Moldova speră să majoreze cota exportului în UE până la 85%

Agrobiznes
-
1
Moldova speră să majoreze cota exportului în UE până la 85%

În cei doi ani după semnarea Acordului de Liber Schimb (DCFTA), exportul Moldovei în ţările UE a crescut până la 65%, iar în următorii ani trebuie să se majoreze până la 85% din volumul total al exporturilor. O declaraţie în acest sens a făcut, zilele trecute, vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, la forumul de afaceri moldo-austriac.

Potrivit agenţiei INFOTAG, el a menționat că Guvernul implementează un şir de programe şi strategii, pentru a face ca mediul de afaceri din Moldova să devină atractiv atât pentru companiile autohtone, cât şi pentru cele străine, pentru a majora investiţiile în economia naţională.

„Reducerea numărului organelor de control de stat şi al actelor permisive, crearea ghişeului unic şi alte iniţiative ale Guvernului contribuie la faptul ca Moldova să fie atractivă pentru investiţii în toate domeniile”, consideră vicepremierul.

Potrivit lui, în aceste condiţii, companiile austriece au toate posibilităţile pentru a-şi realiza cu succes proiectele investiţionale în RM. Drept exemplu el a adus „Gebauer & Griller” (GG), care implementează în republică un nou proiect în valoarea de 10 mil. euro.

„Moldova este singura ţara din Europa care, graţie acordurilor de comerţ liber cu UE şi CSI, oferă posibilitatea de a livra producţia fără taxe vamale atât în Occident, cât şi Est”, a spus Calmîc.

Vicepreşedintele CCI a Austriei, Richard Schenz, susţine că este real ca volumul comerţului reciproc cu Moldova în 2017 să fie majorat cu 7%, menţionând că businessul austriac este dispus să investească în agricultură, construcţii, transport şi servicii IT în RM.

„Economia Austriei dispune de un mare potenţial pentru investiţii si este interesată să implementeze un şir de proiecte în Moldova, a cărei piaţa devine tot mai atractivă pentru afaceri graţie reformelor implementate de Guvern”, a spus el.

Rezultatele comerţului dintre Moldova și UE în condiţiile DCFTA, în statisticile lui Igor Dodon

Agrobiznes
-
0
Rezultatele comerţului dintre Moldova și UE în condiţiile DCFTA, în statisticile lui Igor Dodon

În ziua vizitei sale oficiale la Bruxelles, Preşedintele Igor Dodon a prezentat pe pagina de facebook statistica comerţului Moldovei cu Uniunea Europeană în cifre absolute.

Potrivit agenţiei INFOTAG, Preşedintele a spus că datele prognozelor economice înainte de semnarea Acordului de Asociere RM-UE au fost „o campanie activă de PR”, desfăşurată pentru a convinge societatea moldovenească de avantajele acordului.

„Potrivit acelor prognoze economice, ca urmare a punerii în aplicare a acordului cu UE pe termen scurt, PIB-ul Moldovei va crește cu 3,2%, exportul – cu 14,8%, importul – cu 6,4%, salariile – 3,1%, iar prețurile de consum se vor reduce cu 1%”, a amintit el.

De la 1 septembrie 2014 au fost anulate taxele vamale la majoritatea exporturilor moldovenești către UE, ceea ce ar trebui să contribuie la creșterea exporturilor către UE.

„Cu toate acestea, o creștere rapidă a exporturilor către UE nu s-a întâmplat. În perioada 1 septembrie – decembrie 2014, exporturile au scăzut cu 0,4%, în 2015 – cu 2,3%, în ianuarie-august 2016 – cu 1,3%. Totuși, trebuie să recunoaștem că în primele 11 luni ale anului 2016, exporturile către UE au înregistrat o creștere de 7,2%”, a menţionat Dodon.

Potrivit calculelor sale, de la 1 septembrie 2014 până în august 2016, în condițiile comerțului liber cu UE, exporturile către țările UE au scăzut cu $41 mil.

„Numai în toamna anului 2016 a existat o creștere care se datorează unei recolte bune și factorilor sezonieri. Prin urmare, creșterea exporturilor către piața UE deocamdată nu poate fi considerată drept o tendință”, a scris Preşedintele.

Referindu-se la import, şeful statului menţionează tendinţa de creştere a importurilor din țările europene ale unui şir de mărfuri agroalimentare, pe care Moldova este capabilă să le producă în cantități mari și de înaltă calitate.

„Este vorba de roșii, ceapă, varză, salată, morcovi, mere, porumb, zahăr. Astfel, în 2015, comparativ cu 2014, importurile de ouă au crescut de 1,9 ori, de tomate – de 4,5ori, de mere – de 3,7 ori, de zahăr – de 1,3 ori”, a scris Preşedintele, menţionând că în 2016 s-a marcat creșterea importurilor din UE a produselor: lapte și smântână, mere, porumb, zahăr.

În opinia sa, semnarea Acordului de Asociere cu UE nu a îmbunătățit poziția de export a Moldovei pe piețele UE.

El afirmă că deschiderea piețelor UE pentru Moldova a fost însoțită de o deteriorare catastrofală a condițiilor exporturilor moldovenești pe piața rusă. Din iulie 2014, Federația Rusă a început să introducă restricții privind livrarea de mărfuri din Moldova (fructe, legume conservate, vin), deoarece nu au fost luate în considerare interesele sale economice și comerciale în urma consultărilor necesare.

„Ca urmare, din iulie 2014 şi până în august 2016, exportul de mărfuri moldovenești pe piața rusă a scăzut cu $325 mil.”, a accentuat Preşedintele, care a anunţat că va vorbi la Bruxelles despre dezamăgirile cetăţenilor RM referitor la comerţul liber cu UE.

AMIB anunță concurs de co-finanțare a stațiilor meteorologice destinate producătorilor de pomușoare

Agrobiznes
-
0
AMIB anunță concurs de co-finanțare a stațiilor meteorologice destinate producătorilor de pomușoare

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare în Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova.

Unitatea de implementare a Proiectului este AO „Centrul de Consultanță în Afaceri” ONG. Metoda de abordare în procesul de implementare este  principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii și exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli, etc.).

Justificarea Proiectului  

Una din cele mai importante limitări în extinderea suprafețelor cu căpșun și unor specii de arbuști fructiferi, este prezența hazardurilor naturale în Republica Moldova și lipsa prognozării acestora (brumele, înghețurile târzii de primăvară și devreme de toamnă, înghețurile de iarnă) și prognozarea bolilor și dăunătorilor. Ca urmare producătorii au șanse să piardă toată plantația înainte de recoltare sau în perioada de rod. Doar prognozând sau știind înainte de apariție a factorului negativ a mediului, se poate de luat măsuri preventive de protecția plantației contra hazardurilor naturale. De asemenea in plantații ecologice, un factor important este prevenirea focarului de boli sau dăunători, înainte de vreme, care se poate făcut doar cu utilizarea anumitor tehnologii, care oferă informația respectivă la timpul cuvenit.

De asemenea, prezența factorului limitativ de apă pentru irigare, presupune căutarea unor măsuri de economisire a apei, prin calcularea exactă, necesară plantei într-o anumită perioadă fenologică.

În ultimii ani, în plantațiile pomicole, se plasează stații meteo, ce reprezintă un mijloc eficient de a deține informația despre condițiile meteorologie direct din câmp, care ne ajută să putem vedea pragul de infecție a bolilor, precum și altor parametri importanți.

Stațiile meteorologice cu succes se utilizează în peste 80 de țări. Este un dispozitiv universal, la care se poate conecta până la 80 de senzori, în funcție de indicatorii doriți. Ele sunt fiabile, ușor de instalat și sunt ideale pentru stocarea datelor meteorologice în zone cu climat diferit.

Utilizarea stației automatizară permite de a verifica informația stocată din orice punct al lumii (având acces la Internet) și la orice oră. Datele sunt culese din teren cu ajutorul senzorilor. Semnalul de la senzori este modulat și transmis cu ajutorul unei cartele SD, prin intermediul serviciului GPRS, către rețeaua Internet.

Principalul avantaj al stației meteo este că acestea operează independent de rețea. Stația con­sumă foarte puțină energie, și astfel poate lucra pentru o perioadă mai lungă de timp pe baterii. Bateria este combinată cu panouri solare, astfel încât bateria să aibă posibilitate de încărcare, care nu necesită schimbarea. Chiar şi în vreme nefavorabilă, sursa de energie existentă permite un an de funcționare continuă.

Stația meteo poate controla următorii parametrii:

  1. Temperatura și umiditatea relativă a aerului;
  2. Temperatura și umiditatea solului (la diferite adâncimi);
  3. Umiditatea frunzei;
  4. Radiațiile solare;
  5. Presiunea atmosferică;
  6. Viteza și direcția vântului;
  7. Luminozitatea;
  8. Nivelul de apă;
  9. Determinări pentru sol.

Și cu ajutorul ei se pot calcula următoarele:

  1. Luminozitatea;
  2. Viteza maximă a vântului;
  3. Evapotranspirația;
  4. Prognoze ale bolilor.

Stația dă posibilitate de a monitoriza zilnic starea plantației, calculele zilnice specifice solului, temperatura, suma precipitațiilor atmosferice, umiditatea, pragul infecțiilor legate de boli şi dă­unători, totul în timp real.

Abrevieri

  • AMIB – Proiectul „Îmbunătățirea productivității și accesului la piață a producătorilor de pomușoare”.
  • CCA – Centrul de Consultanță în Afaceri.
  • Pomușoare – fructe ce cresc pe  arbuști fructiferi și căpșun: zmeur, coacăz (roșu și negru), căpșun, ioșta, agriș, aronia, caprifoi, afine, cătină albă, mure etc.

Criterii de eligibilitate pentru selectarea beneficiarilor

În calitate de beneficiar al grantului de cofinanțare a stației meteo „iMetos” pot fi întreprinderile agricole din zonele de Centru și de Nord a Moldovei care întrunesc următoarele criterii de eligibilitate:

  1. Să reprezinte o entitate legală precum întreprinderi private (GȚ, SRL, ÎI, etc…), înregistrată în zonele rurale ale Republicii Moldova care deține activitate de producere a pomușoarelor mai mult de 2 ani;
  2. Să posede cel puțin 3 ani experiență în cultivarea arbuștilor fructiferi sau căpșun;
  3. Să posede cel puțin 2 ha de plantație cu una sau mai multe culturi bacifere (căpșun, zmeură, mur, agriș, corn, coacăză etc);
  4. Să posede un specialist/agronom pentru supravegherea plantației și care deține diplomă de studii superioare în domeniul horticol, agronomic;
  5. Să posede bilanț contabil sau declarație de venit pentru ultimii 2 ani aprobat de către Departamentul de Statistică;
  6. Să demonstreze lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat;
  7. Să mențină evidență contabilă conform standardelor naționale.

Cerințe obligatorii la co-finanțarea stației meteorologice

  • În plantația în care va fi instalată stația meteo trebuie să fie bine menținută, asigurată cu  sistem de irigare prin picurare (toate speciile bacifere) și sistem de susținere a plantelor (arbuști fructiferi);
  • În plantație trebuie să fie cultivate soiuri înalt productive, care vor corespunde condițiilor pedo-climaterice ale Republicii Moldova, soiuri cerute pe piața națională sau cea internațională, omologate sau soiuri în ultimul an de testare și care urmează să fie introduse în Registrul de Stat al soiurilor de plante în 2017;
  • Terenul pe care este situat plantația, obligatoriu să fie înregistrat la Cadastrul teritorial;
  • După cofinanțarea stației meteo, Beneficiarul este obligat să procure și să instaleze utilajul co-finanțat;
  • Să fie de acord ca, după co-finanțarea și instalarea stației metrologice în câmp, să fie organizate de către CCA ori Partenerii Proiectului, seminare de instruire și promovare pentru fermierii interesați în instalarea stației asemănătoare și în gospodăriile lor.

Nu se vor cofinanța:

  • Plantația rău menținută, în care nu se respectă tehnologia de cultivare;
  • Persoane fizice;
  • Plantațiile bacifere situate pe dealuri înalte și văi adânci;
  • Plantații care nu corespund cerințelor obligatorii menționate mai sus.

Mărimea grantului. Limita Bugetului

CCA va acorda două granturi în valoare de 50% din costul total, dar nu mai mult de 40.000 MDL per Beneficiar. Bugetul total de cofinanțare constituie 80.000 MDL.

Documentele de participare la concurs

Pentru participare la concurs solicitanții vor prezenta următoarele documente în original și copii:

  1. Copia Buletinului de identitate a beneficiarului;
  2. Copia Diplomei de finisare a studiilor horticole sau agronomice a conducătorului întreprinderii sau persoanei care are sau va avea grijă de plantație;
  3. Cererea de finanțare semnată și ștampilată de către conducătorul întreprinderii (anexa 1);
  4. Copia de pe certificatului de înregistrare a întreprinderii și copia de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice;
  5. Certificat privind lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat eliberat de organele competente;
  6. Copia Bilanțului contabil pentru anul precedent;
  7. Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea documentelor și datelor prezentate (anexa 2).

Notă: Cererile care nu vor conține toate documentele solicitate nu vor fi admise spre înregistrare.

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare:

Evaluarea ofertelor se va efectua în conformitate cu cerințele Termenelor de referință și  procedurilor interne a CCA. Selectarea beneficiarului se va efectua în baza criteriilor de evaluare a cererilor de finanțare.

Poziția Criteriile de evaluare Punctaj
A Experiența ofertantului în cultivarea culturilor bacifere 35
B Gradul de tehnologizare a plantației (asigurarea cu utilaj agricol, sistem de irigare, apa de irigare, înierbarea printre rânduri, sistem de susținere a plantelor etc;) 40
C Gradul de inovativitate a plantației (spectru de soiuri cultivate, utilizarea tehnologiilor moderne în cultivarea arbuștilor fructiferi sau a căpșunului). 25
  • După aprobarea Cererii de finanțare de către Finanțator, CCA va semna cu beneficiarul un Contract de Co-finanțare în care vor fi stipulate condițiile de acordare a grantului. CCA își rezervă dreptul de a respinge Cererile Beneficiarilor.
  • Propunerile vor fi examinate și rezultatele vor fi anunțate până în data de 30 februarie 2017.

Petru a obține Anexele și Termenele de referință la concursul de mai sus, puteți să contactați pe numărul de telefon de mai jos.

Condițiile de prezentare a pachetului de documente

Dosarul de aplicare cu setul complet de documentele necesare pentru obținerea grantului, se transmite pe parcursul perioadei menționate pe adresa de email: [email protected]

sau pe adresa poștală:

AO Centrul de Consultanță în Afaceri ONG, MD-2004
or. Chișinău, strada Mitropolitul Petru Movilă, 23/9, oficiul 3.

La etapa de recepționare dosarele de aplicare complete vor fi înregistrate în registrul scrisorilor de intrare, fiind notate: data depunerii, denumirea grantului, denumirea solicitantului și semnătura persoanei care a recepționat dosarul.

Pentru clarificări și concretizări scrieți pe adresa de e-mail: [email protected] sau sunați pe numărul de telefon: 068225589.

Mold-Street: Principali beneficiari de subvenţii în 2016 sunt companii afiliate unui deputat

Agrobiznes
-
0
Mold-Street: Principali beneficiari de subvenţii în 2016 sunt companii afiliate unui deputat

În anul 2016 pe parcursul campaniei de recepționare a cererilor de subvenționare, la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) au fost depuse 4.549 de cereri în sumă totală de aproximativ 641 milioane lei. Potrivit AIPA comparativ cu anul 2015, în anul 2016 s-a atestat o creștere a numărului de cereri depuse, cu 500, iar a sumei peste 100 milioane lei.

Cele mai multe cereri au fost pentru investiţii

Nicolae Ciubuc directorul AIPA a precizat că cele mai multe cereri de subvenționare, în număr de 1413 au fost depuse la submăsura 1.3 „Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convenţional”. La această măsură s-a înregistrat şi cea mai mare sumă solicitată – 115,6 milioane lei. Până în prezent au fost autorizate circa o mie de dosare, în sumă de peste 100 milioane lei, dar au fost executate 892 de dosare, în sumă de 98,3 milioane lei.

Cele mai multe dosare, 297 au fost depuse în raionul Cahul, în valoare de peste 36 de milioane lei, dar cea mai mare sumă solicitată, s-a înregistrat în raionul Comrat, de 46,15 milioane lei.

Însă potrivit AIPA doar circa 1.700 de producătorii agricoli au beneficiat de subvenții pe parcursul anului 2016, anunță Mold-Street.

Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc, a menționat că, inițial, pentru anul 2016 au fost prevăzute 900 milioane de lei pentru achitarea subvențiilor producătorilor agricoli. Ulterior, Guvernul a micșorat fondul la 700 milioane lei. Din această sumă, 470 milioane de lei au fost achitate pentru datoriile față de producătorii agricoli din anii 2014-2015, şi doar 230 milioane de lei au fost repartizate pentru a achita o parte din cererile depuse în anul 2016.

„Peste 2.400 din solicitările depuse anul trecut nu au fost susceptibile pentru achitare din cauza insuficienței financiare, însă conform Regulamentului de subvenționare, aceste cereri vor fi eligibile și valabile pentru a fi achitate din fondul de subvenționare din anul curent. Suma datoriilor sau a solicitărilor depuse anul trecut, care au rămas fără acoperire, se ridică la aproximativ 350 milioane lei”, a declarat oficialul.

Totodată Ciubuc s-a arătat încrezut că aceste datorii vor fi stinse integral graţie deblocării externe și a conlucrării cu Ministerul Finanțelor.

Conform formelor de organizare juridică, cele mai active au fost Gospodăriile Țărănești, în număr de 2.055, solicitând per total peste 147 miloane lei. Pe de altă parte cei mai activi au fost reprezentanții asociației Uniagroprotect – cu 1.390 producători, Federaţia Naţională a fermierilor – cu 1.036 şi Agroinform cu 901 membri.

Au cerut peste 10 milioane de lei

Din prezentările făcute de AIPA rezultă că în anul 2016 cea mai mare subvenţie a solicitat Cooperativa de Întreprinzător FructBioImpex din Costeşti, Ialoveni – circa 10,4 milioane lei, după ce a efectuat investiţii de peste 36 milioane lei într-o casă de ambalare şi frigidere de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor.

Din datele de pe pagina WEB a Agenţiei nu este clar dacă agricultorii au primit banii, sau măcar o parte din sumele solicitate.

Aceasta pentru că informaţiile despre beneficiarii de subvenţii sunt incomplete, frecvent nu este dată denumirea completă a multor din beneficiari şi în plus datele nu sunt prezentate într-o versiune finală. La fel multe din companii apar în informaţiile AIPA de câteva ori cu aceeaşi sumă.

Lideri, companii afiliate unui deputat

Mold-Street a analizat listele cu beneficiari şi a constatat că lider la acest capitol este cooperativa de întreprinzător Moldagrovitis din Lingura, Cantemir, controlată de familia deputatului liberal-democrat Ion Balan. Cooperativa a solicitat 4,39, dar a primit o subvenţie de 4,36 milioane lei.

Urmează Viorix-Agro SRL din Grimăncăuţi, Briceni şi MGV Imobiliare SRL din Mălăieşti, Orhei cu câte trei milioane de lei.

Arman Plant SRL din Corjeuţi, Briceni a primit 2,71 milioane lei, Velfruct-Prim SRL din Băcioi, Chişinău – 2,48 milioane, MihaiIvan SRL din Căuşeni – 2,41 milioane lei, cooperativa Fruitmol Group din Sireţ, Străşeni – 2,38 milioane, Elit-Fruct SRL din Ustia, Dubăsari – 2,32 milioane, Monicol SRL şi Podgoria-Vin SRL câte două milioane lei. Ultima la fel este controlată de rudele deputatului Ion Balan.

Cât despre perspectivele din anul acesta viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Ușurelu, a declarat că noul regulament pentru anul 2017 prevede plafonarea investițiilor, clasificarea pe categorii a producătorilor agricoli (mici, mediu, mari), stimularea dezvoltării agroturismului în zonele rurale, promovarea produselor autohtone pe piața internațională, etc.

De notat că şi în acest an în fondul de subvenţii sunt prevăzute 900 milioane lei, dintre care vor fi disponibile doar 550 milioane. Celelalte 350 mln de lei vor fi utilizate la acoperirea datoriilor din anul 2016.

Guvernul acordă subvenții producătorilor agricoli pentru 16 domenii, cu scopul de a contribui la dezvoltarea sectorului agrar sau întoarcerea pierderilor fermierilor în caz de situații excepționale.

VIDEO. MAIA și AIPA au făcut totalurile procesului de subvenționare pe 2016

Agrobiznes
-
0
VIDEO. MAIA și AIPA au făcut totalurile procesului de subvenționare pe 2016

Rezultatele subvenționării pentru anul 2016, inclusiv situația actuală a achitărilor efectuate pentru cererile de subvenționare depuse în 2016 și prevederile Regulamentului de subvenționare pentru 2017, au fost joi, 2 februarie, subiectul unei conferințe de presă susținută de directorul AIPA, N. Ciubuc și viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, I. Ușurelu.

Conform legii bugetului de stat, mărimea fondului de subvenţionare pentru anul 2016, a constituit 900 de mil de lei, incluzând 387,6 mil lei din contul Programului ENPARD Moldova – „Suport pentru agricultură şi dezvoltare rurală”, dintre care, spre plată, au fost disponibile 700 mil lei, în urma diminuării fondului, prin HG nr. 1137 din 12.10.2016, cu 200 mil lei. Totodată, din sursele fondului de subvenționare 2016, au fost achitate datoriile pentru anul 2015 și datoriile la compensații pentru anul 2014, acordate în condițiile embargoului rusesc.

Directorul AIPA a trecut în revistă rezultatele procesului de subvenționare pentru anul 2016. Astfel, pe parcursul Campaniei de recepționare a cererilor de subvenționare, desfășurată în perioada 5 august – 31 octombrie 2016, la AIPA au fost depuse 4549 de cereri în sumă totală de aproximativ 641 mil lei.

Dacă ne referim la Campania de recepționare a cererilor din 2015, în anul 2016 constatăm o creștere a numărului de cereri depuse, cu 500 cereri, iar ca sumă – cu peste 100 mil lei.

Cele mai multe cereri de subvenționare, în număr de 1413 au fost depuse la submăsura 1.3 privind „Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convenţional”, La această măsură s-a înregistrat cea mai mare sumă solicitată – 115,6 mil lei.

Până la moment au fost autorizate circa 1000 de dosare, în sumă de peste 100 mil lei. Astfel, până la 31.01.17, au fost executate 892 de dosare, în sumă de 98,3 mil lei. La Trezoreria de Stat se află în așteptare 107 de dispoziții de plată în sumă totală de aproximativ 17 mil lei.

Totodată, cele mai multe dosare, 297 au fost depuse în raionul Cahul, însumând peste 36 de mil lei. Cea mai mare sumă solicitată, s-a înregistrat în raionul Comrat, de 46,15 mil lei.

Conform formelor de organizare juridică, cei mai activi au fost producătorii agricoli de tipul Gospodăriilor Țărănești, în număr de 2055, solicitând per total peste 147 mil lei. Totodată, cu referire la membrii asociațiilor profesionale, cei mai activi au fost reprezentanții asociației Uniagroprotect – cu 1390 producători, FNFM – cu 1036, urmați de Agroinform cu 901 membri.

În anul 2016, în categoria tinerilor fermieri s-au înscris 286 de tineri solicitanți de subvenții, care au depus cereri la submăsurile privind stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor şi a fructelor pe teren protejat; pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale; pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice; pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare și pentru procurarea echipamentului de irigare. Tinerii fermieri au primit un adaos de 15% din suma subvenției calculate, conform prevederilor Regulamentului 2016. Pe parcursul anului 2016, s-au înregistrat în calitate de solicitanți de subvenții, 186 de femei fermier, care la fel s-au bucurat de suplimentul financiar de 15%.

Din numărul total de cereri recepționate si procesate la data de 31 ianuarie 2017, circa 148 de dosare, în sumă totală de peste 27,7 mil lei au fost respinse ca fiind neeligibile. Astfel, la situația de azi, putem vorbi de un număr total de 4401 de cereri eligibile, în sumă totală de 613,3 mil lei.

Prevederile Regulamentului pe 2017

De asemenea, în cadrul conferinței, viceministrul I. Ușurelu a prezentat prevederile Regulamentului de subvenționare 2017, care se află în proces de elaborare în cadrul grupului de lucru MAIA constituit în acest sens.

Astfel, la elaborarea noului Regulament s-a ținut cont de mai multe premise, și anume: respectarea principiului transparenței decizionale, asigurarea accesului necondiționat la mijloacele fondului a tuturor categoriilor de producători agricoli, implementarea unui nou sistem de rezonabilitate a costurilor, plafonarea investițiilor pentru evitarea acumulării unui număr prea mare de solicitări care ulterior nu vor putea fi achitate, stimularea investițiilor în zonele rurale prin atragerea tinerilor producători și dezvoltarea agroturismului. Totodată, Regulamentul va conține argumentarea economico-financiară pentru fiecare submăsură de sprijin.

Noul Regulament de subvenționare, care va fi elaborat pentru un termen de 5 ani de zile, va permite producătorilor agricoli să planifice o activitate durabilă, producătorii obținând astfel o eficacitate sporită.

Proiectul Regulamentului urmează a fi înaintat spre avizare instituțiilor abilitate și ulterior va fi plasat pe pagina web a AIPA.

Rezervele mondiale de cereale sunt aproape de un record al tuturor timpurilor

Agrobiznes
-
0
Rezervele mondiale de cereale sunt aproape de un record al tuturor timpurilor

Stocurile mondiale de cereale sunt pe cale de a ajunge la un nivel record al tuturor timpurilor, până la sfârșitul sezoanelor de recoltă din 2017, în conformitate cu Rezumatul FAO pentru Cererea și Oferta la Cereale.

Ultimele estimări situează stocurile de cereale la nivel mondial, la 681 milioane de tone, în crestere cu 1,5 la sută față de nivelul  prognozat în decembrie și cu 3 la sută mai mult față de  sezonul trecut. Stocurile de grâu la nivel mondial vor atinge probabil un nou record de 245 de milioane de tone, marcând o creștere anuală de 8,3 la sută. Stocurile de cereale grosiere sunt prognozate să crească cu 0,7 la sută, atingând o valoare situată pe locul doi după cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, în timp ce stocurile de orez sunt setate să scadă ușor, deși încheie sezonul la un nivel aproape record, de 170 de milioane de tone.

FAO a ridicat, de asemenea, estimarea producției de cereale la nivel mondial în 2016 cu 15 milioane de tone, ajungând astfel la 2 592 de milioane de tone, în primul rând datorită recoltelor peste așteptări din Australia și Federația Rusă.

Utilizarea de cereale precum și comerțul cu cereale la nivel mondial, de asemenea, sunt setate să fie semnificativ mai mari decât estimările anterioare.

Privind în perspectivă, perspectivele inițiale de producție pentru 2017 sunt amestecate, potrivit FAO. Prețurile mici au determinat fermierii din America de Nord să reducă suprafața cultivată  cu grâu – la un nivel situat pe locul doi după cel mai scăzut nivel înregistrat în Statele Unite ale Americii – în timp ce o tendință opusă a fost observată în Federația Rusă.

Cu referință la situația producției de orez, ploile în exces peste anumite regiuni din Vietnam și ploile nefavorabile din Sri Lanka vor reduce probabil producția de orez. Pentru alte cereale, par a fi condiții în general pozitive. Producția de porumb în țările din Africa de Sud este gata să revină la niveluri apropiate de medie, datorită mai multor plantații și randamente mai bune după condițiile de secetă severă de anul trecut. Prețurile locale ridicate și vremea propice creează așteptări pentru plantații mai mari de cereale în Argentina și Brazilia.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare se apropie de valoarea maximă din ultimii doi ani

Agrobiznes
-
0
Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare se apropie de valoarea maximă din ultimii doi ani

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare a crescut, în special, în ianuarie, în top fiind zahărul și cerealele, chiar dacă piețele mondiale rămân bine aprovizionate.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare s-a situat în medie la 173,8 în luna ianuarie, valoarea cea mai mare în aproape doi ani, marcând o creștere de 2,1 la sută din valoarea sa revizuită în decembrie și cu 16,4 la sută față de nivelul din luna ianuarie în 2016.

Indicele FAO pentru prețul la zahăr a crescut cu 9,9 la sută în luna curentă, creștere generată de previziunea unei aprovizionări limitate din Brazilia, India și Thailanda.

Indicele FAO pentru prețul la cereale a crescut cu 3,4 la sută față de luna decembrie, la un nivel maxim pentru ultimele șase luni, grâul, porumbul și orezul având valori în creștere. Piețele de grâu au reacționat la condițiile meteorologice nefavorabile care împiedică recoltele din acest sezon, precum și la însămânțările reduse în Statele Unite ale Americii, în timp ce creșterea prețului la porumb a reflectat în cea mai mare parte cererea puternică și perspectivele incerte ale recoltelor din America de Sud. Prețurile internaționale la orez, de asemenea, au crescut, în mare parte, ca urmare a programului de achiziții de stat din India, reducând cantitățile disponibile pentru export.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare este un indice calculat în baza tranzacțiilor care urmărește prețurile pieței internaționale pentru cele cinci grupe principale de alimente. În timp ce 2016 a marcat al cincilea an consecutiv în care indicele a scăzut, ianuarie a marcat a șasea lună de creștere consecutivă.

Indicele FAO pentru prețul unleiurilor vegetale a crescut cu 1,8 la sută, mai ales din cauza nivelurilor scăzute de rezerve de ulei de palmier la nivel mondial cuplat cu o recuperare lentă a producției în Asia de Sud-Est. Prețurile uleiului din soia, prin contrast, a scăzut în baza așteptărilor unor disponibilități globale ample.

Indicele FAO pentru prețul produselor lactate a fost neschimbat din luna decembrie ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de majorarea cu 50 la sută înregistrată în perioada mai-decembrie a anului trecut.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a fost, de asemenea, practic neschimbat, cu o creștere a cotațiilor la carnea de bovine – rezultatul reconstruirii efectivului în Australia – compensat prin prețuri mai mici la carnea de ovine și alte tipuri de carne.

Zeci de agricultori vor trebui să întoarcă statului subvențiile primite

Sergiu Jaman
-
0
Zeci de agricultori vor trebui să întoarcă statului subvențiile primite

Șaptezeci de agricultori care au accesat bani din Fondul de subvenționare sunt obligați să-i întoarcă statului din cauza abaterilor constate de reprezentanții Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Suma este de 15 milioane de lei, transmite IPN, citat de Radio Chișinău.

Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc a spus, într-o conferinţă de presă, că neregulile au fost depistate în urma verificărilor efectuate la agricultori. Ca rezultat, peste două milioane de lei au fost returnați benevol. În celelalte cazuri agricultorii au fost acționați în judecată.

Viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Iurie Uşurelu, a spus, în aceeași conferință de presă, că pentru producătorii agricoli vizați ar fi mai avantajos să întoarcă benevol banii, ca să nu fie incluși lista de interdicție pentru viitoarele posibile finanțări din partea statului, care cu timpul vor fi mult mai consistente ca în prezent.

7 motive pentru care se solicită retragerea proiectului de lege privind amnistia fiscală și de capital

Sergiu Jaman
-
0
7 motive pentru care se solicită retragerea proiectului de lege privind amnistia fiscală și de capital

Infograficul de mai jos prezintă principalele riscuri ale inițiativei legislative privind amnistia fiscală și de capital, dar și cele 7 motivele pentru care Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” solicită retragerea acestui proiect de lege.

1...1.5621.5631.564...1.997Pagina 1.563 din 1.997