,5 hectare. Să știți că mai avem mult de lucrat ca să ajungem la o astfel de capacitate. Ce am văzut – nici nu îndrăznesc să visez la așa ceva în condițiile noastre actuale. Eu sunt realist”, a spus Fodor.

Credite ieftine

Fermierii din Moldova au făcut și unele comparații dintre ofertele bancare poloneze și cele din Moldova și au ajuns la concluzia că cele poloneze sunt mai avantajoase.

„Eu ca economist de profesie, dar administrând Gospodărie Țărănească, pe mine de fiecare dată mă interesau costurile de producție, prețurile de vânzare, mărimea subvențiilor și am putut concluziona că sunt foarte ajutați de UE și de Guvern, dar și creditele sunt foarte ieftine la ei, pe când la noi creditele sunt foarte scumpe, ceea ce nu ne permite să facem ceva pentru a ne dezvolta”, a spus Valentina Strungaru, fermier din raionul Ungheni.

Fermierii din Moldova au vizitat și cea mai mare întreprindere de pepenieră din Polonia, care este una dintre cele două  întreprinderi acreditate pentru a face export în Rusia. De menționat că în anii 90 întreprinderea respectivă a avut  o colaborare fructuoasă cu Republica Moldova și acum sunt interesați să revină pe piața noastră.

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este o organizaţie nonguvernamentală, care reprezintă interesele a 15 ONG-uri regionale ce includ peste 4500 fermieri şi antreprenori membri orientaţi la piaţă.

Provocările anului 2017 pentru culturile de toamnă

Timac Agro East
-
0
Provocările anului 2017 pentru culturile de toamnă

Anul 2016 a fost un an excelent pentru cultura de rapita, fermierii au reusit sa insamanteze in jur de 25.000 ha, iar productiile obtinute au fost cele mai bune din ultimii 5 ani, fermierii strangand in 2016 peste  dublu volumului de rapita fata de 2015, in conditiile in care pretul a fost de asemenea unul satisfacator. La cultura graului, desi nu s-au mai atins rezultatele din 2014 (cand productia medie a fost de 3,5 t/ha), iar pretul scazut a creat tensiuni in randul fermierilor, rezultatul din 2016 este in continuare unul dintre cele mai bune rezultate din ultimiii ani (3,1 t/ha), depasind productia medie a anului 2015 cu cel putin 300 kg/ha.

Insa rezultatele bune de anul trecut pot fi atribuite in mare masura si conditiilor climatice generale bune, cu ploi suficiente in perioada optima de semanat pentru marea majoritate a raioanelor, dar si o toamna prelungita, cu o o iarna blanda, urmata de de o primavara un pic cam rece in a doua parte, dar cu multe precipitatii.

Acum suntem in 2017 si daca ne uitam un pic in urma vom observa ca in toamna anului 2016 am avut conditii foarte diferite fata de anul trecut. Toamna nu a mai fost asa generoasa in precipitatii in toate raioanele tarii, creand probleme la semanat atat la rapita cat si la grau.

Spre deosebire de anul agricol trecut, anul acesta in mare parte din raioane avem o rapita intrata in iarna intr-un stadiu vegetativ neadecvat, situatia nefind mai buna nici la grau, care datorita precipitatiilor reduse din toamna 2016 a fost semanat tarziu.

La toate aceste probleme din toamna, atat la grau cat si la rapita, se adauga si o iarna deosebit de rece (probabil cea mai grea iarna din ultimii ani), in care temperaturile au coborat frecvent la -20°C.

Cum ne adaptam la problemele anului 2017?

Pentru a ne adapta la conditiile culturilor de anul acesta, care in mare parte au intrat nepregatite in iarna, cea mai buna solutie ar fi sa ajutam plantele sa reporneasca in vegetatie cat mai rapid pentru a compensa pierderile din iarna.

Prima solutie oferita de Timac Agro pentru culturile (atat de grau, cat si de rapita) intrate slab dezvoltate in iarna este un biostimulator radicular cu efect de starter – Gama Fertiactyl. Avantajul acestuia este ca poate fi aplicat foarte devreme, imediat la repornirea in vegetatie, fiind absorbit in proportie de 70-80% prin sistemul radicular. Acest biostimulator va accelera startul vegetativ, iar plantele isi vor mentine si mai tarziu intensitatea cresterii vegetative, datorita biostimularii sistemului radicular.

Acest lucru este esential pentru cultura de rapita, la care ne dorim in primavara o crestere vegetativa cat mai intensa (cat mai multe ramificatii si etaje de productie) pana la momentul infloririi, care in functie de conditiile fiecarui an poate surveni mai devreme sau mai tarziu, limitand perioada de crestere vegetativa.

La grau, ne dorim de asemenea un start in vegetatie cat mai rapid, mai ales daca acesta nu a infratit din toamna, o crestere vegetativa mai rapida reducand astfel si stresul termic din perioada critica de inflorit si umplere a boabelor, mai ales la soiurile straine.

In functie de cultura, stadiul de dezvoltare al plantelor, dar si conditiile climatice locale, din gama Fertiactyl, pot fi recomandate produsele: Starter sau Radical.

Tinand cont de conditiile specifice ale acestui an, se pot face recomandari si cu privire la fertilizarea cu Azot. De exemplu, anul trecut, cand marea majoritate a culturilor au iesit din iarna excelent dezvoltate si cu pierderi foarte reduse, Timac Agro a pus accentul pe folosirea unor solutii de fertilizare cu eliberare lenta a Azotului. Anul acesta insa, avand in vedere ca marea majoritate a culturilor de toamna au intrat insuficient dezvoltate, Timac Agro va promova folosirea unui Azot rapid si cu o formulare ce pune accent pe cresterea vegetativa rapida si armonioasa (sinergia Azot – Sulf).

Trebuie retinut insa ca solutia Timac Agro de Azot rapid, nu se refera doar la lipsa unui sistem de eliberare lenta. Azotul rapid de la Timac Agro, reprezinta o solutie complexa, ce contine azot in preponderenta sub forma amoniacala (70%), forma preferata de plantele tinere pentru ca poate fi folosita imediat, spre deosebire de forma nitrica care trebuie intai sa fie transformata; contine sulf ce are un efect sinergic cu Azotul la o crestere vegetativa armonioasa si Magneziu pentru intensificarea procesului de fotosinteza.

Pentru culturile care ies din iarna intr-un stadiu optim, si la care ne dorim maximizarea productiei, Timac Agro recomanda folosirea de biostimulatori pentru reducerea stresului din vegetatie. Fertileader Gold se recomanda a fi aplicat la cultura de rapita, la preinflorit, pentru a asigura o inflorire uniforma, dar si reducerea stresului ce va imbunatatii umplerea semintelor. La cultura graului recomandam folosirea biostimulatorului Fertileader Vital, care aplicat la faza de burduf, va imbunatatii activitatea frunzei stindard (dar si a intregei plante), fapt ce va conduce la umplerea mai intensa a bobului, dar si la obtinerea de indici de calitate superiori.

Pentru o recomandare exacta a produselor Timac ce se potrivesc cel mai bine in functie de stadiul de dezvoltare al plantelor, dar si de tipul de sol, conditiile climatice locale specifice sau de uzantele din ferma, nu ezitati sa apelati la specialistii Timac Agro din teritoriu.

Autor Dr. Marius Eftene
Product Manager Timac Agro Romania

Contacte
Timac Agro East SRL
str. V. Alecsandri 143, et 5, Chișinău
Tel: + 373 22 997 870
E-mail: [email protected]
www.ro.timacagro.com

Cum companiile apicole din Moldova pot câștiga 20.000 de dolari în cadrul unui concurs național

Vasile Gancev
-
0
Cum companiile apicole din Moldova pot câștiga 20.000 de dolari în cadrul unui concurs național

Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD a anunțat un concurs național pentru companiile specializate în apicultură în cadrul căruia va fi aleasă o companie locală care va lua un premiu de 20.000 de dolari. Doritorii de a participa la concurs se pot înscrie până la data de 20 martie 2017.

Continue

Nemții vor să răscumpere acțiunile minoritarilor la Sudzucker-Moldova

Agrobiznes
-
0
Nemții vor să răscumpere acțiunile minoritarilor la Sudzucker-Moldova

Acționarul majoritar al întreprinderii mixte Sudzucker-Moldova S.A. – Sudzucker Holding GmbH – a anunțat o cerere de răscumpărare obligatorie a 2,83 la sută din acţiunilor emise de compania din Drochia, care la moment sunt în posesia a circa 6.500 de acționari minoritari. Preţul ce urmează a fi achitat de către compania germană pentru o acțiune este de 32,48 lei, de peste 3 ori mai mare decât valoarea nominală (10 lei). În total, pentru această tranzacție, Sudzucker Holding GmbH a pregătit suma de 10 milioane de lei.

A doua încercare în ultimele două luni

Potrivit Mold-Street, aceasta este a doua încercare a companiei germane în ultimele două luni de a intra în posesia titlurilor deținute de acționarii minoritari la societatea din Drochia. În perioada decembrie 2016 – ianuarie 2017 acționarul majoritar a mai rulat o ofertă de preluare benevolă a acţiunilor. Deși atunci intenționa să procure 3,1% din acțiunile minoritarilor, grupul german a reușit să atragă doar 0,27%, achitând pentru pachetul respectiv 957.000 de lei.

La moment, ofertantul deţine o participaţie de 79,38 la sută din totalul acţiunilor Sudzucker-Moldova, iar împreună cu Moldova-Agroindbank (12,37% din acțiuni), cu care operează în mod concertat, controlează 91,75% din capitalul social al emitentului.

Minoritarii sunt obligați să-și vândă acțiunile

Potrivit anunțului, înaintat de ofertant, în conformitate cu Legea privind piața de capital, el „este în drept să adreseze o cerere de retragere obligatorie în termen de cel mult trei luni de la expirarea duratei ofertei de preluare, dacă după derularea ofertei de preluare ofertantul deține singur sau împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat cel puțin 90 la sută din valorile mobiliare ce au constituit obiectul ofertei. Ceilalți acţionari sunt obligaţi la solicitarea ofertantului să vândă valorile mobiliare deţinute la un preţ echitabil”.

Preţul de 32,48 lei per acţiune este egal cu prețul oferit acționarilor în cadrul ofertei precedente de preluare benevolă, care reprezintă preţul mediu ponderat de tranzacţionare pe piaţa reglementată în ultimele șase luni anterioare ofertei.

Durata cererii de retragere obligatorie este de şapte săptămâni, fiind cuprinsă între 15 februarie și 5 aprilie.

Afaceri în energetică

De notat că Sudzucker Moldova are afaceri și în sectorul energetic. Compania operează o centrală electrică ce funcționează în bază de biogaz, produs din deșeuri organice (borhot de sfeclă de zahăr). Centrala are o putere instalată de 2.4 MW și în anul 2015 a livrat 14.53 milioane de kWt în rețeaua electrică națională (de 12 ori mai mult decât în 2014), arată datele ANRE. Fabrica de biogaz din Drochia are o capacitate de producție anuală de 7,3 milioane tone de combustibil, cu un conținut de 51% de metan.

Rezultate financiare nefaste 

Potrivit ultimului raport financiar, în anul 2015 Sudzucker-Moldova a înregistrat o cifră de afaceri de 1,025 miliarde de lei. Compania a menționat că din cauza condițiilor nefavorabile interne și externe pe piața zahărului, ea a suportat pierderi de 22,45 milioane de lei. Sudzucker Moldova S.A. a afișat pierderi și un an mai înainte, în valoare de 19 milioane de lei, când prețul la zahăr a scăzut cu 12%. Sudzucker Moldova s-a clasat atunci pe locul 5 în tabelul celor mai mari exportatori moldoveni (de pe locul 21 în 2013).

În anul 2014 a fost înregistrată o supraproducție, recolta totală de sfeclă de zahăr fiind estimată la circa 135.600 tone. În anul următor recolta s-a redus cu peste 60% – până la 538.000 tone, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe piața zahărului din Republica Moldova activează trei companii: Sudzucker Moldova (fabrici la Drochia și Fălești), Magt-Vest (fabrici la Glodeni și Dondușeni) și Moldova-Zahar SRL (fabrica de la Cupcini).

1...1.5561.5571.558...1.997Pagina 1.557 din 1.997