VIDEO. Agrobot Harvester – robotul care automatizează culesul căpșunilor

0

Până odinioară culesul căpșunilor era un proces de lucru care nu putea fi automatizat. Acum, datorită robotului Agrobot Harvester această muncă devine automatizată în cea mai mare parte. Senzorii de pe brațele robotice pot preciza care fructe de pădure sunt coapte sau nu, bazându-se pe forma și mărimea fructelor încă neculese.

O comisie va efectua delimitarea suplimentară a bunurilor Combinatului Cricova incluse în patrimoniul cultural-național

0

O comisie, creată printr-o decizie aprobată astăzi de Guvern, va efectua delimitarea suplimentară a unor obiecte ale patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova care fac parte din complexul Combinatului de vinuri Cricova. Documentul vizează galeriile carierei de piatră, a structurilor subterane, inclusiv sălile de degustare, a terenurilor aferente și de peisaj geografic, inventarierea construcțiilor terestre și a vinurilor de colecție, informează Moldpres.

Combinatul de vinuri Cricova a fost recunoscut în anul 2004 parte a patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova. Între timp au fost efectuate măsuri în vederea modernizării infrastructurii întreprinderii pentru dezvoltarea turismului vitivinicol. În această situație, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare consideră oportun ca obiectivele din domeniul respectiv să fie incluse în patrimoniul cultural național „Cricova”.

Aceste acțiuni, în opinia Ministerului, „vor asigura dezvoltarea Complexului în continuare, va atrage turiști din străinătate, vor spori veniturile în bugetul local și național și în fine va ridica imaginea Republicii Moldova, ca țară vinicolă”.

Lista întocmită de specialiști va fi prezentată Ministerului Agriculturii pentru a trece ulterior aceste bunuri în domeniul public al statului și pentru înscrierea acestora în patrimoniul cultural-național al complexului „Combinatul de vinuri Cricova”.

Oportunitate de zeci de mii de euro pentru companiile eco-energetice

0

Concursul național Moldova Eco Energetică a devenit parte a rețelei „Start up energy transition”, lansată de Ministerul Federal al Afacerilor Economice și Energiei și Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, și deschide astfel posibilitatea companiilor din Moldova de a aplica la concursul internațional cu același nume.

Concursul are cinci categorii, fiecare câștigător urmând să primească un premiu în valoare de zeci de mii de euro, dar va avea și posibilitatea de a participa gratuit la conferința internațională de la Berlin în luna martie 2017. Termenul limită de depunere a dosarelor este 31 ianuarie 2017, aplicațiile urmând a fi completate pe site-ul www.startup-energy-transition.com.

Concursul se desfășoară sub patronajul vice-cancelarului, ministrului Federal al Afacerilor Economice și Energiei, Sigmar Gabriel, și ministrului Afacerilor Externe al Germaniei, Dr. Frank-Walter Steinmeier și are următoarele categorii:

  • Tranziția energetică urbană;
  • Tehnologiile curate împotriva schimbărilor climatice;
  • Viitorul producției și manufacturilor;
  • Mobilitate pentru tranziția energetică;
  • Platforme și comunități.

Totodată, un premiu special în sumă de 20 000 euro va fi împărțit între trei companii ale căror model de business poate contribui la realizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 7, „Energie accesibilă și curată”.

„Prin participarea la „Start up energy transition”, Republica Moldova se integrează în piața globală a tehnologiilor și inovațiilor în domeniul energetic. Eu sunt sigur că Moldova are ce propune la acest concurs,” a declarat viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Octavian Calmâc.

Valoarea proiectelor ce s-au înscris la competiția Moldova Eco Energetică din anul 2016 a depășit cifra de 26 milioane MDL, unele dintre acestea fiind suficient de inovative pentru a concura pe plan internațional.

Întreprinderile care vor aplica la concursul Start up Energy Transition trebuie să aibă nu mai mult de 5 ani de la înființare, să dețină un prototip al produsului și să poată explica beneficiile pentru consumatori, modelul de venituri și viziunea pentru tranziția energetică globală. Totodată, companiile care aplică la competiție devin automat membre ale Rețelei „Start Up Energy Transition” cu membri din 20 de țări și pot beneficia de schimb de experiență și informații cu cele mai performante companii din domeniu.

„Tranziția energetică globală este una din cele mai mari provocări în istoria umanității. Dar este, în același timp, și o oportunitate de a combina afacerile inovative și voința politică pentru a crea soluții energetice durabile pentru planetă și pentru a preveni schimbările climatice. Sistemul energetic de mâine este deja în proces de modelare – un efort în care companiile cu renume și cele începătoare luptă cot la cot”,  susține Andreas Kuhlmann, directorul Agenției Germane pentru Energie (dena), organizatorul concursului „Start Up Energy Transition”.

Slusari: Ministerul Agriculturii nu îşi respectă promisiunile făcute pomicultorilor

0

Pomicultorii din Moldova care au avut de suferit în urma îngheţurilor din primăvară încă nu au primit compensaţiile promise de Guvern. Despre aceasta a relatat pentru agenția INFOTAG fostul preşedinte al Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

El a amintit că, potrivit datelor oficiale, la sfârşitul lunii aprilie au fost afectate peste 6,5 mii de hectare de livezi din cinci raioane din nordul republicii: Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni şi Rîşcani. Majoritatea pomicultorilor au suferit pierderi în proporţie de 70-90% din roadă.

„Producătorii agricoli nu şi-au asigurat terenurile, deoarece bugetul şi regulamentul de subvenţionare au fost aprobate abia în vară. Şi Guvernul, care a admis o asemenea situaţie, trebuia să vină în întâmpinare. Pe 24 mai, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama, a promis în mod public să ofere susţinere pomicultorilor din ţară”, a spus Slusari.

Pentru aceasta era necesar să fie evaluate pierderile şi stabilită mărimea compensaţiilor. Evaluarea a fost făcută cu întârziere, iar la începutul lunii septembrie ministrul a anunţat că suma compensaţiilor va constitui circa 45 mil. lei (3,5 mii lei de hectar), care vor fi alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului. La mijlocul lunii octombrie, proiectul regulamentului de acordare a compensaţiilor era deja pregătit, însă până în prezent acesta nu a fost aprobat.

„Suma compensaţiilor şi aşa este minimă, dar pomicultorii din nordul republicii au nevoie de acestea pentru a-şi acoperi cumva pierderile şi pentru a pregăti terenurile pentru următorul an. Nu înţeleg această atitudine din partea Guvernului”, a spus Slusari.

Anterior el anunțase că renunţă la funcţia de preşedinte al „UniAgroProtect” şi că se retrage în politică, în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr.

Guvernul va negocia micșorarea creditului polonez, de la 100 la 50 de milioane de euro

0

Creditul de asistență oferit de Guvernul polonez în sumă de 100 milioane de euro, în baza unui acord semnat în luna mai 2014, urmează a fi renegociat la 50 milioane de euro, iar termenul de implementare va fi extins cu un an, pînă la 8 august 2017, potrivit unei hotărîri adoptate astăzi de către Guvern, informează Moldpres.

Împrumutul a fost acordat în formă de bunuri și servicii în cadrul proiectelor investiționale și urmează a fi utilizat în conformitate cu reglementările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Contractele sunt încheiate de către antreprenorii care își au reședința în Republica Polonă și importatori/beneficiari din Republica Moldova, care sunt aprobate de către ministerele Finanțelor ale ambelor părți.

Deși Acordul urma să expire în august 2016, cea mai mare parte a banilor oferiți nu au fost utilizați din cauza unor probleme tehnice și de birocrație. Pînă în luna iulie curent au fost prezentate Ministerului Finanțelor 23 de dosare în sumă de circa 26,6 milioane de euro, aprobate de Consiliul de Supraveghere al instituției publice Unitatea de implementare a creditului de asistență. Pînă la momentul actual au fost aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova șase dosare ale agenților economici, în sumă de circa 10 milioane de euro.

Ministerul Finanțelor al Poloniei a aprobat cinci dosare ale agenților economici în sumă de circa 8,6 milioane de euro.

Solicitarea de diminuare a sumei împrumutului vine din partea părții polone care a luat în considerare lista potențialilor beneficiari și valoarea proiectelor investiționale prezentate spre finanțare. De asemenea, în cadrul discuţiilor cu partea polonă, urmează să fie revăzute condiţiile financiare ale creditului, „reieşind din situaţia pe piaţa financiară”.

Creditul de asistență a fost oferit de Guvernul Poloniei pentru sporirea competitivităţii sectorului agricol moldovenesc, în condiţii preferenţiale, pe o perioadă de 25 de ani, la o rată a dobînzii de 0,15% anual şi o perioadă de graţie de cinci ani. Creditele sunt acordate în formă de livrări de bunuri, utilaje, echipamente şi servicii din Polonia către beneficiarii finali din Republica Moldova. Condițiile de recreditare pentru beneficiarii finali publicate pe site-ul AIPA relevă că maturitatea împrumutului este de pînă la 12 ani; perioada de grație – de pînă la trei ani; dobînda – 2 la sută anual.

Oportunitate de investiție într-o piaţă agro-alimentară regională la Sângerei

0

Investiţia presupune construcţia şi amenajarea unei pieţe agro-alimentare regionale pe traseul internaţional M14 Vama Criva – Edineţ – Bălţi Chişinău – Odesa, care va asigura condiţii adecvate pentru desfăşurarea activităţii de păstrare şi comercializare en gros şi en detail a produselor agricole şi alimentare ale producătorilor agricoli autohtoni din raioanele Sângerei, Făleşti, Teleneşti, Călăraşi, Glodeni, Râşcani, Drochia etc.

Piaţa va avea o suprafaţă amenajată de aproximativ 1300 mp, va fi dotată cu 20 de buticuri pentru comerţ, spaţii de depozitare, hale pentru comercializarea produselor din carne, dotate cu mese de vânzare din inox şi utilaje: depozite frigorifice, cântare electronice şi alte echipamente necesare. Piaţa va dispune de servicii de pază/supraveghere, cât şi de spaţii pentru asigurarea igienei personale.

Devizul estimat de cheltuieli

Valoarea totală a proiectului este de: 2.000.000 de lei, inclusiv :

  • Proiectarea, documentaţii tehnice şi avize — 20.000 de lei
  • Lucrări pentru amenajarea pieţei şi conectarea la reţele — 500.000 de lei
  • Utilaje de manipulare marfă şi ambalare — 350.000 de Euro
  • Amenajarea buticurilor — 300.000 de lei
  • Alte construcţii, hale şi finisaje — 500.000 de lei
  • Confecţii metalice (gard, copertine) — 200.000 de lei
  • Dotări — frigidere; mese inox — 280.000 de lei
  • Alte echipamente şi utilaje — 200.000 de lei.

Modalitate de realizare

Terenul cu o suprafaţă de 1-1,5 ha este proprietate publică a administraţiei publice locale. Acesta va fi împrejmuit cu un gard de protecţie, amenajat pentru lucrările de construcţie şi asigurat cu conectare la reţelele de utilităţi publice. Primăria este dispusă să realizeze acest proiect prin parteneriat public privat/concesiune/dare în arendă sau cotă de participare. Agentul economic selectat pe bază de concurs va contribui la realizarea proiectului în limita cotelor negociate prin contract. Investiţia va asigura beneficii nete tuturor partenerilor implicaţi în proiect. Cel mai mult însă, investiţia va contribui la susţinerea promovării şi valorificării produselor locale. Adiţional, piaţa va contribui şi la atragerea producătorilor din regiune interesaţi să-şi vândă produsele.

Chiscareni

Suportul autorităților locale

Administraţia publică locală va acorda tot suportul necesar pentru urgentarea perfectării documentaţiei necesare de proiectare şi autorizare a activităţii pieţei şi poate oferi facilităţi fiscale în primii ani de activitate a întreprinderii gestionare. Primăria îşi poate asuma responsabilitatea privind exploatarea şi întreţinerea raţională uiterioară a infrastructurii de acces la piaţă şi asigurarea prestării serviciilor de salubrizare.

Amplasare/dotări

Satul Chişcăreni, r. Sângerei, în preajma traseului internaţional M14 Bălţi – Chişinău – Odesa. Terenul este amplasat pe traseul naţional, la o distanţă de până la 1 km de la reţelele de energie electrică, apeduct şi telefonie.

Contacte

Pentru informaţii suplimentare privind obiectul investiţiei contactaţi:

Primăria comunei Chişcăreni
Primar: Silvia Ţurcanu
Str. Serghei Lazo
s. Chişcăreni, raionul Sângerei
Republica Moldova, MD-6216
Email: [email protected]
Tel/fax: +373 262 41249;
+373 262 41249; +373 67 133 144
Web: www.chiscareni.md

Notă: Acest material a fost editat în cadrul broșurii „Oportunităţi de investiţii la nivel local”, care este una din primele publicaţii ce conţine idei de afaceri și investiții din mediul rural şi nu doar, pentru potenţiali investitori. Obiecte ale ideilor de afaceri au fost identificate în 25 localităţi beneficiare ale proiectului Migraţie şi dezvoltare locală implementat de PNUD Moldova cu suportul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare în Moldova. Scopul publicaţiei este de a scoate din anonimat oportunităţi de investiţii pentru a le promova în medii interesate, cu potenţial de dezvoltare a unor afaceri, astfel contribuind la dezvoltarea economică locală.

Comitetul PARE 1+1 a aprobat spre finanțare nerambursabilă încă 27 de cereri

0

Comitetul de Supraveghere al Programului-pilot de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018 a aprobat spre finanțare nerambursabilă încă 27 de cereri în sumă de 5,01 milioane de lei, care vor contribui la atragerea în economie a 15,68  milioane de lei. În 2016 au beneficiat de acces de finanțare nerambursabilă 200 de întreprinderi.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Iabanji, din totalul cererilor recepționate, 13 afaceri sunt create de lucrătorii migrați, care s-au întors de peste hotare, iar 14 întreprinderi fiind constituite de rudele de gradul I ale migranţilor.

„După locul amplasării, menționăm că întreprinderile sunt localizate în 18 raioane ale republicii, dintre care 15% își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău, iar 85% în mediul rural”, a specificat Iabanji.

Din totalul solicitărilor de finanțare nerambursabilă, 52% din afaceri sunt demarate în agricultură, 22% din întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor, iar 26 la sută în industria prelucrătoare. Din totalul cererilor aprobate spre finanțare în cadrul ședinței de azi a Comitetului, 12 întreprinderi sunt în faza de lansare (start –up), iar 15 în faza extinderii afacerii.

Făcând o trecere în revistă a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, începând cu anul 2010, viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a menționat că pe tot parcursul anilor de existență acesta prezintă un interes sporit în rândul migranților și rudelor lor, fapt demonstrat și de creșterea constantă a numărului de persoane interesate de a reveni acasă și de a investi remitențele în crearea și dezvoltarea unei afaceri proprii.

„Până în prezent, prin intermediul Programului PARE 1+1, a fost facilitat accesul la finanțare nerambursabilă pentru 900 întreprinderi, în sumă de 158,77 milioane lei, suma totală a investițiilor planificate în economie constituind peste 524 milioane lei”, a accentuat Ministrul Economiei.

Octavian Calmîc a specificat că autoritățile vor susține și în continuare migranții care intenționează să investească remitențele în economia națională, deoarece în multe cazuri ei sunt antreprenorii care inițiază și dezvoltă noi idei în afaceri pe piața autohtonă.

„De exemplu, întreprinderile din PARE 1+1 au fost printre primele care au dezvoltat afaceri în domeniul biomasei, creșterea șinșilelor, cultivarea armurariului, paulownei, etc. Mai mult, beneficiarii Programului au fost orientați spre activități, care aduc mai multă valoare adăugată a produselor agricole prin crearea de sere, frigidere, mori, ferme de melci, agroturism, etc”, a punctat vicepremierul Calmîc.

Moldsilva reziliază contractele cu arendașii de rea-credință

0

Agenţia „Moldsilva” verifică minuţios cum arendaşii de păduri respectă prevederile contractelor şi, în caz că depistează încălcări, le reziliază.

Surse din cadrul Agenţiei au relatat pentru INFOTAG că de la începutul anului au fost reziliate 50 de contracte de arendă a terenurilor de păduri, iar ale 15 contracte urmează a fi reziliate.

„Actualmente, mai rămân încheiate 615 contracte de arendă pe o suprafaţă totală de 6110 ha, ceea ce constituie 1,8% din suprafața totală a fondului forestier gestionat (336,4 mii ha). Aceasta este cu 8810 ha mai puțin din suprafața inițială arendată din perioada 2008-2012. Totodată, 4732 ha sunt arendate în scop de gospodărire cinegetică, iar restul – în scop de recreere”, a spus reprezentata Agenţiei, Viorica Caciuc.

Potrivit ei, 239 contracte au fost reziliate prin judecată şi de comun acord al părţilor, pe rol sunt 96 de dosare, iar Agenția „Moldsilva” solicită rezilierea urgentă a acestora.

Directorul „Moldsilva”, Ion Cebanu, intenţionează să aibă o poziţie categorică şi faţă de datornicii pentru plata arendei pădurilor, care în acest an a fost majorată de cinci ori , până la aproape 20 mii lei de hectar pe an.

El a comunicat că, după intrarea în vigoare în iunie a noului regulament, 25 de arendaşi au solicitat rezilierea contractelor.

„Scopul primordial al modificărilor adoptate constă în interzicerea pe viitor a arendei pădurilor pentru a evita însuşirea unor suprafeţe considerabile din patrimoniul forestier”, a spus Cebanu, care a amintit de cazul de rezonanţă de la Bălţi, unde un agent economic a defrişat ilegal 9 ha de pădure, a construit un bazin şi un drum de acces.

Materialele au fost înaintate în judecată.

IFAD oferă granturi pentru laborator de analize agrochimice

0

Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD în Republica Moldova invită companiile interesate să participe la concursul privind selectarea beneficiarului de grant pentru crearea unui laborator de analize agrochimice pentru producătorii agricoli din Republica Moldova în cadrul Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă.

În baza unui concurs național, din rândul întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, private sau de stat (institute/stațiuni de cercetare agricolă, universități, colegii agricole, școli de profil și alte instituții de cercetare din domeniul agriculturii, agriculturii conservative sau ecologice), în baza ofertelor prezentate va fi selectat un beneficiar de grant pentru crearea laboratorului agrochimic de analize a solului și plantelor.

Detaliile privind criteriile de eligibilitate și condițiile de participare le găsiți aici.

Întrebările cu privire la Termenii de Referință pot fi transmise la adresa de email: [email protected].