Semnal îngrijorător de la producătorii autohtoni de carne de pasăre

0

Asociaţia Producătorilor din Industria Avicolă revine la tema importului de carne de pasăre din Ucraina, semnalând că volumele continuă să crească, fapt care îi pune pe producătorii locali în impas. Asociaţia semnalează că tot mai multe întreprinderi ucrainene obţin autorizaţii pentru livrarea cărnii de pasare în Moldova, iar producătorii autohtoni devin tot mai vulnerabili şi supuşi riscurilor de a micşora volumele de producere şi de a reduce numărul locurilor de muncă.

„În iunie 2015, în cadrul dezbaterilor pachetului agricol şi în contextul discuţiei despre oportunitatea micşorării cotei TVA pentru comercializarea cărnii, Ministerul Economiei a promis introducerea, în scurt timp, a măsurilor de protejare a producătorilor autohtoni faţă de importul cărnii de pasare din Ucraina. Însă, când în primul trimestru al anului curent au fost discutate măsurile de limitare a importurilor din Ucraina, pe ultima suta de metri, fără explicaţii, carnea de pasare a fost exclusă din lista produselor la care se introduceau cotele de import. Asociaţia Producătorilor din Industria Avicolă, luând în consideraţie creşterea semnificativă a importurilor cărnii de pasare din Ucraina, solicită Guvernului să revină la problemă”, se menţionează într-un comunicat de presă al Asociaţiei.

Contactat de IPN, preşedintele Consiliului companiei Avicola Floreni, Vladimir Saulschi, a confirmat că importurile de carne de pasăre pe piaţa locală cresc, şi nu numai din Ucraina.

„Este regretabil pentru că producţia noastră este de o calitate bună. Noi livrăm reţelelor comerciale din Moldova carne proaspătă, răcită, ceea nu se poate face, în mod obiectiv, când e vorba de importurile de acest produs”, a specificat el. Preşedintele a mai precizat că întreprinderea are 1300 de angajaţi.

Potrivit statisticilor cu care operează Asociaţia Producătorilor din Industria Avicolă, de la începutul anului curent, importurile de carne de pasăre au fost în creştere, de la 1,02 mln tone la 1,4mln tone, cu excepţia lunii februarie (940 mii tone). Importurile acestui produs din Ucraina au ajuns la 350 de mii de tone în ianuarie, 480 de mii de tone în februarie, 780 de mii de tone în martie, 460 de mii de tone în aprilie. În mai şi iunie au fost importate din Ucraina 560 de mii de tone şi, respectiv, 770 de mii de tone de carne de pasăre.

FAO solicită o mai bună coordonare între silvicultură și agricultură pentru îmbunătățirea securității alimentare

0

În timp ce agricultura rămâne a fi cel mai important factor al defrișărilor la nivel mondial, există o necesitate urgentă de a promova interacțiuni mai pozitive între agricultură și silvicultură pentru a construi sisteme agricole durabile și pentru a îmbunătăți securitatea alimentară. Acesta este mesajul-cheie al raportului FAO Statutul pădurilor la nivel mondial (SOFO), prezentat astazi, la deschiderea celei de-a 23-a sesiuni a Comitetului FAO pentru silvicultură (COFO).

Pădurile joacă un rol important în dezvoltarea agriculturii durabile printr-o serie de canale care includ ciclul apei, conservarea solului, sechestrarea carbonului, combaterea naturală a dăunătorilor, influențând climatul local și asigurând protecție habitatului pentru polenizatori și alte specii.

„Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, precum și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, confirmă faptul că securitatea alimentară și gestionarea resurselor naturale nu mai pot fi privite în mod separat”, a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva, în discursul său de deschidere a Comitetului pentru silvicultură. „Ambele acorduri fac apel pentru o abordare coerentă și integrată a durabilității în toate sectoarele agricole și sistemele alimentare. Pădurile și silvicultura joacă un rol-cheie în această privință „.

„Mesajul-cheie al raportului SOFO este clar: pentru a produce mai multe alimente nu este necesară defrișarea pădurilor”, a adăugat el.

Agriculturii îi revine cea mai mare cotă în conversia pădurilor. Potrivit raportului prezentat astăzi, la tropice și subtropice, agricultura comercială și agricultura de subzistență locală, pe scară largă, sunt responsabile pentru aproximativ 40 la sută și 33 la sută respectiv, din conversia pădurilor, iar restul 27 la sută din despăduriri se întâmplă din cauza creșterii urbane, extinderea infrastructurii și minerit.

De cealaltă parte a monedei, raportul subliniază faptul că pădurile dețin multe funcții ecologice vitale de care beneficiază agricultura și contribuie la stimularea producției de alimente.

„Securitatea alimentară poate fi realizată prin intensificarea agriculturii și a altor măsuri, cum ar fi protecția socială, mai degrabă decât prin extinderea suprafețelor agricole în detrimentul pădurilor”, a declarat Eva Müller, director al Direcției FAO pentru politica forestieră și a resurselor. „Ceea de ce avem nevoie, este o mai bună coordonare intersectorială a politicilor privind agricultura, silvicultura, produsele alimentare și de utilizare a terenurilor, o mai bună planificare a utilizării terenurilor, sisteme legale eficiente, precum și o implicare mai puternică a comunităților locale și a micilor agricultori.”

Ea a adaugat că: „Guvernele ar trebui să ofere comunităților locale, nu doar drepturi de proprietate asupra terenurilor , dar, de asemenea, drepturi de proprietate asupra terenurilor forestiere. Un fermier stie cel mai bine cum să-și gestioneze resursele sale proprii, dar de multe ori îi lipsesc instrumentele juridice pentru a face acest lucru „.

Îmbunătățirea securității alimentare concomitent cu stoparea despădurilor

Pădurile bine gestionate au un potențial enorm de a promova securitatea alimentară. În afară de contribuțiile lor ecologice vitale, pădurile contribuie la nivelul de trai în mediul rural și la reducerea sărăciei prin veniturile generate din angajarea în producerea de bunuri forestiere și servicii de mediu. Aproximativ 2,4 miliarde de oameni se bazează pe combustibilul din lemn pentru gătit și sterilizarea apei. Și alimentele oferite de pădure furnizează proteine, minerale si vitamine pentru dietele rurale și pot servi, de asemenea, ca măsură de siguranță în perioadele de penurie alimentară.

Potrivit raportului SOFO, începând cu anul 1990, peste 20 de țări au reușit să îmbunătățească nivelul național de securitate alimentară si în același timp să mențina sau să crească suprafețele forestiere – demonstrând astfel că nu este necesară defrișarea pădurilor pentru a produce mai multe alimente. Doisprezece dintre aceste țări au reușit să-și crească suprafețele forestiere cu peste 10 la sută: Algeria, Chile, China, Republica Dominicană, Gambia, Republica Islamică, Iran, Maroc, Thailanda, Tunisia, Turcia, Uruguay și Vietnam.

Toate succesele lor s-au bazat pe un set similar de instrumente: sisteme legale eficiente, siguranța proprietății funciare, măsuri care să reglementeze schimburile funciare, stimulente politice pentru agricultură și silvicultură durabile, alocații adecvate, precum și definirea clară a rolurilor și responsabilităților guvernelor și comunităților locale.

Cazuri de succes

Raportul citează studii de caz din șapte țări – Chile, Costa Rica, Gambia, Georgia, Ghana, Tunisia si Vietnam – care ilustrează posibilitățile de îmbunătățire a securității alimentare simultan cu creșterea sau menținerea suprafețelor forestiere. Șase dintre aceste țări au realizat schimbări pozitive în perioada 1990-2015 la doi indicatori de securitate alimentară – reducerea prevalenței subnutriției și a numărului persoanelor ce suferă de subnutriție – precum și creșteri ale suprafețelor forestiere. În aceeași perioadă, Gambia, singura țară cu venituri mici, printre cele șapte, a reușit să atingă primul obiectiv – al reducerii la jumătate a numărului de persoane care suferă de foame.

Vietnam, de exemplu, a pus în aplicare o reformă agrară de succes pentru a oferi drepturi sigure de proprietate funciară ca modalitate de încurajare a investițiilor pe termen lung. Acest proces a fost însoțit de o trecere de la gestionarea forestieră de către stat la gestionarea prin intermediul parteneriatelor, cu participarea activă a comunităților locale, inclusiv un program de alocare a terenurilor forestiere și încheierea contractelor de protecție a pădurilor cu gospodăriile locale. Reforma agrară a fost, de asemenea, însoțită de politici pentru creșterea productivității agricole, inclusiv scutiri ale impozitului funciar, credite preferențiale, promovarea exporturilor, garantarea prețurilor, suport pentru mecanizare și reduceri ale pierderilor depostrecoltare.

În Costa Rica, despăduririle au atins apogeul în anii 1980, în principal datorită transformării suprafețelor împădurite în pășuni. De atunci, Costa Rica a reușit să inverseze această tendință în mare parte datorită legislației în domeniul forestier, care interzice acum transformarea pădurilor în alt tip de teren, precum și a sistemului său de plăți pentru serviciile de mediu (PES), care oferă agricultorilor stimulente pentru plantarea de copaci, și sprijină conservarea pădurilor . Ca rezultat, pădurile au crescut la aproape 54 la sută din suprafața terestră a țării în 2015.

În Tunisia, planurile naționale de dezvoltare recunosc rolul benefic al pădurilor în protejarea terenurilor împotriva eroziunii și a deșertificării. producția agricolă a crescut prin intensificare, ceea ce înseamnă  o gestionare mai bună a terenurilor agricole existente, prin irigare, îngrășăminte, mecanizare, semințe îmbunătățite și o mai bună practică agricolă. Stimulente pentru înființarea plantațiilor forestiere în țară includ material săditor gratuit și compensații pentru pierderea venitului agricol.

Depozitul de pesticide din satul Paşcani este nimicit

0

Peste 360 tone de pesticide inutilizabile și interzise din depozitul satului Pașcani, raionul Criuleni, urmează a fi evacuate și transportate în Polonia pentru incinerare, până la sfârșitul lunii august.

Acțiunile au loc în cadrul Proiectului regional FAO „Îmbunătăţirea capacităţilor de eliminare a produselor chimice periculoase din fostul spaţiul sovietic, ca model de abordare şi prevenire a poluării cauzate de utilizarea pesticidelor”.

Urmare a multiplelor activități, în luna iunie curent, Republica Moldova a obținut notificarea de tranzit de la Ucraina, măsură ce a făcut posibilă demararea lucrărilor de evacuare.

Astfel, peste 70 de tone de deșeuri (4 camioane) au fost deja transportate spre Polonia în perioada 01-15 iulie, de către o companie cehă.

pesticide

Activitățile de evacuare se realizează conform planului și se preconizează a fi finalizate către finele lunii august 2016.

Proiectul regional este implementat în mai multe țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Ucraina Uzbekistan precum și Republica Moldova, care a fost printre primele state care în 2012 au semnat Proiectul de Asistenţă Tehnică, contribuind la reducerea riscurilor atât pentru mediu și pentru sănătatea populației precum și la promovarea unei agriculturi durabile.

Proiectul prevede, de asemenea, activități de conștientizare a populației privind potențialelor efecte negative provocate de pesticidele inutilizabile și învechite asupra sănătății și a mediului înconjurător.

Încălzirea globală îmbunătățește calitatea vinurilor

0

Deși reprezintă o amenințare pentru întreaga planetă, încălzirea globală le priește vinificatorilor, întrucât duce la coacerea mai rapidă a strugurilor.

Strugurii se culeg cu două săptămâni mai devreme

La această concluzie au ajuns cercetătorii NASA și Elizabeth Wolcovich, asistent universitar al catedrei de Biologie organismică și evoluționară a Universității Harvard, în cadrul unui studiu publicat recent în revista Nature Climate Change. Potrivit acestuia, strugurii din podgoriile Franței se coc cu două săptămâni mai devreme față de acum 25-30 de ani. Recolte timpurii au și vinificatorii din Valea Napa (California).

Strugurii sunt mai gustoși pe vreme uscată și caldă

Ca și alte fructe, strugurii reacționează destul de bine la stres. În condiții nefavorabile natura îi sugerează viței-de-vie să facă mai puține fructe, dar mai dulci, astfel devenind mai atractive pentru păsări și animale, care, hrănindu-se cu struguri, vor contribui la încolțirea semințelor.

Datorită conținutului bogat de zahăr și vinul iese mai bun. De aceea producătorii de vin știu că într-un an uscat și fierbinte recolta va fi mai slabă, dar calitatea vinului mai bună.

Pe lângă efectele benefice asupra calității, o recoltă timpurie înseamnă și mai puține riscuri pentru struguri (înghețuri, incendii sau boli).

Nu toți vinificatorii vor avea de câștigat de pe urma arșiței

Studiul avertizează însă că temperaturile ridicate ale aerului vor aduce după sine și consecințe negative. Cultura viței-de-vie depinde în mare măsură de factorii de microclimat ca umiditatea, solul, cantitatea și calitatea precipitațiilor. O dovadă în acest sens este anul 2003 când deși Franța s-a confruntat cu temperaturi excesive, acestea nu s-au resimțit în calitatea vinului pentru că nu toate soiurile de vie reacționează pozitiv la arșită. Atunci au avut de suferit mai ales podgoriile vechi de peste 100 de ani.

Valul de căldură fără precedent a afectat și fermele de creștere a animalelor și păsărilor din Franța. Pe timp torid vacile dau mai puțin lapte, iar rațele nu depun grăsimi, în rezultat scad în greutate și carnea își pierde din gust.

Oamenii pot încetini încălzirea globală, însă procesul este ireversibil. De aceea latifundiarilor le rămâne doar să se adapteze noilor condiții climatice și să obțină beneficii maxime de pe urma lor.

Articol realizat în baza materialelor bakertilly.ua

Ofertă de angajare la Camera de Comerț și Industrie

0

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță concurs pentru suplinirea postului vacant – Manager pe programe de instruire.

Cerinţe faţă de candidat:
Studii: superioare în domeniul management, marketing şi economie;
Experienţă de muncă: cel puţin 2 ani.

Competenţe:
PC: (MS Office, Excel, Word, Net, e-mail).

Capacităţi:
• Gândire analitică şi sistemică;
• Soluţionare operativă a problemelor, multitasking;
• Abilităţi de respectare deadline-uri, flexibilitate;
• Comunicabilitate, lucru în echipă;
• Cunoaşterea limbilor: română, rusă, engleză, orice alte limbi prezintă avantaj.

Responsabilități:
• Coordonarea activităţilor de organizare şi desfăşurare a programelor de instruire;
• Realizarea studiilor despre preferinţele şi necesităţile de instruire a agenţilor economici;
• Actualizarea bazei de date a necesităţilor întreprinderilor în domeniul formării continue şi instruirii de afaceri;
• Antrenarea formatorilor profesionişti şi competenţi pentru desfăşurarea programelor, stagiilor, conform specialităţii;
• Întocmirea agendelor de desfăşurare a stagiilor, seminarelor;
• Organizarea la nivel înalt a stagiilor prin asigurare cu materiale informaţionale necesare;
• Identificarea proiectelor de colaborare cu structure similare din ţară şi din străinătate;
• Întocmirea devizului de cheltuieli pentru organizarea măsurilor de instruire, întocmeşte şi prezintă dările de seamă necesare la finisarea acestora;
• Promovarea serviciului respective în rîndurile agenţilor economici atât în vederea atragerii noilor beneficiari, cât şi în vederea extinderii volumului de servicii prestart clienţilor permanenţi;
• Evaluarea satisfacţiei clienţilor de serviciile prestate;
• Cooperarea cu filialele CCI în vederea derulării proiectelor comune.

Condiţii:
• Lucrul într-o echipă prietenoasă, dinamică;
• Oportunităţi de dezvoltare profesională.

Persoanele interesate pot expedia CV pe adresa [email protected], tel. 022 23 52 94.

Program de stagiere în Germania pentru managerii companiilor moldovenești

0

Managerii de la întreprinderile din Republica Moldova sunt invitaţi să iniţieze sau să dezvolte afaceri cu parteneri germani, aplicand la Programul de pregătire şi perfecţionare a managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova.

Programul este organizat cu scopul de a cunoaşte piaţa germană, a stabili legături de afaceri cu firme germane şi a edifica parteneriate pe termen lung, fiind un instrument de promovare în domeniul comerţului extern.

Grupul ţintă: top și middle manageri de la companiile moldovenești din orice domeniu al economiei naționale.

Programul prevede un stagiu de o lună de zile în Germania, activitatea desfăşurîndu-se pe 3 domenii:

  • Traininguri de Management: competenţele individuale de management sunt dezvoltate prin traininguri adaptate la necesităţile participanţilor;
  • Vizite la întreprinderi: discuţiile de specialitate, ce au loc la întreprinderi contribuie la cunoaşterea unor exemple de bune practici din Germania;
  • Vizite individuale de afaceri: accesul la piaţa germană este facilitat prin contacte directe de afaceri.

Fiecare participant beneficiază de asigurare, cazare, alimentare (dejun şi prânz), transport intern și primește bursă de 15 euro/zi (circa 400 euro). Costurile în Germania sunt finanțate de Ministerul Economiei şi Energiei al Republicii Federative Germania.

Selectarea participanţilor se face de către o comisie de experti germani, în baza interviului. Termenul-limită: 30 septembrie 2016.

Următorul interviu de selectare a candidaţilor se va desfăşura 8-10 noiembrie 2016.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la numărul de telefon 022-233286, 022-235294 sau la adresa de e-mail: [email protected].

Granturi de până la 60.000 de lei pentru co-finanțarea pepinierelor de arbuști fructiferi și căpșun

0

Termeni de referință privind selectarea beneficiarilor în obținerea co-finanțării pepinierelor de arbuști fructiferi și căpșun.

Introducere

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare în Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a  avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova. Unitatea de implementare a Proiectului este AO ,,Centrul de Consultanță în Afaceri ’’ NGO. Metoda de abordare în procesul de implementare este  principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii si exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli, etc.).

La momentul actual sectorul de producere a materialului săditor bacifer se confruntă cu mai multe probleme ce țin de:

  • Calitatea materialului săditor: spectru sărac de soiuri existente și omologate;
  • potențialul de productivitate scăzută a soiurilor omologate până în prezent, față de soiurile noi importate în ultimii 3-5 ani.

Pentru a fi competitivi cu producția de pomușoare pe piața națională și cea internațională, agricultorii sunt nevoiți să procure material săditor de peste hotare sau să procure cel existent, mai puțin calitativ uneori cu proveniență dubioasă, ce rezultă în nerespectarea tehnologiei propriu-zise  de cultivare.

În așa fel, Proiectul AMIB are ca scop îmbunătățirea calității și sortimentul materialului săditor prin cofinanțarea creării pepinierelor noi de arbuști fructiferi sau cofinanțarea pepinierelor deja existente în Republica Moldova.

Criterii de eligibilitate pentru selectarea beneficiarilor

  • În calitate de beneficiar a granturilor de cofinanțare pentru creare a  pepinierei de arbuști fructiferi pot fi întreprinderile agricole din zonele de Centru și de Nord a Moldovei care întrunesc următoarele criterii de eligibilitate:
  • Să reprezinte o entitate legală precum întreprinderi private (GȚ,SRL, ÎI etc…), înregistrată în zonele rurale a Republicii Moldova care deține activitate de producere a materialului săditor sau care deține plantație industrială de arbuști fructiferi  mai mult de 6 ani;
  • Să posede cel puțin 3 ani experiență în producerea materialului săditor bacifer sau 6 ani experiență în producerea pomușoarelor;
  • Să posede bilanț contabil sau declarație de venit pentru ultimii 3 ani aprobat de către Departamentul de Statistică;
  • Să posede un specialist/agronom pentru supravegherea pepinierei și  care deține diplomă de studii superioare in domeniul horticol, agronomic  sau alte domenii de specializare relevante.

Cerințe obligatorii la crearea sau modernizarea pepinierelor de material săditor bacifer

  • În Pepinieră poate să fie înmulțit una sau mai multe culturi din cele mai răspândite în Moldova: coacăză neagră/roșie, zmeură, agriș, căpșun, scoruș negru (aronia), cătină albă, mură, corn.
  • Pepiniera trebuie să conțină soiuri înalt productive, care vor corespunde condițiilor pedo-climaterice a Republicii Moldova, soiuri cerute pe piață națională sau cea internațională, omologate sau soiuri în ultimul an de testare și care urmează să fie introduse în Registrul de Stat a soiurilor de plante în 2016.
  • Pepiniera deja existentă, obligatoriu trebuie să fie certificată, cu drept de vânzare a materialului săditor.
  • Pepiniera nou creată urmează să obțină toate actele necesare pentru dreptul vânzarea materialului săditor bacifer.

Mărimea grantului și limita per beneficiar. Limita Bugetului.

CCA va acorda granturi în valoare de 50%, dar nu mai mult de 60.000 MDL, pentru următoarele sub-sectoare a pepinierei ca:

  • școala de puieți pentru înmulțirea coacăzului negru/roșu, scorușului negru (aroniei )
  • marcotieră pentru obținerea materialului săditor de agriș
  • drajonieră pentru obținerea materialului săditor de zmeur și mur
  • stolonieră  pentru obținerea materialului săditor de căpșun
  • plantația mamă de portaltoi
  • procurarea utilajului  tehnologic pentru pepinieră ( sistem de irigare prin picurare etc);

CCA  va acorda în total 4 (patru) granturi cu valoarea de  60.000 MDL pentru  fiecare grant.

CONDIȚIILE DE PREZENTARE A PACHETULUI DE DOCUMENTE

Dosarul de aplicare cu setul complet de documentele necesare pentru obținerea grantului, se transmite pe parcursul perioadei menționate pe adresa: [email protected] sau  adresa poștală:

AO Centrul de Consultanță în Afaceri NGO, MD-2004
or. Chișinău, strada Mitropolitul Petru Movilă, 23/9, oficiul 3.

Contacte:

Tel./Fax: (+373 22) 21 00 95
GSM: +373 68 67 98 59
[email protected]
www.FB.com/proiectpomusoare
Advisory Business Center
3 of., 23/9, Mitropolit Petru Movila str.
Chisinau, Republic of Moldova

VIDEO. „Livada Moldovei” – film de prezentare

0

Condițiile de finanțare în cadrul Proiectului „Livada Moldovei”.

Afacerea cu brichete și pelete din paie pe care o dezvoltă un tânăr din Cupcini

0

Afacerea cu biocombustibil a lui Andrei Chiferiuc din Cupcini, raionul Edineţ, poate fi numită un exemplu clasic de extindere şi completare a liniei de business, care transformă deşeurile într-un nou centru de profit. Andrei prelucrează 700 de hectare de teren agricol în raionul Edineţ, iar paiele provenite din grâul recoltat servesc drept materie primă de bază pentru peletele şi brichetele comercializate în întreaga ţară.

„În iulie începem recoltarea grâului. Într-un sezon adunăm cca 500 de tone de paie de pe terenurile proprii, iar în contul serviciilor prestate cu combina altor producători agricoli cerem să ne dea paiele. Avem şi propriul utilaj de balotare, cu un randament de două mii de baloturi sau 20 de tone de paie pe zi”, povesteşte antreprenorul.

În baloturi paiele sunt mai compacte, fiind mai uşor de transportat şi depozitat. Un alt avantaj al afacerii este localizarea terenurilor agricole la doar doi kilometri de baza de producţie din Cupcini, astfel costurile de transport fiind reduse la minim.

Ideea instalării unei linii de peletare a apărut încă în 2008, când, la o expoziţie agricolă în România, Andrei a procurat un cazan pe bază de pelete şi, pentru că nu găsea suficient biocombustibil în Moldova, s-a gândit să şi-l producă.

„Am căutat soluții în Ucraina, România şi Polonia. Dar, sunt bucuros că, acum patru ani, m-am oprit la o linie de producere a peletelor autohtonă de 110 kW de la o companie autohtonă. Linia este mai ieftină atât la procurare, cât şi în exploatare, cei trei operatori putând să o repare cu forțele proprii şi fără a aştepta livrarea componentelor de peste hotare”, spune Andrei Chiferiuc.

Linia a fost procurată în leasing cu termenul de achitare de trei ani şi produce pe oră cca o tonă de pelete din reziduuri de floarea soarelui sau cca 800 kg de pelete din grâu, cantitatea variind uşor în funcţie de umiditatea materiei prime.

„Pentru a reduce coxarea peletelor în cazane, adăugăm la paie cca 10% deşeuri de floarea soarelui. Alte adaosuri nu sunt necesare, căci lignina din paie este un liant natural, şi chiar contraproductiv. Unii spun că în pelete şi brichete s-ar adăuga nisip pentru a le creşte greutatea. Este absurd, or, firele de nisip distrug matricea liniei de producere a biocombustibilului”, argumentează antreprenorul.

Apropo de calitate, Biosmas-term nu a aşteptat acreditarea laboratorului de biomasă al Universitătii agrare din Chişinău şi şi-a certificat peletele într-un laborator din Ucraina. Certificatul de calitate ajută producătorul de pelete să-şi convingă potențialii cumpărători asupra calității biocombustibilului. Acesta este livrat în saci de 25 de kilograme şi, la cerere, în saci de 10 kg. Cumpărători sunt şcolile şi grădinițele din localitățile apropiate — Hâncăuţi, Hădărăuţi, şcoala profesională din Parcova, Direcţia agricolă din Edineţ, cu un spaţiu de cca 2000 de metri pătraţi, dar şi clienți din Bălți, Chişinău şi chiar Ciadâr-Lunga.

În acelaşi timp, Biosmas-term îşi extinde baza de clienți prin creşterea numărului de utilizatori ai biomasei. De câţiva ani, compania este dealer de cazane produse de o companie din Bălți. Toate produsele sunt promovate prin publicitate la radio, pe maşinile firmei, în oficii. Dar cel mai bun marketing este propriul exemplu. Aşa că Andrei Chiferiuc și-a instalat acasă un cazan pe bază de biomasă, la care a unit şi casa părinților, încălzind ecologic în total 480 de metri pătraţi.