FOTO. O tânără a pus pe roate o afacere cu produse obținute din soriz moldovenesc

0

Apreciate pe plan mondial, produsele fără gluten nu sunt foarte solicitate de către moldoveni. O explicaţie ar fi lipsa de informaţie despre beneficiile acestora. Irina Balica, tânăra care a pus pe roate o afacere cu produse fără gluten, a declarat că produsul primar pentru care a optat este sorizul, transmite IPN.

Planta a fost obținută prin încrucișarea a alte două culturi, de către academicianul Ghoerghe Moraru, încă acum 50 de ani. Este o cultură rezistentă la secetă, nepretenţioasă şi cu o roadă de cinci tone la hectar, este o plantă de viitor, a spus antreprenoarea.

Irina Balica a pus afacerea pe roate acum cinci ani, cu ajutorul Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, şi a reușit să dezvolte o linie de prelucrare și ambalare a produselor din soriz, care au ajuns şi într-o reţea de supermarketuri din capitală.

În foto: Irina Balica // Sursa: ecoportal.md

Preţul produselor fără gluten autohtone este cu mult mai mic comparativ cu cel al produselor de import, susţine producătoarea. Din recolta obţinută sunt produse patru derivate de produse: crupe boabe, crupe brizate, griş şi făină. Toate produsele se regăsesc sub marca BioEm şi sunt certificate. Produsele sunt recomandate copiilor cu vârsta de până la cinci ani şi femeilor după 50 de ani care au intoleranţă la gluten.

„Cerinţa de produse fără gluten pe piaţa internă nu este foarte activă pentru că lumea nu este foarte informată despre gluten şi până şi medicii nu descoperă întotdeauna la timp boala celiacă, adică intoleranţa la gluten. Acest aspect este ignorat, dar cred că se va aborda cu timpul, prin informarea cetăţenilor despre efectul nociv al consumului de gluten”, a declarat Irina Balica.

Sorizul poate fi folosit nu doar ca produs fără gluten, dar ca şi un analog al hriștei, fiind bogat în proteine şi conţine toată gama vitaminei B, ceea ce duce la reducerea nivelului de colesterol în sânge. Irina Balica a spus că încearcă să promoveze consumul de produse fără gluten în grădiniţele şi şcolile din ţară, fiind produse recomandate copiilor, dar există o reticenţă.

Peste 50% din producţie este exportată pe piaţa românească, unde consumatorii sunt mai informaţi, dar şi numărul copiilor cu intoleranţă la gluten este mai mare. Totodată, sorizul moldovenesc a ajuns şi la un producător de paste făinoase din Italia.

În curând va fi lansată o campanie de dezvoltare a afacerilor în sectorul rural

0

Ministerul Economiei, în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), vor lansa în curând campania de dezvoltare a afacerilor în sectorul rural, venind cu un amplu program de acțiuni concrete în susținerea antreprenorilor din arealul respectiv. Declarația a fost făcută astăzi de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în cadrul atelierului de lucru „Consolidarea competitivității regionale prin dezvoltarea inteligentă a IMM-urilor”, organizat de ODIMM cu suportul Instrumentului de Asistență Tehnică și Schimb de Informații al UE (TAIEX).

În context, vicepremierului Octavian Calmîc  a accentuat că pentru atingerea obiectivelor trasate,  în 2017 Ministerul Economiei va pune accent pe organizarea evenimentelor în teritoriu cu implicarea activă atât a partenerilor de dezvoltare, cât și a autorităților de toate nivelele pentru a avea un contact direct cu oamenii și a le oferi soluții eficiente pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă în lansarea sau dezvoltarea unei afaceri.

„Dezvoltarea afacerilor în sectorul rural asigură nu doar o evoluție a unor zone sau localități în parte, dar și un suport esențial în dezvoltarea economiei naționale în ansamblu. În context, Ministerul Economiei este gata să susțină și în continuare Incubatoarele de Afaceri existente, creeze altele noi, deoarece acestea reprezintă o platformă foarte bună pentru dezvoltarea afacerilor în sectorul rural”, a menționat Octavian Calmîc.

Ministrul Economiei a mai specificat că semnarea acordurilor de parteneriat strategic dintre ODIMM cu cele patru agenții de dezvoltare regională (Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia) este un prim pas în direcția susținerii întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul rural, deoarece oferă noi oportunități și programe de suport pentru antreprenori.

Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Vasile Bîtca, în scopul susținerii dezvoltării economice în localități, în Fondul Național de Dezvoltare Regională pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri, în următorii 3 ani, sunt prevăzute 121 milioane de lei. Ministrul Vasile Bîtca a mai subliniat că în scopul dezvoltării regiunilor, inclusiv a competitivității acestora, vor fi realizate și proiecte de inovații cum ar fi un centru de inovare și transfer tehnologic în municipiul Bălți, precum și o piață regională en-gros și a spațiilor destinate activităților non-agricole în raionul Rîșcani.

La rândul său, Iulia Iabanji, director general al ODIMM,  a menționat că atelierul organizat cu suportul Instrumentului de Asistență Tehnică și Schimb de Informații al UE (TAIEX) constituie un prim pas în direcția respectivă și are drept scop inițierea autorităților naționale de toate nivelele cu cele mai bune practici europene în procesul de dezvoltare regională, valorificare la maxim a potențialului întreprinderilor mici și mijlocii în creșterea competitivității regionale.

„Pe parcursul anului curent, vor fi organizate un șir de evenimente cu tematica dezvoltării regionale pentru a promova cooperarea dintre autoritățile publice, întreprinderile mici și mijlocii, instituțiile de învățământ și alți actori cheie pentru dezvoltarea competitivității regiunilor”, a menționat Iabanji.

În cadrul evenimentului un grup de experți din Germania, Polonia și Spania au prezentat participanților cele mai bune practici europene în dezvoltarea antreprenoriatului, stimularea parteneriatelor publice private atât la nivel național, cât și regional, precum și facilitarea cooperării de tip Triple Helix, prin care autoritățile de stat, sectorul privat și instituțiile de învățământ își unesc eforturile să coopereze pentru dezvoltarea comunității și regiuni din care fac parte.

79% dintre cititorii Agrobiznes apreciază noul site drept „Bun” și „Excelent”

0

Luni, 16 ianuarie, vă anunțam despre redesignul pe care l-am făcut site-ului nostru. Este o versiune căreia i-am adus mai multe îmbunătățiri și modificări.

Tot luni v-am rugat să participați la un sondaj pentru a ne spune impresiile, și iată că a venit timpul să facem totalurile.

Așadar, în urma votului a devenit clar că la marea majoritate a cititorilor noștri această schimbare le-a plăcut.

Rezultatele sondajului sunt prezentate mai jos.

Interesant este faptul că acum doi ani, când lansasem platforma precedentă, doar 61% din cititori au spus că le-a plăcut noul site. Observăm așadar tendințe pozitive. ;)

Oricum, toate aceste informații le vom folosi pentru a aduce îmbunătățiri platformei. Acum puteți găsi cu ușurință tot ce vă interesează și de pe telefoanele mobile.

Vă mulțumim!

Ministrul economiei: Relația Moldovei cu piaţa tradițională a CSI este într-un declin continuu

0

În ultimii ani, de la momentul semnării Acordului de Asociere şi Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, se înregistrează o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului din Moldova dinspre piețe tradiționale spre piaţa europeană. Declarația a fost făcută de ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-un interviu acordat pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Oficialul a spus că, în anul 2016, Moldova a atins nivelul de 65% de exporturi orientate pe piaţa europeană, pe când acum câțiva ani această pondere era de până la 50%.

Ministrul a menționat că relația Moldovei cu piaţa tradițională a CSI este într-un declin, începând cu anul 2006, atunci când pentru prima dată Federaţia Rusă a început să aplice măsuri tarifare şi măsuri netarifare faţă de produsele de origine moldovenească. Acest declin a prins contur mai pronunţat începând cu 2014, atunci când s-au aplicat măsuri tarifare pentru majoritatea produselor exportate din Republica Moldova.

„Plus la toate, s-au introdus şi acele cerinţe şi excepţii din regimul de comerţ liber, s-au introdus cerinţe față de listele de companii care au dreptul să exporte şi multe alte cerinţe care, de fapt, conform normelor internaţionale, pot fi tratate drept bariere în calea comerţului. Şi aceasta a dus la faptul că din 2013 ponderea comerţului sau a exportului cu CSI s-a redus de la 38% până la 20% în 2016. Comerţul cu Federaţia Rusă s-a redus de la 26% până la 12% în 2016”, spune Octavian Calmâc.

Potrivit ministrului, agenţii economici din Republica Moldova au găsit nişe alternative sau pieţe alternative de export, preponderent în pieţele europene, dar nu numai, pentru că s-au deschis şi pieţe noi din regiune, piaţa Turciei, piaţa Chinei şi a celor din spaţiul mediteranean, unde se încearcă să penetreze produsele moldovenești.

VIDEO. Chivriga: Eliminarea barierelor economice de Rusia, sub semnul întrebării

0

Acordul de Asociere intrat în vigoare, semnat și ratificat de RM și UE, reprezintă direcția strategică de dezvoltare a țării. Scopul lui este de a apropia economia și societatea RM de standardele europene, oferind beneficii pe care nici un alt model alternativ nu ar putea să le întrunească, în termeni de comerț extern și piețe de desfacere. Afirmațiile iresponsabile ale Președintelui Dodon privitor la o posibilă denunțare a sa, în cadrul vizitei sale la Moscova, ar putea arunca economia firavă a țării într-o prăpastie, a comentat directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

Expertul semnalează că eliminarea restricțiilor de acces la piața rusească pentru produsele originare din RM nu poate schimba esențial structura comerțului între Rusia-RM. Statistica arată că nișele exportatorilor moldoveni sunt deja ocupate de alți producători. Regimul de embargo comercial a pulverizat interesul businessului mic și mijlociu din RM, iar o parte din populația agricolă a plecat în emigrație. Interdicțiile aplicate de Rusia au fost de natură exclusiv politică, iar agențiile federale Rospotrebnadzor, Rosselihozndazor, au avut o comunicare duplicitară și falsă cu interlocutorii lor din RM. Or, Igor Dodon încearcă să soluționeze niște probleme care au fost generate în mod voluntarist de statul rus, nu de producătorii moldoveni.

Totodată, Viorel Chivriga a menționat că, „din 2014, RM a parcurs noi etape de transformare a instituțiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experiență, expertiză și alocări de fonduri europene în sumă de peste 800 milioane euro, în timp ce din Rusia, producătorii moldoveni au văzut numai restricții și pierderi generate de politizarea comerțului extern. Producătorii moldoveni care au fost eliminați de pe piața rusă și-au găsit loc deja în UE. Sunt oameni, care înțeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate și reguli de joc. Oamenii văd rezultate concrete: drumuri, infrastructură modernă, servicii de calitate, școli, grădinițe și ajutor agenților economici, care devin mai competitivi. Este un salt pe care Republica Moldova nu putea să-l facă singură sau alături de piața instabilă a Federației Ruse.

În plus, susține Viorel Chivriga, „statele UEA (Uniunea Euroasiatică) nu au frontiere comune cu RM, procesele economice și politice sunt disjunctive, nu cooperative. Astfel, Federația Rusă se resimte puternic de pe urma sancțiunilor internaționale și înregistrează un declin economic profund, are mari probleme de acces la piețele externe și eșuează lamentabil în substituirea produselor de import cu produse autohtone. Este o sarcină penibilă să compari UEA cu vigoarea, puterea și potențialul global al UE, care reușește să influențeze prin politicile sale peste 30% din PIB global”, a dedus Chivriga. Ar trebui ca președinții unei țări ca RM să se ocupe mai puțin de satiră și umor și să fie consistenți cu pozițiile pe care le dețin.

Emisiunea „15 minute de realism economic” este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Europa Liberă.

FOTO. La Edineț a fost dat în exploatare primul centru apicol din nordul Moldovei

1

La Cupcini, raionul Edineț, a fost recepționat primul centru apicol de la nordul Moldovei, reparat în cadrul unui proiect-pilot de dezvoltare regională realizat de ADR Nord. Lucrările de reparație a centrului și amenajarea teritoriului din preajma acestuia se cifrează la aproximativ 1,2 milioane de lei.

Centrul apicol este constituit din două departamente, unde vor fi create cel puțin nouă locuri de muncă: un departament informațional și de marketing a produselor apicole și un departament de achiziție, procesare și ambalare a produselor apicole, ce urmează să fie dotat cu utilaj special în perioada următoare. Anterior, ADR Nord a achiziționat și a livrat centrului apicol mobilier și tehnică de calcul, conform proiectului.

Membrii comisiei speciale formată din factori de decizie și specialiști implicați în procesul de implementare a proiectului s-a reunit joi, 19 ianuarie, în incinta centrului apicol, pentru a semna actele ce confirmă finalizarea lucrărilor de reparație și amenajare. Totodată, membrii comisiei din componența căreia au făcut parte președintele raionului Edineț, Iurii Garas, directorul ADR Nord, Ion Bodrug, specialiști din cadrul ADR Nord, precum și responsabilii de efectuarea și monitorizarea lucrărilor au inspectat obiectivul reparat.

FOTO: ADR Nord

Potrivit directorului ADR Nord, Ion Bodrug, interesul sporit al României față de proiectul apicol realizat la nordul Republicii Moldova sporește șansele ca acesta să devină o frumoasă poveste de succes în viitorul apropiat.

„Dorim să valorificăm la maximum potențialul melifer din nordul Moldovei prin crearea unui sistem centralizat de marketing, dar și prin atragerea tinerilor, inclusiv a femeilor, în practicarea apiculturii în spațiul rural și integrarea lor în grupuri de producători regionali”, susține directorul ADR Nord.

Până în prezent, au fost instruiți, în cadrul a două cicluri de seminare, 100 de apicultori din nordul Republicii Moldova. Totodată, în cadrul proiectului se desfășoară o campanie de informare privind modul sănătos de viață prin consumul mierii de albine, fapt ce va contribui la promovarea produselor apicole în vederea diversificării obținerii veniturilor și fortificării sănătății oamenilor. De asemenea, în cadrul proiectului apicol a fost constituită Asociația obștească „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”. Fondatori ai Asociației sunt câte un apicultor din municipiul Bălți și din cele 11 raioane din Regiunea de Dezvoltare Nord.

FOTO: ADR Nord

Începând cu anul 2014, ADR Nord a contribuit la promovarea producătorilor de miere de la nordul republicii prin organizarea, la Bălți, a trei ediții a Festivalului Mierii, organizate în contextul Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord.

Menționăm că operatorul economic SRL „Gluck” a demarat lucrările de reparație a centrului apicol de la Cupcini în iulie 2016. Valoarea totală a proiectului-pilot „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova” se cifrează la 157.382 de euro, oferiți de Guvernul României, prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (RoAid). Proiectul-pilot este implementat de ADR Nord în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Consiliul raional Edineț. Beneficiarul proiectului este Consiliul raional Edineț.

VIDEO. Mai mulți oameni de afaceri au creat patru clustere agroturistice în diferite zone ale țării

0

Mai mulți antreprenori și-au unificat eforturile în cadrul a patru clustere agroturistice create în diferite zone ale țării, într-un proiect al Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova. Clusterele reprezintă o formă de asociere, care le permite antreprenorilor să-și diversifice oferta turistică și să o promoveze, astfel încât să atragă mai mulți turiști. În cadrul aceluiași proiect, a fost prezentat și un studiu care conține informații detaliate despre cele patru clustere, dar și despre avantajele acestei forme de organizare.

Președintele Asociației, Viorel Miron, a declarat la o conferință de presă la IPN că Republica Moldova are suficiente atracții turistice, dar care sunt dispersate. Potrivit lui, anual peste două milioane de cetățeni străini traversează frontiera, iar peste 60% vin în Republica Moldova cu scop turistic. O problemă este faptul că, de regulă, aceștia optează pentru unele și aceleași destinații, în condițiile în care există numeroase oferte, care sunt deocamdată mai puțin cunoscute. O problemă este și lipsa indicatoarelor către aceste obiective turistice.

Viorel Miron consideră că asocierea antreprenorilor – în rezervații, ONG-uri, proprietari de hoteluri, restaurante, muzee, pensiuni – va spori capacitatea de deservire a turiștilor care vin în Republica Moldova, având un centru de coordonare pentru a organiza odihna clienților. Potrivit lui, organizarea în cluster va contribui la activizarea comunităților locale, dar și la creșterea competitivității acestora pe piața turismului. Această formă de organizare presupune mai puține eforturi investiționale pentru un rezultat mai bun și permite diversificarea ofertei turistice locale.

Unul dintre cele patru clustere este „Armonia Nordului”, care cuprinde localități din raioanele Soroca și Ocnița. În perspectivă se va extinde și în Edineț, Drochia și Briceni. Amelia Caraman, coordonatoarea clusterului, a declarat că în cadrul acestui element inovativ din domeniul turismului și-au unificat eforturile subiecții din regiune interesați, care au ce prezenta turiștilor – Cetatea Soroca, multitudinea de etnii prezentă în zonă, festivaluri de talie internațională etc.

„Am încercat să împletim frumos toate aceste elemente și bogății pe care le avem prin crearea acestui cluster”, a declarat Amelia Caraman.

Un alt cluster este „Drumul Recifelor”, care este localizat în zona municipiului Bălți și a raionului Edineț. Sediul clusterului se află în clădirea Muzeului Ținutului din orașul Edineț. Cadrul natural formează principala atracție turistică din zonă, în mod special recifele coraligene, care se găsesc doar în această zonă a țării.

Cel de-al treilea cluster este „Vilador, care include localitățile din împrejurimile Movilei Măgura din raionul Fălești, valea râului Cula, dar și localități din raioanele raionul Ungheni, Telenești și Sângerei. Centrul de Informare Turistică al clusterului are sediul în blocul administrativ al fermei de caprine din localitatea Slobozia-Măgura din Sângerei.

Și al patrulea cluster este „Lunca Prutului de Jos”, care reprezintă zona de sud: orașul Cahul, satele Giurgiulești, Slobozia Mare, Văleni, Pelinei, Găvănoasa, Cotihana. Sediul clusterului este amplasat în Muzeul Pâinii din Văleni.

FOTO. Experți de la Institutul Britanic de Export țin cursuri de calificare la Chișinău

1

Piața de consultanță în domeniul exportului se va îmbogăți în curând cu experți certificați de una dintre cele mai prestigioase instituții la nivel european – Institutul Britanic de Export. Astăzi au fost lansate instruirile în domeniul tranzacțiilor de export pentru 20 de specialiști de pe ambele maluri ale râului Nistru, selectați în bază de concurs. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și realizat în cadrul Programului de consolidare a încrederii, implementat de PNUD Moldova.

Timp de cinci luni participanții vor fi familiarizați cu instrumentele necesare pentru desfășurarea tranzacțiilor de comerț internațional: proceduri vamale, regimuri de comerț internațional, instrumente de facilitare a comerțului, stabilite de Acordul de Asociere cu UE, ș.a. Cel puțin 15 dintre ei vor fi certificați la nivel internațional, în urma evaluării performanțelor.

Astfel, companiile de pe ambele maluri ale râului Nistru vor beneficia de servicii calitative pentru a-și fortifica potențialul de export.

„Creșterea exportului asigură dezvoltarea mediului de afaceri. Piața are nevoie de specialiști în domeniu pe ambele maluri ale râului Nistru, iar acest proiect va contribui direct la sporirea capacităților asociațiilor de business și a companiilor în extinderea rețelelor de cumpărători pe piața externă”, a menționat Andrei Darie, Managerul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” la evenimentul de lansare a instruirilor.

O cercetare efectuată în cadrul Programului denotă că atât companiile de pe malul drept, cât și cele de pe malul stâng, au nevoie de servicii profesioniste în domeniul exportului.

Activitățile de instruire și certificare vor fi asigurate de Institutul de Export din Marea Britanie, precum și de experții companiei de consultanță Public Administration International din Marea Britanie. La nivel local instruirile vor fi organizate AO Alternative Internaționale de Dezvoltare (Chișinău) și AO Sigma-expert (Bender).

Programul “Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” contribuie la sporirea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistrul prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, autorităților locale și societății civile în proiecte comune de dezvoltare a businessului și infrastructurii sociale. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

MAIA pune în dezbatere publică proiectul de lege privind repartizarea subvențiilor în cadrul FNDAMR

0

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prezintă spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).

Perioada de încheiere a consultării acestui proiect este 26 ianuarie 2017.

Citește și: Începând cu anul 2017 sistemul de subvenționare va fi reglementat în baza unei legi noi

Propunerile şi sugestiile urmează a fi transmise, până la data de 26 ianuarie 2017, în scris la adresa: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, bd. Ștefan cel Mare 162, or. Chişinău.

Pentru informaţii suplimentare o puteți contacta pe Diana Coşalîc – şef adjunct al Direcţiei analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor.

Tel: 022 210 063
E-mail: [email protected]