Cel mai mare bostan crescut în țară a fost adus la Chișinău pentru a fi demonstrat vizitatorilor Festivalului etno-gastronimic Bostaniada, ajuns la cea de-a cincea ediție. Acesta cântărește peste 270 de kilograme și a crescut în grădina unui gospodar din satul Ratuș, raionul Criuleni.

Directorul Festivalului, Vasile Nicolăescu, a declarat pentru IPN că la ediția din acest an participă peste 50 de producători agricoli și este cel mai mare târg care prezintă cei mai ciudați bostani.

Din cauza lucrărilor de reparație a drumului din preajma localități Lozova, unde tradițional se organiza evenimentul, a fost nevoie să se găsească o destinaţie mai potrivită pentru toți. De aceea s-a optat pentru Grădina Botanică din capitală, unde să vină cât mai mulţi vizitatori.

Anual festivalul este vizitat de circa zece mii de persoane, însă la ediția din acest an organizatorii așteaptă un număr mai mare. Vizitatorii evenimentului au posibilitatea să procure bostani, să guste bucate din bostan, dar și să participe la diverse concursuri.

Cooperativa agricolă de producţie sub formă de colhoz care a existat în Republica Moldova a distrus spiritul de antreprenoriat al cetăţenilor. Aceasta pentru că nu le-a oferit posibilitatea să-şi dezvolte idei pentru afaceri şi să lucreze de sine stătător. Aceste tipuri de cooperativă au format generaţii întregi de executori. Despre aceasta s-a discutat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, transmite IPN.

Potrivit reprezentantului PNUD Moldova, Ghenadie Ivaşcenco, din punct de vedere statistic, şi în agricultură şi în zona urbană, doar 2% dintre oameni pot organiza procese tehnologice şi pot crea locuri de muncă. Ceilalţi 98% sunt executori, oameni care aşteaptă cineva să le ofere de lucru. Aceasta pentru nu au fost dezvoltate abilităţile de antreprenoriat pe parcursul anilor.

„Noi am împroprietărit oameni care nu au spiritul antreprenoriatului. Trebuie să aşteptăm o perioadă în care se vor face redistribuiri în agricultură şi vor fi consolidate terenurile”, spune Ghenadie Ivaşcenco.

Reprezentantul PNUD Moldova a menţionat că o altă problemă în mediul rural este faptul că majoritatea localităţilor nu sunt pregătite pentru a primi investiţii. Aceasta pentru că nu au infrastructura dezvoltată.

În opinia reprezentantei Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei, Ana Gherganov, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial statul trebuie să educe tânăra generaţie.

„Accentul trebuie de pus pe educaţie, inclusiv prin programe internaţionale. Trebuie de crescut specialişti ca ei să fie competitivi cu cei din Austria, Germania, dar care să lucreze în Republica Moldova”, a spus Ana Gherganov.

Primara comunei Chişcăreni din raionul Sângerei, Silvia Ţurcanu, spune că statul trebuie să se întoarcă cu faţa spre sat.

„Satele rămân pustii, se închid bibliotecile, uşile caselor de cultură sunt închise. Avem potenţial, sunt oameni de calitate la sat, dar aceştia nu au unde să-şi valorifice calităţile”, a remarcat edilul.

Participanţii la clubul de presă susţin că o societate intelectuală nu se poate dezvolta în zece ani. Poate dura şi până la un secol. Pe de altă parte, dacă Moldova în următorul deceniu nu va da dovadă de creştere, migraţia va sărăci ţara de oameni.

Agenţia „Moldsilva” a anunţat astăzi că în perioada 24 septembrie – 4 decembrie va fi deschis sezonul de vînătoare la mistreţi. Potrivit unei Hotărîri de Guvern, în acest an vînătoarea se va desfăşura doar în terenurile specializate gestionate de agenţie, transmise în arendă cu scop  de gospodărire cinegetică, informează Moldpres.

Vînătoarea se va efectua în sectoarele desemnate, în zilele de sîmbătă, duminică și în zilele de sărbători. Limita de recoltare stabilită în acest an este de 201 piese. Vînătoarea se va desfășura în strictă conformitate cu Regulamentul privind autorizarea, organizarea şi practicarea vînătorii la mistreţi.

Totodată, este interzisă vînătoarea cu folosirea armelor ghintuite, gloanţelor rotunde, precum şi a alicelor cu diametrul mai mare de 5,00 mm. De asemenea, nu este permisă vînătoarea cu cîini neînregistraţi în carnetele de vînător, împuşcarea femelelor care se află în fruntea turmei.

Acţiunea de vînătoare se poate practica nu mai devreme de o oră înainte de răsăritul soarelui şi nu mai tîrziu de o oră după apusul soarelui. Personalul responsabil de conducerea, organizarea şi desfăşurarea vînătorii trebuie să fie prezent la locul destinat nu mai tîrziu de ora 7.00. În ziua de vînătoare se interzice categoric efectuarea lucrărilor silvice în fondurile de vînătoare, precum şi accesul în pădure al populaţiei şi al oricărui tip de transport, cu excepţia celui care deserveşte grupurile de vînători.

În perioada sezonului  de vînătoare, Agenţia “Moldsilva” a creat echipe mobile de control pentru patrularea  fondului forestier. Totodată, conducerea instituţiei îndeamnă populaţia să apeleze linia fierbinte (022 211-311) dacă vor cunoaşte cazuri de braconaj sau alte situaţii suspecte în pădure.