Valoarea TVA pentru biocombustibili va fi de 8% pe întregul lanț valoric, începând cu 2017

0

Valoarea TVA pentru biocombustibili solizi, pe întregul lanț valoric, a fost stabilită la 8% începând cu ianuarie  2017. Modificarea se conţine în Politica bugetar-fiscală și vamală pentru 2017 aprobată recent de Parlament. Potrivit documentului, taxa de 8 % TVA va fi aplicată pentru livrarea biocombustibililor solizi, precum și pentru materia primă livrată pentru producerea biocombustibililor solizi (produse agricole și de silvicultură, deșeuri lemnoase).

Până acum, pentru biocombustibili era aplicată cota standard a TVA de 20%, în timp ce pentru gazele naturale – 8%. Astfel, domeniul bioenergiei, care anterior era discriminat, a fost egalat cu sectorul gazier și va primi un nou impuls pentru dezvoltare.

„Este o decizie  aşteptată de producătorii de biocombustibili şi reprezintă un pas concret al autorităţilor în promovarea producerii energiei din surse locale. Este important să stimulăm acest sector ce ne ajută să reducem din dependenţa energetică externă şi să dezvoltăm economia, prin crearea de noi afaceri şi locuri de muncă”, spune Ludmila Abramciuc, managera unei linii de producere a brichetelor din mun. Bălţi.

Amintim că în ultimii cinci ani sectorul de producere a biocombustibililor s-a dezvoltat de la zero, fiind lansate peste 100 de afaceri de producere a brichetelor şi peletelor. Monitorizările realizate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Proiectul Energie şi Biomasă arată că 70 dintre aceştia continuă să fie active în sector.

„Proiectul Energie şi Biomasă a stimulat dezvoltarea sectorului de producere a biocombustibililor prin mecanisme de leasing. Astfel, 35 de agenţi economici  au beneficiat de linii de producere a biocombustibilului, tocătoare sau balotiere în condiţii avantajoase: TVA, comisioane bancare şi alte taxe la cota 0%, cu perioada de rambursare timp de 3 ani. În total, în acest scop au fost acordaţi 1 milion de Euro, din fonduri europene”, susţine Victor Cotruţă, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.

Lansarea afacerilor de producere a biocombustibililor a fost dictată de sporirea cererii acestora pe piaţă. În prezent, peste 190 de şcoli, grădiniţe, spitale din toată R. Moldova sunt racordate la sisteme de încălzire pe biomasă din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă. La fel, peste 1000 de familii au centrale termice pe biocombustibil beneficiind de subvenţii de circa 1000 de Euro acordate de Uniunea Europeană prin intermediul aceluiaşi proiect.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 7 ani, ce se desfășoară în perioada 2011-2017. Proiectul îşi propune să contribuie la producerea sigură, competitivă și durabilă a energiei din biomasă, cea mai viabilă şi accesibilă sursă de energie regenerabilă în Republica Moldova. Proiectul Energie şi Biomasă este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Uniunea Europeană reia asistența bugetară în Republica Moldova

0

45,3 milioane de euro reprezentând fonduri de asistență bugetară furnizate de Comisia Europeană au ajuns astăzi la bugetul Republicii Moldova. Această sumă corespunde plăților de asistență bugetară în cadrul a patru programe: Stimularea economică în zonele rurale (ESRA), Programul european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (ENPARD), Reforma politicilor finanțelor publice și Formare în învățământul profesional. Aceste plăți nu sunt aferente unor noi programe de sprijin bugetar, ci corespund programelor deja existente aflate în curs de desfășurare și care au fost semnate înainte de anul 2014.

Pentru ca aceste plăți să fie efectuate, Guvernul Republicii Moldova a îndeplinit o serie de condiții și a obținut rezultate în implementarea acestor patru programe de asistență bugetară.

Aceste condiții sunt de două categorii: (i) condiții generale aplicabile tuturor programelor de asistență bugetară – furnizarea fondurilor depinde de îndeplinirea acestora de către beneficiar și se referă la politica macroeconomică orientată spre stabilitate, gestionarea finanțelor publice, transparența bugetară și progresul general în implementarea politicilor sectoriale; (ii) Condiții specifice – care se referă la reforme sectoriale specifice și de îndeplinirea cărora depinde cât de mult din suma eligibilă va fi plătit.

Referitor la condițiile generale, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în punerea în aplicare a politicii macroeconomice orientate spre stabilitate, inclusiv prin luarea de măsuri care abordează vulnerabilitățile de lungă durată înrădăcinate într-o structură netransparentă a acționariatului băncilor și deficiențele în domeniul supravegherii și reglementării financiare. Toate aceste progrese au deschis calea în special pentru aprobarea de către Board-ul FMI a unui nou program cu Republica Moldova, la data de 7 noiembrie 2016.

În al doilea rând, Republica Moldova a înregistrat, de asemenea, unele progrese în modul în care gestionează finanțele publice și își pregătește, într-un mod mai transparent, bugetul. Acest progres a fost, de asemenea, important pentru a permite plățile în cadrul asistenței bugetare.

În cele din urmă, Republica Moldova a implementat unele dintre reformele sectoriale prevăzute în acordurile reciproce obligatorii de sprijin bugetar cu UE.

Referitor la condițiile specifice, trebuie amintit faptul că suma care urmează să fie plătită în cadrul unui program de asistență bugetară depinde de nivelul îndeplinirii condițiilor specifice.

Într-adevăr, sumele plătite în cele din urmă nu corespund integral sumelor solicitate de autoritățile din Republica Moldova. Decizia de a efectua plata parțială de 45,3 de milioane euro din cele 50 de milioane euro (cât era eligibil) reflectă o realizare parțială a condițiilor specifice stabilite în cadrul programelor de asistență bugetară.

În timp ce condițiile specifice sunt legate de progresul reformelor în sectoarele vizate de programele de sprijin bugetar, este important ca reformele structurale mai largi să fie puse în aplicare, în scopul de a asigura stabilitatea macro-financiară, transparența bugetară  și a managementului finanțelor publice, precum și progresul într-o gamă largă de politici sectoriale. Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini Republica Moldova în eforturile sale de reformă, dar așteaptă rezultate concrete. Reformele adoptate de Republica Moldova în ultimele luni ar trebui să dea un impuls eforturilor continue, consolidate și ireversibile pentru reformă.

Programul de Reformă a Politicii Finanțelor Publice a contribuit la întărirea guvernanței fiscale, la inițierea unei reforme a contabilității publice, la îmbunătățirea gestionării datoriei și la sprijinul planificării bugetare pe termen mediu. De asemenea, progrese au fost realizate în îmbunătățirea calității activității Curții de Conturi în calitate de Instituție Supremă de Audit.

Realizările în cadrul ESRA numără în special crearea a 2 incubatoare de afaceri și a aproape 200 de întreprinderi noi, precum și sprijinirea inițiativelor naționale pentru tineret sau a PARE 1 + 1 (program de stimulare a investițiilor din remitențe). Mai mult de 1100 de noi locuri de muncă au fost create pe baza schemelor de granturi, cum ar fi Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (NPEEY), PARE 1 + 1, Schema de garantare a împrumuturilor care include 350 de granturi pentru femei.

Realizările din Sectorul Agricultură și Dezvoltare Rurală se referă la modernizarea fermelor de creștere a animalelor și a unităților de industrie alimentară și la respectarea cerințelor UE de calitate și siguranță a produselor animale, crearea unor noi plantații viticole cu o productivitate ridicată, facilitarea creării și recunoașterii grupurilor de producători. În 2016, au fost acceptate 1142 cereri de plată a subvențiilor de la producătorii agricoli.

Sprijinul UE se adresează îmbunătățirii cadrului legal, strategic și didactic pentru Sistemul de formare în învățământul profesional și crearea unei rețele pentru a deschide calea spre formare a unui sistem cu școli de formare profesională moderne care să beneficieze de metode de predare bazate mai mult pe practică și mai puțin pe teorie, astfel încât să corespundă cât mai bine cerințelor pieței muncii actuale.

FOTO. Singura livadă din Hâncești cu sistem de irigare prin picurare

0

Deși la ușă ne bat sărbătorile de iarnă, noi ne-am propus să vă „teleportăm” în vară, atunci când în livezile din Moldova se coc cele mai gustoase și mai mustoase fructe. În plus, și vorba din popor ne învață ca să ne facem vara sanie și iarna căruță, respectiv, s-ar putea ca acest articol să inspire pe cineva pentru vara ce vine… Eroii noștri sunt Rodica și Vasile Chișcă, doi soți din orașul Hâncești care mai mult de un deceniu au lucrat în Italia. De câțiva ani, ei au revenit acasă, iar banii munciți în peninsulă i-au investit într-o frumoasă și modernă livadă de pruni.

„Vedeți dealul acela? Visul meu e să ridic acolo o hală, o uscătorie de fructe și o mini-fabrică pentru distilare”, îmi spune Rodica, arătând cu mâna în zare. Și ea, și soțul ei cunosc foarte bine toate greutățile pe care le întâmpină un tânăr antreprenor atunci când lansează o afacere în agricultură. Dar mai știu că trebuie să crezi în visul tău.

Un deceniu muncit în Italia și 55 de hectare de teren agricol

Povestea Rodicăi și a soțului ei, Vasile, este similară cu cea a miilor de moldoveni care au hotărât să muncească peste hotare pentru o viață mai bună. El a plecat primul, încă fiind burlac. Ea era studentă la Chișinău și a decis să-l urmeze. „Mai simt și acum mătura pe care am primit-o de la mama pe spate, atunci când am anunțat-o că vreau să plec”, își amintește tânără cu un zâmbet în colțul gurii. Însă, chiar dacă a plecat, nu a abandonat studiile, transferându-se în regim de frecvență redusă. În Italia, deși lucra, concomitent participa la diverse instruiri. „Ne-a fost greu, dar nu am cedat. Voiam să învăț, să cunosc cât mai multe lucruri interesante despre acea țară…”, spune Rodica.

Între timp familia s-a mărit, venind pe lume și cei doi feciori. Iar acum câțiva ani soții Chișcă s-au hotărât ca banii câștigați în peninsulă să-i investească acasă, în domeniul agriculturii. Astăzi familia Chișcă este proprietara unei livezi tinere de pruni, situată pe un teren agricol de 55 de hectare, pe care l-a cumpărat lângă orașul Hâncești. „Inima acestei livezi este fratele meu, care e agronom și care se află printre pomi din zori până seara târziu. Ziua lucrează pe tractor, seara – la calculator, pentru a studia cum se îngrijește mai bine o livadă de pruni. Eu sunt cu administrarea”, spune Rodica.

FOTO: Lilia Zaharia
Soții Chișcă au investit în afacerea lor circa 250 de mii de euro // FOTO: Lilia Zaharia

Singura livadă din Hâncești cu sistem de irigare prin picurare

Până în prezent, soții Chișcă au investit în afacerea lor circa 250 de mii de euro, bani cu care au cumpărat terenul agricol și utilaje. Astfel, livada lor este singura din raion, care beneficiază de un sistem de irigare modern, cu picurători la rădăcina copacului.

Rodica ne-a mărturisit că i-a reușit acest lucru grație Programului PARE 1+1, prin intermediul căruia a beneficiat de un ajutor în valoare de 200 de mii de lei. Alte 100 de mii de lei i-a primit în formă de subvenții. Acești bani i-a investit în sistemul de irigare, care i-a costat 30 de mii de euro. „Toate terenurile pe care le vedeți acum erau în pârloagă. Inițial, ne-am pus scopul ca toate tehnologiile pe care le vom folosi sa fie europene. De aceea, am mers la diferite training-uri și instruiri, inclusiv în Italia. Am adus și experți italieni aici. Ne gândeam: cum să plantăm dacă nu avem apă, că doar ne axam pe tehnologii moderne?! Apoi am săpat acest lac de acumulare, am instalat sistemul de irigare. Slavă Domnului, acum avem apă!”, afirmă proprietara livezii.

Ea însă precizează că, în anul 2016, o parte din livadă a suferit din cauza inundațiilor din mijlocul verii. „Când au fost ploile cele mari, aici am avut inundații, vedeți partea acea de teren unde sunt pomii uscați?”, ne arată aceasta câțiva copaci fără frunze.

Chiar dacă s-a scurs mai mult timp de când au părăsit Italia, Rodica și Vasile Chișcă nu s-au rupt în totalitate de țara care i-a găzduit o bucată din viața lor. În fiecare an, ei merg la cea mai mare expoziție agricolă din Italia, unde sunt prezentate cele mai noi utilaje și tehnologii din domeniu. O fac, pentru a fi la curent cu toate noutățile industriei…

Tot în Italia le sunt copiii, care au rămas să studieze acolo… „Niciodată nu ne-a fost ușor. Cei mai mulți dintre banii agonisiți sunt băgați în pământurile de la marginea orașului. Nici în Italia și nici într-o altă țară nu ai, dacă nu muncești. Am făcut și facem sacrificii mari. Noi nu avem casa noastră, trăim la părinți”, povestește Vasile.

Primele prune culese de familia Chișcă // FOTO: Lilia Zaharia
Primele prune culese de familia Chișcă // FOTO: Lilia Zaharia

Corupția și birocrația, principalele piedici în calea unui tânăr antreprenor

La început, elanul fiind mare, familia Chișcă avea de gând să planteze o suprafață mai mare cu puieți. Dar procedurile birocratice moldovenești și, deseori, corupția de care s-au ciocnit în unele instituții de stat i-au adus cu picioarele pe pământ – lecție pe care au însușit-o, dar cu care nu s-au mai împăcat. „Peste tot se așteaptă mită, iar dacă află că ai fost în Italia, în loc de o sută de lei îți cer o sută de euro…”, spune Vasile Chișcă.

„Trena italiană” le joacă festa și în alte situații. „Pentru un moldovean care locuiește și lucrează în Moldova, hectarul costă o mie de euro. Dar dacă eventualii vânzători au aflat că acest cumpărător a lucrat peste hotare, prețul se dublează”, specifică Rodica.

Cea mai mare problemă, invocată de soții Chișcă, ține de faptul că agricultorii nu au unde-și comercializa produsele. „Am adus puieți din Moldova, dar și de peste hotarele țării. Însă nu suntem convinși că vom reuși să și vindem ceea ce producem. Dar vrem să rămânem optimiști. Vrem să vindem pruna la nivel industrial”, ne spun la despărțire Vasile și Rodica.

Lilia Zaharia,
reporteră „Obiectiv European”

​ANSA își va extinde competențele începând cu anul 2017

0

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) îşi va extinde competenţele începând cu anul 2017 şi va monitoriza nu doar calitatea produselor, dar şi a alcoolului, precum şi se va ocupa de protecția drepturilor consumatorilor. Despre aceasta a comunicat directorul ANSA, Gheorghe Gaberi, miercuri, la o masă rotundă unde a fost prezentat Raportul privind protecția consumatorilor și siguranța alimentelor în Republica Moldova, efectuat de către Fondul Est-European.

Potrivit agenţiei INFOTAG, Gaberi a spus că „ANSA se ocupă de siguranța alimentelor, dar de calitate răspunde producătorul, iar agenția va efectua controale cu mai multă atenție”.

Potrivit lui, „din 2017, în competența ANSA va fi inclusă și protecția consumatorului, precum și controlul calității alcoolului. Astfel, în noul an, competențele agenției se vor extinde. ”

„Anual, în diferite țări, Moldova exportă produse agroalimentare în sumă de 0,5 mlrd. euro și niciunul dintre clienții nu au avut plângeri, deoarece calitatea mărfurilor este verificată”, a spus Gaberi.

Reprezentantul Centrului de calitate și inofensivitate a produselor alimentare, Maria Bîzgu, a spus că, potrivit rezultatelor, ANSA reacționează la toate petițiile cetățenilor și întreprinde măsurile corespunzătoare.

Potrivit ei, „în primele nouă luni, în total au fost înregistrate peste o mie de petiții, dintre care doar 30% au fost cu privire la produsele alimentare. Acest procent este destul de mic. De asemenea, în acest an ANSA a efectuat mai mult de 11,7 mii de verificări”.

Bîzgu consideră că „agenția funcționează bine, dar, în ciuda acestui fapt, oamenii au nevoie să fie informați mai bine, să fie organizate mai multe campanii de informare, zile ale ușilor deschise”.

În cadrul mesei rotunde a fost prezentată informația cu privire la activitățile Agenției pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor. Participanții au menționat că după schimbarea conducerii, agenția a organizat mai multe campanii de informare și mai bine a informat publicul cu privire la activitățile lor și despre activitatea desfășurată.

De asemenea, participanții recomandă cetățenilor Moldovei să fie mai atenți în alegerea produselor în ajunul sărbătorilor de iarnă.

Expert: Pașii necesari pentru înființarea unei pepiniere de arbuști fructiferi și căpșun

1

Potrivit datelor statistice, în ultimii ani, suprafețele de arbuști fructiferi și căpșun s-au mărit de câteva ori în Republica Moldova. Astfel, pentru crearea unei plantații sănătoase este nevoie de un material săditor calitativ. Dumitru Dodica, coordonator de Proiect „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare” (AMIB), implementat de către AO Centrul de Consultanță în Afaceri ONG și finanțat de către Fundația HEKS Moldova, a vorbit într-un interviu pentru Agrobiznes care sunt pașii necesari pentru înființarea unei pepiniere de arbuști fructiferi și căpșun.

Agrobiznes: De ce moldovenii au devenit interesați să producă material săditor de  arbuști fructiferi în ultimii ani?

D. Dodica: Moldovenii au început să producă material săditor de arbuști fructiferi și căpșun din cauza cerinței tot mai ridicate pe piața națională. Odată ce au început să mărească suprafețele cu arbuști fructiferi, a apărut necesitatea dezvoltării pepinierelor locale. Pe plan intern, suprafețele cu plantații comerciale  cu arbuști fructiferi  s-au mărit aproape de patru ori din 2013 până în 2015. Dacă în 2013 aveam 800 de hectare, în 2015 avem deja trei mii de hectare de plantații comerciale, iar producția de pomușoare  a crescut de trei ori. Chiar dacă sectorul de producere a materialului săditor este încă tânăr, acesta se dezvoltă cu pași rapizi. Dacă în anii trecuți pepinierele produceau mai mult material săditor de coacăză neagră, zmeur și căpșun, atunci în 2016 situația s-a schimbat puțin, din cauza ultimelor evenimente ce au avut loc. În 2015 sau uscat mai mult de o sută hectare de coacăză neagră în diferite colțuri ale Republicii, astfel ca în anul 2016 vânzările de butași de coacăză neagră a scăzut drastic, aproape cu 60 la sută, ca urmare, cantități importante de material săditor stă în depozite, nerealizat încă din toamna 2016. Restul culturilor, de zmeur și căpșun, au rămas în vânzări stabile la fel a fost în anul 2015. Un lucru important care trebuie menționat, este că a început creșterea vânzărilor materialului săditor de corn, cătină albă, mur, scoruș negru, măceș care este în ascensiune comparativ cu anul 2015.

Agrobiznes: Care sunt pașii necesari pentru dezvoltarea unei pepiniere de arbuști fructiferi și căpșun?

D. Dodica: Preventiv înainte de a răspunde la întrebare, vreau să menționez un lucru foarte important. Faptul că unii producătorii de material săditor bacifer nu respectă din neștiință sau din bună știință standardele de calitate pentru material săditor, livrând cumpărătorului un material săditor mai puțin calitativ, rău dezvoltat, necorespunzător înființării unei plantații. Astfel, ca o cotă înaltă de material săditor în ultimii trei ani a fost importat din țările vecine ca: Polonia, Serbia sau Ucraina, micșorând astfel piața de realizare a materialului săditor crescut local în Moldova. Deci, ca să răspund la întrebare, în primul rând o pepinieră trebuie să fie formată din mai multe sectoare tehnologice: stolonieră –locul unde se cultivă stolonii de căpșun, drajonieră – locul unde se cultivă drajonii de zmeur, mur și marcotieră/ butașieră  – locul unde se cultivă material înrădăcinat de coacăză, agriș, scoruș negru. Școala de butași – care se folosește pentru înrădăcinarea  butașilor de coacăză neagră/roșie, scoruș negru, agriș etc. Este foarte important cum este organizată o pepinieră,  deoarece fiecare element tehnologic are specificul său.

În foto: Dumitru Dodica, intervievat de reporterul Agrobiznes
În foto: Dumitru Dodica, intervievat de reporterul Agrobiznes

Agrobiznes: Povestiți-ne despre specificul pepinierelor pentru câteva dintre aceste culturi.

D. Dodica: Mă voi opri pe scurt la organizarea pepinierei pentru trei culturi bacifere (căpșun, zmeură și coacăză neagră). Cultura căpșunului se înmulțește pe calea vegetativă (prin stoloni și despărțirea tufei) și prin semințe. Înmulțirea prin semințe se practică numai la obținerea de soiuri noi. Stolonii (rozetele de frunză) libere de viroze se obține din meristemele apicale de la stolonii tineri timp de doi – trei ani, parcurgând mai multe etape de înmulțire, doar după aceea este gata să fie sădit în plantație de producție. Pentru o pepinieră se aleg circa opt sole, cu două –trei câmpuri de căpșun pentru înmulțire, restul se plantează cu alte culturi. Dintre acestea pot fi culturi, păioase sau leguminoase. Primul pas care trebuie făcut în stolonieră este alegerea corectă a terenului, solului, care se alege în dependență de factorii edafici și climatici. În sectorul de plantație mamă, solul trebuie să fie fertil, cu textură ușoară, cu nivelul apelor freatice mai jos de 0,7-1 m de la nivelul solului. După alegerea terenului se vor efectua lucrările agrotehnice necesare până la plantarea rozetelor de stoloni în sol, precum și introducerea îngrășămintelor organice în cantitate de 40-60 t/ha și elemente minerale de N,P,K în cantitate de 60-90 kg s.a. la ha). Terenul se nivelează, se cultivă și se afânează. Plantarea stolonilor are loc în luna august în rânduri simple. Schema de plantare este de 80-90 cm între rânduri și 40-50 cm între plante pe rând sau 120 -130 cm între rânduri și 30-40 pe rând între plante pe rând. Se plantează în așa mod ca mugurele principal al rozetei să fie la nivelul solului și în nici un caz mai jos sau mai sus. Plantarea se poate face manual sau mecanizat cu mașinile de plantat răsad SCN-4. După ce este plantat căpșunul, au loc o serie de lucrări de menținere, de îngrijire, irigare 300-350 m. cubi /ha. Tot în acest moment se introduce fertilizanți în normă de 60 kg N- la începutul vegetație, iar a doua fază – la formarea rozetelor de stoloni (plantă târâtoare care crește de la planta – mamă). Obligatoriu se îndepărtează toate inflorescențele care cresc în perioada de vegetație, pentru a nu da voie să formeze fructe.

O plantă mamă poate să aibă până la 20 -30 de stoloni, din care cresc câte două – trei rozete pe stolon. Recoltarea rozetelor se poate face la sfârșitul lunii august sau mijlocul lunii septembrie cu ajutorul mașinii de scos puieți VPN-2 sau manual cu diferite scoabe sau alte unelte mecanice. După aceea rozetele de căpșun sunt duse în hală, unde are loc fasonarea și sortarea materialul săditor, după categoria de calitate. Materialul săditor de calitatea întâi trebuie să aibă cel puțin cinci centimetri lungime și cel puțin trei-patru frunze, să fie sănătos, fără traume mecanice, semne de boli și dăunători. Cel de calitatea a două trebuie să aibă cel puțin două frunze cu o rădăcină de circa patru – cinci centimetri. Răsadul sortat în număr de 50-52 de unități se leagă, se etichetează și se ambalează în lăzi, pungi de polietilenă, rădăcinile se udă și se așază într-un loc umed la temperatură de doi – patru grade Celsius. În primăvara anului următor materialul săditor este gata pentru comercializare. Producția de stoloni obținută la un ha variază între 250000-300000 la cultura anuală și 350 000-400 000 la cultura bienală.

Agrobiznes: Care sunt condițiile pentru dezvoltarea unei pepiniere unde cresc drajonii de zmeură?

D. Dodica: Dezvoltarea unei drajonare de zmeură este puțin mai complicată decât cea descrisă la căpșun, din cauza procesului de formare al materialului săditor. Soiurile de zmeur roșu și purpuriu se înmulțesc prin butășire și marcotaj. Înmulțirea prin semințe se practică numai la ameliorarea soiurilor. Asemănător ca și la căpșun se organizează și aici opt sole, din care trei sole de zmeur și cinci sole cu alte culturi (cerealiere sau leguminoase).

În primul rând pentru obține material săditor calitativ din drajonare se alege un câmp unde din timp se pregătește solul, se fac lucrări agrotehnice, se introduce îngrășăminte organice 40-60 t/ha, îngrășăminte minerale (P,K) 90-120 kg s.a./ha. Se ară bine la 30-35 cm, apoi se nivelează, se pichetează și se parcelează.

Schema de plantare în drajonieră este 2,5-3 m între rânduri și 0,5-0,7 m între plante pe rând. Ca material săditor se utilizează drajoni de calitatea întâi fără boli virotice, cu o grosime de zece mm, lungimea rădăcinilor trebuie să fie circa 15-20 cm și lungimea drajonului de 50-80 cm. Drajonii se deshidratează undeva opt – zece ore înaintare de plantare și apoi se mocirlesc.

Plantarea se recomandă toamna sau primăvara devreme, fie manual sau mecanizat. Se plantează astfel ca drajonul să fie mai jos cu doi –trei cm de la nivelul coletului, la solurile nisipoase chiar și cu cinci cm mai jos de nivelul coletului. De asemenea se fac lucrări agrotehnice de menținere a terenului curat de buruieni, se fac câteva irigări cu norma de 250-300 metri cub de apă și drajonii se mușuroiesc la 15-20 cm înălțime, iar tulpina se scurtează la nivelul bilonului.

În primul an de vegetație se efectuează câteva prășile mecanice, câteva irigări, în lunile iunie – iulie plantele depistate bolnave din plantație – mamă se înlătură și se ard.

În anul doi, primăvara timpuriu, se înlătură rizomul plantei-mamă împreună cu tulpinile din anul anterior care urmează să dea rod, favorizând astfel formarea drajonilor fin în fiecare tufă. Înainte de începerea vegetație se introduc 60-70 kg s. a /ha N. În timpul vegetație se scot drajonii slab dezvoltați lăsând 20-25 drajoni la metru liniar. Restul lucrărilor agrotehnice, fitosanitare, se fac ca și în primul an de vegetație.

Drajonii se scot în luna octombrie, atunci când frunzele au început să schimbe culoarea. Cu două săptămâni înainte de scos, plantele se scurtează la 40 cm de la nivelul solului cu diferite cositori sau se stropesc cu defoliator (Clorat de Mg în doză de 0,25-0,5%). Drajonii apoi se scot mecanizat cu Plugul VPN-2 sau cu agregatul PUV-1. După scoaterea rădăcinilor din sol, ele se fasonează la 30-35 cm de la rădăcină, se sortează conform standardului STAS, se etichetează și se pun la stratificare. Drajonii standard trebuie să aibă grosime opt – zece mm, cu rădăcini dense de 10-12 cm lungime. Tulpinile se stratifică la adâncimea de 1/3 din lungimea lor. După recoltarea drajonilor se aplică fertilizarea de N cu norma de 60-70 kg s.a. În timpul vegetație drajonii care apar se răresc , se fac două – trei udări, tratamente fitosanitare identic ca și cel de-al doilea an.

Toamna după căderea frunzelor, drajonii se recoltează mecanizat sau manual și drajonarea se desființează.

FOTO: afacerezmeura.blogspot.com
FOTO: afacerezmeura.blogspot.com

Agrobiznes: Cum are loc producerea butașilor de coacăza neagră?

D. Dodica: Coacăza neagră se înmulțește prin butași. Sunt două posibilități de înmulțire a coacăzului: prin butași lemnificați (când se utilizează ramurile de un an) și butași nelemnificați (când se utilizează lăstarii verzi). În primul caz, se sădește plantația mamă de butași, asemănător ca și la zmeură. Plantația-mamă se amplasează la o distanță de cel puțin de 1500m de la plantație comercială. Plantația – mamă se înființează cu material săditor devirozat, pe soiuri fertile, ușoare cu pante joase. Ca și la celelalte culturi, se fac aceleași lucrări de pregătire solului. Schema de plantare este 2,5 metru între rânduri și 0,8-1 m între plante pe rând. Plantarea se face toamna sau primăvara devreme. Pentru plantare se folosesc butași devirozat, bine dezvoltați de elită conform STAS –lui moldovenesc. Plantarea se execută manual sau mecanizat. Butașii plantați trebuie plantați cu cinci – opt cm mai adânc de colet. După sădire plantele se mușuroiesc, lăsând la suprafața solului doi – trei muguri.

În perioada de vegetație se menține solul curat de buruieni, se fac câteva irigări, fertilizări cu câte 30 kg s.a. N la pornirea în vegetație și la creșterea lăstarilor. În primul și în cel de-al doilea an ramurile anuale se taie puternic la doi – trei muguri dezvoltați. În al treilea an și în următorii ani se lasă două – trei cele mai viguroase, iar celelalte se taie din nou la doi – trei muguri și se folosesc la colectarea butașilor. Cele două –trei ramuri lăsate se mențin trei – patru ani și apoi se regenerează. Durata de exploatare a plantației mamă este de circa șase – șapte ani, unde se pot obține undeva 70-100 000 buc/ha.

Recoltarea ramurilor anuale se face toamna sau primăvara devreme. Ramurile de cel puțin 25 cm și grosime de 6 mm se taie la doi – trei muguri de bază. După recoltare, ramurile se fasonează, în segmente de 20-25 cm. După fasonare butașii se leagă în pachete de 50-52 bucăți, se etichetează, se tratează cu biostimulatori, se stratifică în nisip la T=5-7 grade Celsius în beciuri. Alt sector de producere este școală de butași lignificați – unde se vor planta butașii care au fost puse la stratificare. Astfel, ca la celelalte pepiniere se va face lucrările de pregătire a solului identice, se vor introduce îngrășăminte minerale în doză de 45-90 kg s.a. de P și 60-90 kg s.a. de K. Toamna sau primăvara devreme se face bilonarea la 30-35cm, la 80-90 cm distanță dintre ele.

Primăvara se plantează pe biloane butașii la adâncimea de 18-20 cm vertical, sau puțin oblic la 10-12 cm, lăsând unul – doi muguri la suprafața solului. După plantare solul se irigă, se fertilizează cu norma de 30-45 kg s.a./ha la pornire în vegetație. Toamna după căderea frunzelor, butașii se recoltează manual sau mecanizat, se scot cu plugul PRV-2 sau cu PUV-1, se sortează, se etichetează, se mocirlesc și să stratifică în nisip umed sau șanțuri. Producția de butași este între 90-100 000 unități/ha.

Înmulțirea prin butași semi – lignificați sau verzi se aplică la toate tipurile de arbuști fructiferi.

D. Dodica: Recoltarea se face în plantație mamă de pe tufe de elită, liber de viroze si boli în luna mai-iunie și în stadiu mai târziu iulie-august, dimineața pe timp senin. După recoltare lăstarii se pun în apă, și apoi se face fasonarea la 15-20 cm, tăind doi – trei mm sub nod și la cinci – șase cm deasupra ultimului nod. Aceste lucrări se fac la umbră, în adăposturi pregătite. Butașii fasonați se leagă în pachete de 50-52 bucăți și se tratează pentru câteva secunde cu biostimulatori. Ulterior, înrădăcinarea butașilor verzi se face în sere reci sau încălzite, cu ceață artificială. Butașii se plantează în substrat de nisip, turbă cu schema de plantare de cinci – zece cm între rânduri și patru – cinci cm pe rând și cinci – șapte cm adâncime. Se fac câteva pulverizări cu apă. Temperatura se menține la 2-4 grade Celsius. Se aplică tratamente fitosanitare fungicide sistemice. După o perioadă de înrădăcinare care durează 20-60 de zile, butașii se transportă în ghivece sau în câmp, se mocirlesc, se leagă în pachete 50-100 bucăți, apoi se introduc în nisip umed, unde are loc stratificare.

Primăvara butașii se plantează în școala de butași pentru fortificare. Lucrările de pregătire și întreținere a solului, plantarea butașilor, scosul, clasarea, sortarea și păstrarea butașilor fortificați se face identic ca și la metoda înrădăcinării butașilor lignificați.

FOTO: dixiepura.com
FOTO: dixiepura.com

Agrobiznes: Care sunt riscurile în dezvoltarea unei pepiniere de arbuști fructiferi în Republica Moldova?

D. Dodica: Afacerea cu producerea materialului săditor, este  total diferit decât cel de plantație de producție. Dezvoltarea unei pepiniere este mult mai complicată. Este nevoie de mai multe resurse financiare, respectarea asolamentului, prezenta cunoștințelor în tehnologia de producere. Riscul este același că în cazul în care nu îngrijim corect, nu pregătim corect solul, sau nu utilizăm apa de irigare la timpul potrivit, atunci materialul săditor nu este bine dezvoltat și nu poate fi vândut la costul dorit și în cantitățile dorite. De asemenea riscul apariției bolilor sau dăunătorilor poate dăuna economic plantele de arbuști fructiferi. Este foarte important să fie respectate toate elementele tehnologice pentru a limita riscurile de producere.

Agrobiznes:  Care sunt cele mai populare culturi ale arbuștilor fructiferi care sunt cultivate în Republica Moldova?

D. Dodica: Culturile bacifere care se cultivă în RM, sunt împărțite în două categorii: culturile tradiționale și culturile de nișă sau de perspectivă. Culturile tradiționale sunt: căpșunul, zmeura, coacăza și agrișul. Culturile de perspectivă este murul, cătina albă, scoruș negru , cornul, afinul. Cele mai întrebate culturi pe piața națională sunt: căpșunul, zmeura, murul, coacăzul negru, cătina alba, goji.

Agrobiznes: Ne puteți oferi niște date statistice despre numărul de pepiniere în Republica Moldova în prezent?

D. Dodica: Conform registrului Agenției Naționale de Securitatea Alimentelor (ANSA) pepiniere autorizate, care pot produce legal material săditor sunt 74, dar pepiniere viabile sunt circa zece.

Potrivit lui Dumitru Rusu, șeful Direcție Control Semincier de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a comunicat pentru Agrobiznes cantitățile de producere a culturilor bacifere în anul 2015 și 2016. Astfel, în Republica Moldova, în anul 2015 au fost produse următoarele cantități de culturi bacifere: agrișul 7300 de butași, coacăza neagră – un milion 360 mii, coacăză roșie -71 de mii, mur – 93 de mii și zmeură 415 mii.

În anul 2016 au fost produse oficial: agriș – 181 mii, coacăza neagră un milion 22 mii, coacăza roșie – 194 mii și zmeu 199 mii de bucăți.

Citește și: Secretul unei afaceri cu pepiniere de arbuști fructiferi și căpșun: Sfaturi pentru producătorii de pomușoare

MIEPO anunță funcție vacantă la postul de Consultant sectorial agroalimentar

0

Abilităţi esenţiale – abilităţi de lucru cu informaţia, planificare, organizare, luarea deciziilor, analiză şi sinteză, argumentare, prezentare, instruire, motivare, soluţionare de probleme, comunicare eficientă, punctualitate, promptitudine.

Atitudini/comportamente – respect faţă de oameni, spirit de iniţiativă, diplomaţie, creativitate, flexibilitate, disciplină, amabilitate, corectitudine, responsabilitate, rezistență la efort şi stres, tendinţă spre dezvoltare profesională continuă.

Sarcinile de bază:

– formarea imaginii pozitive a sectorului agroalimentar din Republica Moldova pe arena internaţională;
– contribuirea la procesul de atragere a investiţiilor în sectorul agroalimentar al Republicii Moldova;
– facilitarea dialogului public-privat, în scopul creării unui mediu de afaceri mai bun pentru întreprinderile din sectorului agroalimentar;
– sprijinirea investiţiilor şi investitorilor, pe parcursul întregului ciclu de investiţii;
– susţinerea întreprinderilor din sectorului agroalimentar în găsirea de parteneri străini şi explorarea de noi pieţe;
– susţinerea întreprinderilor din sectorului agroalimentar în implementarea proiectelor investiţionale în Republica Moldova, precum şi a celor interesate în exportul produselor moldoveneşti;
– menținerea dialogului cu asociațiile și proiectele din domeniul agroalimentar;
– realizarea cu responsabilitate şi la timp a sarcinilor puse ce ţin de promovarea exporturilor din Moldova, pentru sectorul agroalimentar;
– organizarea/ participarea la diferite evenimente (expoziţii, târguri, forumuri şi misiuni economice, întâlniri ai oamenilor de afaceri, etc.) în Moldova şi peste hotare în vederea promovării sectorului agroalimentar pe pieţele străine;
– activităţi curente.

Criterii de eligibilitate:

– studii universitare în economie, domeniul agroalimentar, studii internaționale sau alte domenii relevante;
– abilităţi de lucru cu informaţia, planificare, luarea deciziilor, analiză şi sinteză, argumentare, soluţionare de probleme, comunicare eficientă, punctualitate;
– cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, Internet şi alte programe;
– experiență în domeniul promovării exportului și atragerii investițiilor – reprezintă un avantaj;
– cunoașterea limbilor – română, rusă, engleza, alte limbi cunoscute – reprezintă un avantaj;
– cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet.

Candidații interesați sunt invitați să înainteze CV-ul și o scrisoare de intenție la poșta electronică – [email protected], cu subiectul „Consultant sectorial agroalimentar”, până la data de 26 decembrie 2016.

38 de proiecte noi au fost aprobate spre finanțare în cadrul Programului „PARE 1+1”

0

Comitetului de Supraveghere al  Programului-pilot de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018 a aprobat spre finanțare  nerambursabilă 38 cereri în sumă de 7,58 milioane de lei, care va contribui la atragerea în economie a  22,41  milioane de lei.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Iabanji, din totalul cererilor recepționate, 15 afaceri sunt create de lucrătorii migrați, care s-au întors de peste hotare, iar 23 întreprinderi fiind constituite de rudele de gradul I ale migranţilor.

„Din totalul proiectelor aprobate spre finanțare, 11 afaceri sunt start–up-uri și 27 întreprinderi sunt întreprinderile aflate în faza extinderii/dezvoltării. Mai mult, implementarea proiectelor investiționale menționate, v-a contribui la crearea a circa 128 locuri de muncă”, a menționat Iabanji.

După locul amplasării, întreprinderile sunt localizate în 19 raioane ale republicii. Din totalul acestora, 15,8% își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău, iar 84,2% în mediul rural. Statisticile ODIMM indică că circa 53 la sută din afaceri sunt demarate în  agricultură și orientate spre diferite tipuri de activitate: cultivarea cerealelor și viței-de-vie, înființarea plantație de Paulonwnia, creșterea animalelor, apicultură, iar restul întreprinderilor vor activa în domeniul prestării serviciilor (18%) și industria prelucrătoare (circa 29%).

Analiza provenienței remitențelor relevă faptul că cei 38 solicitanți investesc mijloacele financiare provenite din munca desfășurată în 11 state: Italia – 12, Rusia – 9, Marea Britanie   – 3, Israel – 3, Irlanda -2, România -2, Portugalia – 1, Germania – 2, Franța – 2 și  câte un solicitant din Spania și Emiratele Arabe Unite.

FOTO. Vernisajul Vinului ediția a XI-a: recorduri, surprize și magie

0

Cea de-a XI-a ediție a Vernisajului Vinului, supranumită „Vernisajul Magic”, s-a desfășurat în data de 15 decembrie 2016 la Chișinău, oferind pasionaților de vinuri de calitate premiere, recorduri și surprize magice, într-o atmosferă de poveste. Vernisajul a fost organizat de Oficiului Național al Viei și Vinului și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri, cu susținerea partenerului strategic, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova.

Gheorghe Arpentin, director, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Vernisajul Vinului a reușit să devină în doar câțiva ani un eveniment tradițional și așteptat, care dă tonul sezonului în materie de vinuri. Ne bucurăm că fiecare ediție este tot mai solicitată, iar concetățenii noștri demonstrează o dorință atât de mare de a cunoaște Vinul Moldovei – produsul mândriei noastre naționale. Anume aici, în ajunul sărbătorilor de iarnă, oaspeții au ocazia să deguste o selecție de peste 200 de vinuri – cele mai noi produse ale companiilor autohtone, dar și cele mai bune vinuri, premiate la diverse concursuri și expoziții internaționale – precum și să se bucure de un program cultural interactiv deosebit.”

Scopul Vernisajului Vinului este de a crește cultura de consum a vinului de calitate și de a crea o platformă de comunicare între vinificatori și consumatori, în cadrul căreia se lansează noi produse și trenduri de consum. La eveniment au participat peste 1200 de pasionați de vinuri și profesioniști din domeniul vitivinicol, iar printre invitații de onoare se numără oficiali și membri ai corpului diplomatic.

Eduard Grama, ministru Agriculturii și Industriei Alimentare: „Vreau să îndemn oaspeții celei de-a XI-a ediție a Vernisajului Vinului să deguste și să promoveze Vinul Moldovei atât aici, în țară, cât și peste hotare. În fiecare an, alături de reprezentanții sectorului vitivinicol muncim pentru a dezvolta și crește calitatea Vinului Moldovei, iar astfel de evenimente, precum este Vernisajul Vinului au ca scop promovarea consumului conștient al vinurilor de calitate.”

Karen R. Hilliard, reprezentant USAID Moldova: „Vernisajul Vinului este un eveniment magic, care celebrează reușitele industriei. Aici, cei mai pasionați consumatori degustă cele mai bune vinuri ale Moldovei, într-o atmosferă amicală de sărbătoare. La acest sfârșit de an Vinul Moldovei are cu ce se mândri – ați lansat primele vinuri cu indicație geografică protejată din istoria industriei, sute de vinuri au primit medalii de aur și argint la prestigioase competiții internaționale, au apărut noi vinuri, mici și mari, iar Vernisajul Vinului a intrat în topul evenimentelor turistice din Moldova. Din numele poporului american, vă felicit pentru pasiunea și curajul vostru, vă îndemn să păstrați vie legenda vinului din Moldova și să fiți uniți sub egida brandului Vinul Moldovei. La mulți ani! La mai multe ediții ale Vernisajului Vinului!”

Magia vinurilor de calitate

Evenimentul a propus publicului degustări cu peste 200 de vinuri selecte de la companiile vinicole producătoare de vinuri de calitate premium, reunite sub brandul de țară Vinul Moldovei. Băuturile au fost prezentate de un număr record de 37 de companii: „Fautor”, „BASAVIN Winery”, „Asconi”, „Mileștii Mici”, „Cricova”, „Maurt”, „Migdal-P”, „Rădăcini”, „Nis-Struguraș”, „Garling”, „Chateau Vartely”, „Vindicum”, „Vinuri Ialoveni”, „Gitana”, „Vinuri de Comrat”, „Timbrus” „Mold-Nord”, „Sălcuța”, „Purcari”, „Bostavan”, „Kazayak”, „Suvorov-Vin”, „KVINT”, „Castel MIMI”, „Vinăria din Vale”, „Călărași”, „Corten Vin”, „Et Cetera”, „Poiana”, „Carpe Diem”, „Equinox”, „Pelicanul Negru”, „Mezalimpe”, „Minis Terrios”, „Gogu Winery”, „DAC”, „Unicorn”.

Un alt record impresionant înregistrat de Vernisajul Magic este numărul de 50 de vinuri noi, lansate de companii chiar în cadrul evenimentului și puse la dispoziția vizitatorilor în premieră.

Pentru a descoperi și a savura corect nuanțele de gust și aromă ale vinurilor bune, oaspeții evenimentului au primit câte un pahar cu logo-ul „Wine of Moldova”, precum și o broșură de degustare cu vinurile vernisate. Programul a inclus, pe lângă degustări, sugestii de la profesioniști și ghiduri de inițiere în arta vinului, iar vizitatorii au avut posibilitatea de a procura direct de la producători vinuri la prețuri speciale și de a participa la concursuri cu premii.

Trofeele Vernisajului Magic

Vizitatorii Vernisajului Magic au fost invitați să voteze pentru vinurile preferate dintre cele oferite spre degustare. În rezultat, produsele aflate în topul preferințelor au fost premiate cu trofeele tradiționale ale ediției de iarnă. Astfel, premiul „Vernisajul în Roșu” a revenit vinului „Negre” de la compania Fautor, cupaj din 2 soiuri autohtone – Feteasca Neagră și Rara Neagră, iar „Vernisajul Efervescent” a fost oferit companiei Cricova pentru noul vin perlant „CR7COVA”.

Iar pentru că această ediție a fost una magică, pentru prima dată două persoane s-au ales cu trofeul „Cavalerul Vernisajului Vinului”, dedicat profesioniștilor din domeniu, pentru o contribuție semnificativă la dezvoltarea și promovarea sectorului – Nicolae Luca, profesor UTM, director-fondator al Școlii de Sommelieri din Moldova și Andrei Cibotaru, unul dintre primii wine-bloggeri din Moldova.

Program și decor de magie

Ediția Magică a Vernisajului Vinului a inclus un program cultural divers și s-a desfășurat într-o atmosferă artistică, cu decorațiuni teatrale, sculpturi vii și magicieni, pe notele „Spărgătorului de nuci”.

Pe perimetrul evenimentului au fost instalate mai multe puncte pentru distracție și fotografie, precum „Kissing point” – loc special amenajat cu crenguțe de vâsc caracteristice perioadei de iarnă, unde cuplurile de îndrăgostiți puteau să se sărute, și „Selfie box” – o cabină amenajată pentru cei care își doreau să facă poze tematice. Și celebrul trend de pe rețelele de socializare, Mannequin Challenge, a fost prezent la Vernisajul Vinului – la semnalu prezentatorilor, participanții au „înghețat” ca niște manechine pentru câteva secunde, iar acest moment a fost imortalizat într-un filmuleț video.

Degustările de vinuri s-au desfășurat pe fundalul melodiilor interpretate de trupa „Divertis Band”.

Vernisajul Magic susține tinerele talente

Deoarece s-a desfășurat în ajunul sărbătorilor de iarnă și pentru că Vernisajul Vinului cuprinde și o latură de responsabilitate socială, o parte din suma acumulată din vânzarea biletelor a fost donată în scopuri caritabile. Beneficiarii acestei ediții sunt tinerii și talentații muzicieni din ansamblul „Ars Poetica”, care au susținut un recital în cadrul Vernisajului Magic.

Wine friendly, ediția magică

Pentru a crește cultura consumului conștient al vinului de calitate, în perioada 9-28 decembrie, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu suportul partenerului strategic, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova desfășoară și campania „Wine Friendly”, ediția magică. Evenimentele programate în această perioadă vor cuprinde degustări ghidate de somelieri certificați, care sunt organizate în 10 localuri acreditate sau în proces de acreditare Wine Friendly.

Partenerii media ai Vernisajului Vinului, ediția magică

Agora, Agrobiznes, Agro TV Moldova, Diez, Ea, Finewine, Infomarket, Locals, Madein, Mybusiness, Noi, Realitatea TV, Realitatea.md, Unica,Unimedia, Vinmoldova, Wine-and-Spirits.md, Экономическое обозрение «Логос-пресс».

Despre Vernisajul Vinului

Vernisajul Vinului este un eveniment select, dedicat promovării culturii vinului și a consumului vinului de calitate în Republica Moldova, sub egida brandului de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în 2011 și are loc în mod tradițional de 2 ori pe an, în ediții de primăvară și de iarnă. Vernisajul Vinului își propune următoarele obiective: stimularea pieței interne a vinurilor de calitate produse în Moldova, creșterea culturii de consum a vinului de calitate, precum și oferirea unei platforme de comunicare între vinificatori și consumatori, unde se lansează noi produse și trenduri de consum.

Posted by Agrobiznes – Fermierul on 16 Decembrie 2016

Începând cu anul 2017 sistemul de subvenționare va fi reglementat în baza unei legi noi

0

Legea cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală, o prioritate a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost aprobată în a doua și ultima lectură a Parlamentului vineri, 16 decembrie 2016 cu votul a 81 de deputați. De menționat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și deputați din Parlament au lucrat asupra prevederilor acestei Legi timp de peste 2 ani.

Legea va asigura continuitatea proceselor de susținere financiară din partea statului, direcționând aceste mijloace reieșind din prevederile documentelor de politici, care confirmă importanța pe care o atribuie sectorului agroalimentar, precum  și mediului rural, respectiv, dezvoltării acestora pe termen lung.

Odată cu implementarea legii, politica statului în domeniul susținerii producătorilor agricoli din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli va fi bazată pe principii clar definite, bazate pe calcule, pe analize economice, cu mecanisme de evaluare a impactului și nu în ultimul rând cu previziuni clare pe termen cel puțin mediu.

Astfel, începând cu 2017 sistemul de subvenționare va fi reglementat în baza Legii. Totodată, este de menționat faptul că prin prisma Legii va fi posibilă perfecționarea sistemului de subvenționare a producătorilor agricoli din RM, ajustarea acestuia la bunele practici europene, mai cu seamă:

  • Planificarea și stabilirea măsurilor de sprijin pasibile de subvenționare conform Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, asigurând astfel,  o continuitate a măsurilor de sprijin;
  • Fixarea principiului de formare a Fondului de subvenționare;
  • Implementarea unui sistem nou de monitorizare a rezonabilității costurilor investiților, în vederea neadmiterii majorării artificiale a valorii investițiilor;
  • Facilități pentru tinerii fermieri şi măsuri de stimulare a producătorilor autohtoni de utilaje şi echipament;
  • Acordarea subvenției pentru investiția efectuată și aplicarea treptată, începând cu 2020, a plăților directe la hectar de teren prelucrat;
  • Înviorarea climatului de afaceri în zonele geografice defavorizate;
  • Susținerea tinerilor producători agricoli/femeilor, prin majorarea cuantumului subvențiilor, posibilitatea acordării subvențiilor în avans.

Menționăm că prezenta Lege vine să substituie Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli care până la moment era aprobat de către Guvern anual prin Hotărâre de Guvern. Astfel prevederile stabilite în Regulament nu vor mai suferi an de an schimbări care să pericliteze desfășurarea procesului de subvenționare.