Pe teritoriul orașului Ceadâr-Lunga se va deschide un parc industrial, cu perspectiva de a i se atribui statutul de subzonă a ZEL-ului „Valcaneș”. O decizie în acest sens a fost adoptată de membrii consiliului orășenesc Ceadâr-Lunga, în răspuns la propunerea Comitetului Executiv al Găgăuziei.
Chestiunea privind crearea parcului industrial a fost examinată la ședința consiliului de marți, 7 februarie. La lucrările ședinței a participat și conducerea Găgăuziei – bașcanul Irina Vlah și adjunctul șefei autonomiei, Vadim Ceban, scrie portalul de știri Gagauzinfo.MD.
Primarul de Ceadâr-Lunga, Anatolii Topal a calificat această chestiune ca fiind una „crucială pentru oraș”, deoarece apariția parcului industrial va permite deschiderea locurilor de muncă suplimentare pentru locuitorii raionului Ceadâr-Lunga.
Pentru lansarea proiectului, autoritățile locale urmau să transmită în folosința Comitetului Executiv al Găgăuziei 86 de hectare de teren, cu condiția că proprietar al terenului rămâne a fi primăria orașului Ceadâr-Lunga. La rândul său, Comitetul Executiv al Găgăuziei își asumă obligația de conectare la comunicațiile necesare și atragerea investitorilor.
La ședința consiliului orășenesc au fost prezenți 17 din cei 22 de consilieri. Ei au votat în unanimitate pentru deschiderea în oraș a parcului industrial.
Acum nouă ani, italianul Roberto Guardigli s-a mutat în regiunea separatistă Transnistreană și a pornit propria afacere. Acesta arendează aproape 55% din terenurile agricole din raionul Dubăsari (peste 9 mii hectare), pe care crește grâu, floarea soarelui, in, orz și porumb. Corespondentul newsmaker.md, Nicolai Paholnițchii a aflat de ce omul de afaceri de 50 de ani a decis să părăsească Italia și cum i-a reușit să construiască o afacere de succes într-o țară nerecunoscută pe plan internațional.
Roberto Guardigli numește acest loc „garaj”. „Garajul” său se întinde pe 2,5 hectare și reprezintă un complex de depozite, magazii pentru cereale și platforme pentru utilaj agricol. Acest teritoriu este una din primele achiziții făcute de Guardigli în regiunea separatistă și l-a costat 27 mii USD.
În drum spre „garajul” lui Guardigli, trecem prin satul Crasnâi Vinogradari. Pe strada principală se înghesuie case mici cu unul sau două nivele, construite ani buni în urmă, clădirea modestă a primăriei și un magazin alimentar.
„Acum câțiva ani pe aici totul era ”morto-morto” (mort-mort)”, vorbește Guardigli într-un amestec de italiană și rusă.
Excursia prin „garaj” am pornit-o de la tehnică: nu are multe utilaje, însă tractoarele și semănătoarele noi și moderne impresionează, de altfel ca și magaziile enorme. Priveliștea din interior amintește un lanț muntos alcătuit din movile de grâu, orz și in.
„Din acest grâu se produc paste” – spune italianul, oprindu-se la o movilă în care era înfipt un semn pe care scria „Superelită”.
FOTO: newsmaker.md
Din Italia în Transnistria
Originar din orășelul italian Forli, Roberto Guardigli a muncit toată viața în agricultură în țara sa natală, iar la 50 de ani s-a mutat, pe neașteptate, în Dubăsari.
În Italia se ocupa de cultivarea sfeclei de zahăr și presta servicii de transport mărfuri și dare în arendă a utilajului agricol.
„În 2005, cei din Uniunea Europeană au decis să distrugă industria zahărului din Italia. Multe fabrici au fost închise, printre care și fabrica care-mi cumpăra sfecla. Astfel, am rămas, de fapt, fără lucru” – spune Guardigli, precizând că 80% din veniturile firmei proveneau din cultivarea sfeclei.
Fermierul italian creștea sfeclă pe o suprafață de 700 hectare. „Am încercat să cultiv și alte culturi, cum ar fi cartoful, dar nu era rentabil”, remarcă acesta.
Nici businessul cu transporturi nu îi mergea la fel de bine, piața fiind subminată de transportatorii din Europa de Est care își permit să plătească șoferilor salarii mai mici. În rezultat, companiile mici de transport din Italia au devenit necompetitive.
De Transnistria, spune Guardigli, a aflat de la partenerul său de business, Luigi Valdinoci, care deține pământuri în România.
„El știa că peste Prut sunt multe terenuri lăsate în paragină. Am făcut o raită cu mașina prin raionul Dubăsari ca să ne convingem. Buruienile aveau trei metri înălțime, dar locurile mi-au plăcut”, își amintește italianul.
„În Internet scriau că oamenii mănâncă copii în Transnistria. Până la urmă, Transnistria nu se deosebește mult de România sau Moldova”, spune Guardigli, întrebat dacă nu i-a fost frică să se mute într-o republică nerecunoscută oficial de niciun stat.
Și-a cumpărat casă în Dubăsari peste opt luni de la sosire, până atunci a stat la un hotel local. Limba rusă a învățat-o singur, nevoit fiind să se descurce atât pentru treburi casnice, cât și în afaceri.
FOTO: newsmaker.md
Nu beției!
Firma din regiunea separatistă transnistreană are trei asociați – Guardigli (27%), Luigi Valdinoci (43%) și Valerio Picini (30%), dar de afaceri se ocupă Guardigli.
Inițial, aceștia împărțeau firma cu un asociat local. Potrivit așa-zisei legislații transnistrene, numai cetățenii autoproclamatei Republici Moldovene Nistrene au dreptul să arendeze terenuri pe termen îndelungat.
„Ne-am înțeles că vom investi în afacere pe criterii de paritate, însă asociatul nostru nu și-a îndeplinit obligațiile, de aceea, în 2008, am cumpărat partea lui”.
După spusele italianului, când a pornit afacerea, în raionul Dubăsari existau doar opt întreprinderi agricole și toate falimentate. Astăzi, pe lângă firma sa, activează alți câțiva fermieri mari.
Împreună cu asociații săi, Guardigli arendează în total 9,3 mii hectare (55% din terenurile agricole din raionul Dubăsari). Cea mai mare suprafață este însămânțată cu grâu și floarea soarelui. Pe alte 1,8 mii hectare italienii cresc in, orz cultivă pe 1 mie ha, iar porumb pe 500 hectare.
El recunoaște că la început nu se grăbea să angajeze muncitori locali, auzind de atâtea ori că locuitorii din fostul spațiu sovietic beau foarte mult. Inițiativa a venit de la un localnic.
„A venit și ne-a rugat să îl luăm la muncă. Îmi făceam griji, dar l-am primit. Acest tractorist, pe nume Valera, muncește și azi pe același tractor”, spune întreprinzătorul.
La moment, circa 100 de persoane muncesc pentru italieni, dintre care majoritatea sunt tractoriști (36) și paznici (17). În medie, un tractorist ridică un salariu de 450 de dolari.
Când vine vorba de angajați, beția este cel mai mare impediment, spune Guardigli:
„Alcoolul reprezintă o problemă majoră. Muncitorii sunt văzuți de medic în fiecare dimineață și dacă se dovedește că sunt băuți, atunci nu au voie să lucreze în ziua respectivă”.
Realitățile din regiunea separatistă i-au făcut pe italieni să introducă o nouă regulă. Astfel, aceștia încheie contracte cu muncitorii doar pentru cinci-șase luni, iar dacă nu dovedesc că sunt buni specialiști, contractele nu sunt prelungite. Guardigli și-a amintit de un caz când unul din tractoriști a refuzat să facă curat în cabina tractorului său: „Era o murdărie crasă în cabină, o grămadă de gunoi. Eu l-am rugat să facă curat, dar nu m-a ascultat și atunci l-am concediat. El m-a dat în judecată, a câștigat, iar eu am fost nevoit să îi plătesc despăgubiri morale”.
Au fost și alte cazuri.
„Ajuns în câmp, am remarcat că doi dintre tractoriști lucrează foarte neglijent. La indicația mea de a semăna mai uniform și îngrijit aceștia mi-au răspuns că nu e posibil. Atunci am urcat la volanul tractorului și le-am demonstrat că se poate. De atunci au început să muncească mai bine”, povestește Guardigli.
FOTO: newsmaker.md
Export în Est și în Vest
Inițial italienii au investit în businessul din regiunea separatistă transnistreană circa 6 mil. de euro, dintre care 4 mil. i-au costat utilajele importate din Europa, iar 2 mil. euro au constituit cheltuielile operaționale în primul an de activitate (achiziția combustibilului, plata salariilor, etc.). Peste cinci ani, în 2013, italienii au mai investit încă 850 mii euro în echipamente de irigare.
Prima roadă a îndreptățit așteptările, mai puțin prețurile.
„În 2008 nu am obținut profit deoarece în timpul recoltării prețurile au căzut la jumătate. Când am început recoltarea, o tonă de grâu costa 140-145 dolari. Deși conform contractelor cumpărătorii trebuiau să achiziționeze cerealele cu prețul inițial, ei au refuzat, de aceea le-am vândut pe toate cu 75-80 dolari/tona”, își amintește omul de afaceri.
Anul următor, compania a obținut un profit modest, iar peste un an, în 2010, profitul a constituit deja 1,5 milioane dolari. Cu toate acestea, peste doi ani, din cauza secetei excesive compania a suferit pierderi de 1,6 mil dolari, bani pe care i-au recuperat câțiva ani la rând. Luând în calcul amortizarea echipamentelor, Guardigli susține că și-a recuperat investițiile abia la sfârșitul lui 2016.
Italienii își comercializează producția prin intermediul portului Giurgiulești și prin porturile din Odessa și Reni. Orzul, grâul și floarea-soarelui sunt exportate în țările arabe sau în India, iar inul este livrat în nordul Europei.
„În Odessa activează un reprezentant al companiilor-importatoare cu care avem contracte de livrare”, răspunde italianul la întrebarea privind piața de desfacere.
Totul este sub control
Roberto Guardigli susține că nu a avut niciun fel de probleme cu așa-zisele organe de control transnistrene, doar o oarecare neînțelegere. După spusele sale, în 2015, în timpul unui control, inspectorii au descoperit că italienii nu plătiseră impozitul pentru transmiterea bunurilor de la balanța firmei „Forli-Nistru” (închisă după ce asociatul local a plecat) în balanța „Agroidea”, o altă firmă de-a lor. Suma impozitului era de 4 mil. de ruble transnistrene (circa 360 mii USD). Până la urmă, oamenii de afaceri și-au obținut dreptatea în instanța de judecată.
Neînțelegeri au avut și cu organele de control moldovenești.
„În 2011, vameșii moldoveni ne impuneau să plătim TVA deși legea nu prevede acest lucru pentru că, în fond, doar tranzităm Republica Moldova. Vameșii au pus sechestru pe piesele noastre timp de două luni. Am ajuns din nou în instanță și am câștigat”, spune businessmanul.
Până la urmă, omul de afaceri este preocupat mai mult de faptul că cheltuielile de export sunt cu 6 dolari/tonă mai mari din cauza faptului că afacerea este situată în regiunea separatistă.
„Suntem unici în felul nostru căci trebuie să trecem două proceduri vamale. Mai întâi trebuie să obținem certificatele fitosanitare și de calitate la Tiraspol după care la Chișinău. În rezultat, spre deosebire de alții, cheltuielile noastre sunt mai mari cu 6 dolari/tona”, se plânge italianul.
FOTO: newsmaker.md
În depresie
Întrebat dacă nu vrea să se întoarcă în Italia, Guardigli spune că nu ar putea renunța peste noapte, or, pentru a închide o afacere mare ca a sa este nevoie de trei-patru ani.
Până una alta, italianul nu are gânduri de plecare, chiar din contra, el plănuiește să-și extindă afacerea din regiunea transnistreană. Mai exact, vrea să-și construiască propriul elevator ca să nu mai plătească pentru arendă.
Guardigli a găsit deja și o încăpere potrivită.
„Nu sunt în drept să achiziționez terenuri, dar aș putea să cumpăr o clădire”, povestește fermierul, arătând spre o clădire dărăpănată cu câteva etaje de la marginea Dubăsariului.
Suma totală a investițiilor se ridică, după calculele lui, la aproape 2,5 mil. de euro: „Puteți începe și cu 400-500 mii euro, însă în acest caz mersul lucrărilor și termenii vor depinde de linia de credit acordată de băncile transnistrene”.
Omul de afaceri nu a renunțat nici la cele 700 hectare de teren pe care le deține în Italia. De ele se ocupă fiul său. El spune că recent, firma sa italiană a primit un contract avantajos pentru vânzarea energiei electrice produsă din biogaz obținut din porumb. Pentru fiecare kilowatt de energie electrică fermierul italian primește 0,28 euro.
În Italia Guardigli merge pentru trei-patru zile pe lună, restul timpului îl petrece în Transnistria. Omul de afaceri recunoaște că i-a fost destul de dificil să se obișnuiască cu noua realitate, pe care o vede zilnic și pe malul drept al Nistrului și în Ucraina, unde pleacă în călătorii de afaceri.
„La noi peste tot e curat, frumos, casele și monumentele se îngrijesc, aici însă e dezordine, totul e stricat și distrus de parcă toată lumea e în depresie. Cu toate acestea, spune Guardigli, m-am obișnuit deja”.
Traducere adaptată de Agrobiznes în baza unui reportaj realizat de portalul newsmaker.md.
Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) nu este la curent despre apropiata vizită la Chişinău a reprezentanţilor Rospotrebnadzor.
Surse din cadrul ONVV au comunicat pentru INFOTAG că despre vizită au aflat din presă şi deocamdată instituţia nu a primit informaţii oficiale sau detalii.
Între timp, la începutul săptămânii, şeful Rospotrebnadzor, Anna Popova, a declarat că experţii instituţiei vor controla cât de pregătiţi sunt producătorii moldoveni de a relua livrările de produse alimentare pe piaţa Federaţiei Ruse. Data vizitei însă nu este deocamdată cunoscută.
Înţelegerea privind vizita delegaţiei Rospotrebnadzor în Moldova a fost atinsă în cadrul vizitei recente a Preşedintelui Igor Dodon la Moscova. În cadrul unei conferinţe de presă, după negocieri, Preşedintele Vladimir Putin a declarat că numărul întreprinderilor moldoveneşti care îşi exportă producţia pe piaţa rusă ar putea fi majorat.
În 2013, Rusia a impus interdicţia la importul de produse vinicole din Moldova pe motiv că „au fost depistate mai multe loturi de producţie alcoolică din Moldova care nu corespunde normelor de securitate, deoarece au un conţinut sporit de dibutilftalat şi dietilhexilflatat”. Însă în realitate, Federaţia Rusă a încercat prin această interdicţie să nu admită ca Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE. Acest lucru s-a întâmplat totuşi în 2014 şi de atunci livrările de vinuri au fost permise doar pentru câteva întreprinderi din Găgăuzia şi Transnistria, a căror conducere este împotriva integrării europene.
Până în 2006, în Rusia era exportată până la 80% din producţia vinificatorilor moldoveni şi aceasta ocupa mai mult de 60% din piaţa Rusiei. După embargoul introdus de Rospotrebnadzor pentru importul acestora în anii 2006-2007 şi după interdicţia din 2013, către anul 2015 Moldova a reuşit să recupereze doar 5% din piaţa rusă. În urma restricţiilor impuse de Rospotrebnadzor, mulţi vinificatori au renunţat la exportul în Federaţia Rusă şi s-au orientat spre alte ţări.
Drept urmare, în 2016, exportul de vinuri moldoveneşti în Rusia a constituit doar 3,8 mil. litri, ceea ce este cu 25% mai puţin decât în 2015.
Camera de Comerț și Industrie Moldo-Italiană organizează o conferință pe tema: „Perspectivele asocierii în grupuri de producători agricoli pentru atingerea obiectivelor economice comune”.
În cadrul evenimentului vor fi discutate procedurile de creare și funcționare a asociațiilor agricole pe ambele maluri ale râului Nistru, precum şi necesitatea și beneficiile acestora. Evenimentul se va desfăşura la Tiraspol, pe 10 februarie.
La conferință sunt aşteptaţi peste 70 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului și reprezentanți ai companiilor italiene. Tematicile abordate în cadrul dialogului se vor referi la oportunităţile de dezvoltare și comercializare oferite de grupurile de producători agricoli, vor fi oferite informații și exemple de lucru a asociațiilor de pe ambele maluri și rolul lor în economie. Totodată, va fi discutată importanța acestor organizații pentru coordonarea activităților agricole, reprezentarea și apărarea intereselor economice comune ale producătorilor și interacțiunea lor cu furnizorii și clienții.
Participanții vor avea posibilitatea să stabileasă noi legături comerciale și să vină cu propuneri concrete pentru constituirea asociațiilor de producători agricoli, care ulterior vor beneficia de asistența camerelor de comerț pentru identificarea partenerilor comerciali autohtoni și de peste hotare.
Evenimentul este susținut financiar de Uniunea Europeană prin intermediul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” implementat de PNUD.
Participarea la conferinţă este gratuită și transportul tur/retur este oferit participanților conform solicitărilor.
Înregistrarea va avea loc până pe 9 februarie 2017.
Pentru înregistrare și mai multe informații: Igor Plămădeală, nr. tel.: 068476056 [email protected].
În contextul vizitei delegației Emiratelor Arabe Unite în Republica Moldova, Ministerul Economiei și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) organizează Forumul de afaceri moldo – emiratez”.
Evenimentul va avea loc pe 8 februarie 2017, la Radisson Blu Leogrand Hotel, (Convention Center, str. Mitropolit Varlaam 77), între orele: 11:00 – 15:00 (înregistrarea 10:30 – 11:00). La Forum va participa viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, și ministrul Economiei al Emiratelor Arabe Unite, Sultan Bin Saeed AL Mansoori, aflat într-o vizită de lucru în țara noastră în perioada 7 – 9 februarie curent.
Forumul de afaceri moldo – emiratez are drept scop familiarizarea mediului de afaceri din Emiratelor Arabe Unite cu oportunitățile investiționale și de export ale Republicii Moldova, promovarea dialogului de afaceri și stabilirea parteneriatelor bilaterale. La eveniment vor participa peste 100 de companii din Republica Moldova și peste 20 de directori al marilor companii emirateze, administratori al zonelor economice libere, fondurilor de investiții, Camerei de Comerț, etc.
Oamenii de pretutindeni își doresc ca hrana lor să fie sigură – lipsită de toxine dăunătoare, viruşi, bacterii, medicamente de uz veterinar sau aditivi în exces. Pentru acest motiv, autoritățile din Moldova colaborează cu FAO pentru a moderniza sistemul de siguranță alimentară.
Beneficiarii rezultatelor obținute în cadrul proiectui de doi ani pentru siguranța alimentelor în Moldova, finanțat de FAO, vor fi consumatorii, responsabilii de politici publice, autoritățile naționale competente în domeniu, producătorii, procesatorii și companiile din sfera alimentației publice. Măsurile luate vor proteja piața alimentară internă și vor spori capacitatea Moldovei de a exporta produsele alimentare pe piețele-cheie din străinătate.
Eleonora Dupouy, ofițer pentru siguranță alimentară și nutriție în cadrul Biroului Regional FAO pentru Europa și Asia Centrală, a vorbit recent despre efortul de a fortifica sistemul de siguranță alimentară din Moldova.
Care ar fi câteva exemple de pericole în siguranţa alimentară?
Salmonela şi Campylobacter sunt două tipuri de bacterii binecunoscute – ele sunt deseori găsite în carnea crudă, carnea de pasăre şi ouă – care pot îmbolnăvi grav oamenii. Ceea ce se ştie mai puţin este că aceste bacterii sunt în schimbare, drept rezultat al schimbărilor climatice, tehnologice şi în lanţul alimentar. În prezent observăm cum salmonela se răspândeşte în alimentele de origine vegetală precum fructele, legumele, nucile şi seminţele, dar şi la alte alimente care nu au mai fost anterior asociate cu salmonela, cum ar fi ciocolata, untul de arahide şi chips-urile de cartofi.
Alţi agenţi patogeni care apar în mâncare – Listeria monocytogenes, Clostridium botulinum, patogenul Escherichia Coli – pot fi fatali dacă sunt prezenţi în mâncare. Pericolul ar putea veni şi din partea riscurilor chimice – contaminanţi precum micotoxinele, metalele grele, reziduurile de la pesticide şi medicamentele veterinare.
Aditivii alimentari utilizaţi cu scopul de a prelungi termenul de valabilitate sau de a îmbunătăţi proprietăţile tehnologice – dacă sunt utilizaţi peste limitele acceptabile – pot prezenta un pericol. Pericolele chimice din siguranţa alimentară pot fi, de asemenea, generate şi în procesul de prelucrare a alimentelor.
Care este rolul unui sistem naţional de siguranţă alimentară?
Rolul unui sistem național de siguranţă a alimentelor este de a menţine monitorizarea şi supravegherea continuă asupra unor posibile pericole în lanţul alimentar, utilizând cele mai noi metode şi tehnologii ştiinţifice de detectare. Măsurile de micşorare a riscurilor din siguranţa alimentară includ, drept un pas preventiv indispensabil, aplicarea bunelor practici – agricole, veterinare, de fabricaţie şi igienice – şi ale unor principii bazate pe HACCP (din engleză: Analiza riscului şi (determinarea) punctelor critice de control) de-a lungul întregului lanţ alimentar, de la fermă la consumator. Acest sistem ar trebui, de asemenea, să funcţionze cu scopul de a creşte vigilenţa şi a îmbunătăţi capacitatea de prevenire a incidentelor din siguranţa alimentară.
Care sunt lucrurile de primă importanţă din siguranţa alimentară, la momentul actual?
Analiza riscurilor şi inspecţiile unor potenţiale puncte de risc, precauţiunea şi inteligenţa folosită în lanţul alimentar, acţiunile proactive pentru o prevenire timpurie, o stare de pregătire şi un contra-atac adecvat asupra ameninţărilor din siguranţa alimentară, dar şi o coordonare inter-sectorială şi colaborarea sunt domeniile de care este responsabil un sistem de siguranţă alimentară eficient. Acesta se bazează în mod esențial pe o abordare strategică bazată pe monitorizare, informare, colectarea și analiza datelor cu scopul de a identifica eventualele probleme de siguranţă alimentară oriunde există o probabilitate de apariţie a pericolelor. Pornind de la acest lucru, pot fi găsite soluţii corespunzătoare. De unele dintre aceste domenii se ocupă proiectul implementat în Moldova.
Ce ne pot învăţa Finlanda şi Irlanda?
Am organizat două vizite de studiu – la Autoritatea Finlandeză de Siguranţă Alimentară Evira şi la Autoritatea de Siguranţă Alimentară a Irlandei – pentru lucrătorii din Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova și Agenţia Națională pentru Siguranţă a Alimentelor și de asemenea pentru experţi naţionali în siguranţa alimentară. Aceste două ţări au sisteme de monitorizare şi control a siguranţei alimentare eficace şi foarte eficiente. Oportunitatea de a le observa modul de operare la fața locului a fost un lucru extem de valoros pentru a ajuta Moldova să vizualizeze propriile obiective.
Este esenţial ca monitorizarea şi controlul să aibă loc de-a lungul întregului lanţ alimentar, şi ca datele colectate pe parcursul acestui proces să fie analizate împreună cu datele de supraveghere a sănătăţii publice. Dar este la fel de important ca autorităţile responsabile de controlul alimentelor să îşi asume şi să întreprindă noi funcţii pentru creşterea conformării. Câteva exemple pentru aceasta ar fi: publicarea compendiilor explicative asupra unei noi legislaţii cu privire la siguranţa alimentară, oferirea unor consultaţii şi instruiri pentru operatorii din domeniul afacerilor în alimentaţie, îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor despre cum trebuie păstrată mâncarea acasă pentru a preveni intoxicaţia alimentară.
Ce rezultate are proiectul în Moldova?
Siguranţa alimentelor este un domeniu pentru care FAO a dedicat multă muncă și expertiză, datorită relevanţei acesteia pentru securitatea alimentară, pentru nutriţie, risipa de alimente, creşterea economică, a impactului asupra mediului înconjurător şi utilizării iresponsabile a resurselor naturale. Prin urmare, ţările doresc să dispună de susţinere din partea FAO pentru a-şi îmbunătăţi sistemele de control alimentar la diferite nivele – sistemic, instituţional, de întreprindere şi individual.
Agenţia Națională pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova a fost fondată în 2013 drept singura autoritate de siguranţă alimentară din întregul lanţ alimentar. Împreună cu Ministerul Agriculturii – principalul factor de decizie politică – această instituţie tânără a fost beneficiarul de bază al proiectului. Împreună cu ea, am colaborat întru o mai bună înţelegere şi o aplicare consistentă a cadrului de legi – cu privire la analiza riscurilor -pentru supraveghere şi inspectare, dezvoltând politici şi reglementări şi pentru consolidarea structurilor naționale responsabile de implementarea Codex Alimentarius.
Un rezultat foarte important al proiectului a fost evaluarea profundă a sistemului de control alimentar naţional, conform codurilor şi standardelor internaţionale şi aplicând criteriile de performanţă dezvoltate de FAO în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De asemenea se lucrează la un plan de urgenţă naţional în siguranţa alimentară şi la o serie de reglementări pentru a consolida sistemul de retragere a alimentelor contaminate de pe piață.
Analiza datelor colectate pentru evaluare se află în desfăşurare, iar în săptămânile ce urmează vom vedea un raport preliminar despre domeniile prioritare care trebuie consolidate cât mai rapid posibil.
Am susținut elaborarea a două ghiduri naţionale, care vor ajuta în comunicarea cerinţelor de siguranţă alimentară şi a bunelor practici producătorilor de lapte şi operatorilor mici din cadrul serviciului alimentar – acestea sunt două sub-sectoare alimentare identificate încă de la început drept grupuri-ţintă prioritare.
În continuare, vor avea loc cursuri de instruire pentru inspectorii veterinari şi cei din cadrul controlului siguranţei alimentare. Abatoarele sunt puncte foarte importante în lanţul alimentar, care trebuie monitorizate, deoarece, de sănătatea animalelor depinde siguranța alimentelor produse.
Proiectul a contribuit, de asemenea, la cadrul legislativ cu privire la siguranţa alimentară ajutând astfel la atingerea obiectivelor stabilite la nivel naţional.
Ce mai poate fi făcut pentru a ne asigura că mâncarea este lipsită de pericole?
Piaţa alimentară informală este o problemă nesoluţionată în toate ţările post-sovietice. Pentru a se întreţine, mulţi oameni produc alimente acasă şi le vând în locuri neautorizate – în stradă, la staţiile de autobuz, în pasajele subterane, şi aşa mai departe. Această activitate este, de obicei, interzisă, dar trebuie să fie abordată în aşa fel, încât să le asigure oamenilor un mijloc de trai, totodată asigurându-se că alimentele nu prezintă un pericol. Aceşti producători de alimente informali ar putea organiza asociaţii şi deveni o parte a sistemului de siguranţă alimentară naţională. Pentru aceasta, ţările au nevoie de îndrumare şi susţinere.
Prețurile la cea mai solicitată benzină auto Premium-95 vor crește de miercuri cu 4 bani per litru, iar motorina se va scumpi cu 13 bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit astăzi prețul plafon de comercializare a benzinei Premium-95 pentru perioada 8-21 februarie la nivel de 18.15 lei pentru un litru, iar la motorină de 15.67 lei, informează Moldpres.
Este a șasea perioadă consecutiv când benzina se scumpește.
Noile prețuri la benzină și motorină vor intra în vigoare la miezul nopții, când operatorii nu vor avea dreptul să comercializeze cu amănuntul carburanții la prețuri mai mari decât cele stabilite de ANRE. Prețurile afișate astăzi pe pagina electronică a ANRE vor fi valabile 14 zile calendaristice.
ANRE aplică procedura de stabilire a prețurilor plafon de comercializare a carburanților de la sfârșitul lunii mai 2016, când a fost stabilit un preț de 16.21 lei per litru de benzină Premium-95 și 13.83 lei pentru litrul de motorină.
Prețurile la petrolul de marca BRENT a sărit de 50 de dolari per baril și a ajuns marți la nivelul de 55,9 dolari SUA după căderea în prima zi a săptămânii, pe fondul îngrijorărilor legate de supraproducția de carburanți. O parte dintre companiile care operează pe această piață sunt în așteptarea datelor Ministerului Energeticii al SUA. Raportul cu privire la rezervele de petrol va fi făcut public miercuri. Analiștii prognozează o creștere a rezervelor de petrol ale SUA, a cincea săptămână consecutiv, cu 2,5 milioane de barili.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a elaborat studiul de fezabilitate „Implementarea punctelor de cântărire în mișcare a transportului auto de mare tonaj, care circulă pe drumurile publice din Republica Moldova”. Această analiză a fost realizată cu scopul de a crea oportunități de implementare, din punct de vedere economic a unui sistem automatizat de monitorizare și prevenire a circulației transportului care depășește limitele maxim admise pe axă și gabarit, pe drumurile din Republica Moldova.
Principalul obiectiv este eliminarea sau reducerea drastică a gradului de deteriorare a drumurilor, din cauza autoturismelor de mare tonaj. Datele statistice arată că la momentul actual, 14% dintre vehiculele care circulă pe drumurile naționale au depășire pe masa pe axă. De asemenea, costurile de întreținere a sistemului actual de cântărire a autoturismelor este mai mare de trei ori decât amenzile încasate din realizări. La fel, urmează să fie exclus factorul uman la preselecția camioanelor suspecte de încălcarea normelor, dar și la cântărirea și scrierea amenzilor.
Reieșind din cele spuse mai sus, pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor este o prioritate nu doar construcția traseelor noi, sau reparația celor existente, dar și întreținerea drumurilor pe care le are în gestiune. Iar în acest scop MTID vrea să implementeze acest sistem automatizat de cântărire din mers a autoturismelor, care există la moment în cele mai dezvoltate țări din lume. MTID propune spre dezbateri publice această inițiativă, pe un termen de 20 de zile.
În prezent, există 60 de puncte de cântărire a autoturismelor, dintre care 10 puncte mobile.
Rospotrebnadzor va inspecta dacă întreprinderile din Republica Moldova sunt gata să reia exporturile de produse alimentare către Federația Rusă.
Experții Serviciului Federal de Supraveghere în Domeniul Protecției Consumatorilor și Bunăstării Populației al Federației Ruse „Rospotrebnadzor” vor efectua controale la întreprinderile din Republica Moldova pentru a stabili dacă acestea sunt gată să reia exporturile de produse alimentare în Federația Rusă, anunță RIA Novosti, citat de Sputnik.
Precizăm că această decizie a fost luată după ce președintele rus, Vladimir Putin, a declarat în cadrul unei conferințe de presă la care a făcut bilanțul întrevederii cu președintele moldovean, Igor Dodon, și în cadrul căreia a declarat că, cel mai probabil, numărul întreprinderilor cu drept de export în Federația rusă va fi majorat.
„Noi pregătim vizita unui grup e experți Rospotrebnadzor care vor verifica dacă întreprinderile alimentare din Republica Moldova sunt gata să reia livrările de produse alimentare către Federația Rusă respectând normele de calitate și siguranță”, a declarat șeful serviciului fitosanitar rus din Federația Rusă.
În septembrie 2013, Rospotrebnadzor a impus embargo la produsele alimentare din Republica Moldova pentru că avea obiecții la calitatea acestora. Mai apoi, interdicția a fost ridicată, doar că numai pentru unele întreprinderi din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.
Până în 2006, cota vinurilor moldovenești pe piața din Federația Rusă constituia 60 la sută. În 2013, Moldova a reușit să recupereze doar 10-12 la sută din acea cotă. Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă s-au înrăutățit în vara anului 2015, atunci când Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, car a fost semnat la Bruxelles de Guvern.
În baza acestui document, mărfurile din Uniunea Europeană au acces liber pe piața din Republica Moldova. Autoritățile de la Moscova au temerea că, pe această cale, prin Republica Moldova, pe piețele CSI și Uniunii Vamale, pot pătrunde mărfurile europene, iată de ce au și impus restricții la importul unor produse din țara noastră.
