Președintele Asociaţiei producătorilor de fructe din Moldova și vicedirectorul Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Ilie Donica, îl acuză pe preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, de crearea unei scheme de delapidare a banilor din bugetul de stat.

Despre aceasta savantul a vorbit zilele trecute, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, adăugând că „în această schemă, de asemenea, este implicată soţia preşedintelui AŞM, Maria Duca, rector al universităţii AŞM”.

Conform datelor sale, doar în anul 2014 ei au primit 900 de mii de lei din bugetul de stat „folosind scheme frauduloase”.

Donica menţionează că, potrivit declaraţiei de venit, în 2014 Gheorghe Duca a avut un venit de peste 500 de mii de lei şi 400 de mii de lei a declarat soţia sa.

„Astfel, salariul preşedintelui AŞM de patru ori depăşeşte salariul şefului statului, Prim-ministrului sau altor înalţi funcţionari de stat”, a spus el.

Savantul este indignat de faptul că Duca are concomitent trei funcţii – preşedinte al AŞM, lector universitar şi desfăşoară activitate ştiinţifică la Institutul de Chimie.

„Pentru a avea asemenea venit, Duca trebuie să lucreze 24/24, dar toate aceste instituţii au un program de la 8.00 la 17.00. În plus, savantul poate comasa activitatea pedagogică cu cea ştiinţifică, dar, conform legii, nu poate primi mai mult de 50% din salariul de funcţie”, a spus el, aşteptând reacţia autorităţilor, considerând că „Gheorghe Duca trebuie să părăsească funcţia şi să returneze la buget toţi banii furaţi”.

Declarația a fost făcută de președintele uniunii producătorilor agricoli Uniagroprotect, Alexandru Slusari. El a menționat că registrul agricol electronic urmează să fie lansat numai în 2020. Și a exprimat nedumerire față de faptul că implementarea registrului întârzie atât de mult, relatează InfoMarket.

Slusari a atras atenție asupra faptului că Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) are acces la toate datele cadastrale ale producătorilor agricoli.

Referindu-se la proiectul legii privind principiile de subvenționare a producătorilor agricoli și dezvoltării rurale, elaborat de AIPA și prezentat pe 21 iunie pentru dezbateri publice, Slusari a atras atenție că documentul prevede crearea în locul fondului de subvenționare a producătorilor agricoli a fondului național de dezvoltare agricolă și rurală.

Potrivit datelor autorilor proiectului, bugetul noului fond va fi de cel puțin 4% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pentru anul în curs, adică cel puțin 1,2 mlrd de lei. În context, Alexandru Slusari consideră că nu este corect metodologic de calculat 4% din suma veniturilor bugetului de stat și că acestea trebuie să fie calculate din cheltuieli.

Președintele Uniagroprotect afirmă că în acest an cheltuielile bugetului sunt planificate la nivel de 35 mlrd de lei, iar mărimea fondului național de dezvoltare agricolă și rurală trebuie să fie 1,4 mlrd de lei. Ținând cont că în anul viiitor (când proiectul de lege intră în vigoare, în cazul aprobării în parlament) suma cheltuielilor poate fi și mai mare și e posibilă creșterea inflației, bugetul fondului ar trebui să fie de cel puțin 1,5 mlrd de lei. Anume pe această sumă trebuie să insiste AIPA, consideră Slusari.

Această modificare este prevăzută de proiectul legii privind principiile de subvenționare în agricultură și dezvoltare rurală, elaborat de Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) și prezentat pe 21 iunie la dezbateri publice, anunță InfoMarket.

Vicedirectorul AIPA Nicolae Ciubuc a comunicat că bugetul fondului va fi format atât in mijloacele de stat, cât și din cele ale partenerilor de dezvoltare (de exemplu programul ENPARD). Proiectul de lege prevede aprobarea Fondului național de dezvoltare agricolă și rurală pentru cinci ani. Bugetul acestuia va fi de cel puțin 4% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pentru anul în curs.

Potrivit lui Nicolae Ciubuc, astfe, bugetul fondului va fi de cel puțin 1,2 miliarde de lei. Documentul prevede trei modalități de plată a subvențiilor:

1. plăți directe (suma fixă este alocată la 1ha/1 animal),
2. plăți în avans (start-upurilor le vor fi oferite până la 50% din volumul total al investițiilor),
3. reducerea subvențiilor (la acordarea informațiilor incomplete, încălcarea normelor tehnice și tehnologice, etc).

De asemenea, proiectul de lege prevede majorarea subvențiilor cu 15% pentru fermieri tineri și femei, cu 20% pentru producătorii de producție agricolă ecologică, cu 15% pentru fermierii din zonele nefavorabile pentru agricultură și cu 10% pentru achiziția producției autohtone. Un consiliu de observatori va supraveghea distribuirea banilor și activitatea Fondului național de dezvoltare agricolă și rurală. Iar examinarea cererilor de subvenționare va dura cel mult 2 luni. Pentru examinarea cererii va fi percepută o taxă în mărime de 2% din suma solicitată (1% este achitat de fond și 1% de solicitant).

Proiectul de legere privind principiile de subvenționare în agricultură și dezvoltare rurală urmează să fie aprobat în cadrul sesiunii de vară a parlamentului. În cazul aprobării, documentul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, iar unele prevederi – de la 1 ianuarie 2020.

Săptămâna Bioenergiei se deschide astăzi la Budapesta. Reprezentanți din diverse țări, experți internaționali și factori de decizie din sectorul privat din Brazilia, Japonia, Uniunea Europeană și țările din Europa și Asia Centrală, inclusiv Moldova și România participă la forumul tematic.

Experiențele și oportunitățile ce țin de bioenergie în Europa de Est și Asia Centrală sunt împărtășite pe parcursul evenimentului de patru zile, organizat în comun de către Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Parteneriatul Global pentru Bioenergie. Discuțiile vor viza recentele progrese tehnologice, condițiile de piață și disponibilitatea biomasei.

Bioenergia este o sursă de energie regenerabilă produsă din biomasă – materiale organice, cum ar fi culturi cerealiere, reziduuri agricole și deșeuri municipale solide – utilizate pentru încălzire, generarea de energie electrică, sau sub formă de carburanți pentru transport.

Opinia publică la nivel mondial favorizează tot mai mult abordările durabile în toate domeniile vieții, iar acest lucru oferă un nou impuls sectorului bioenergetic.

În discursul său de deschidere, Vladimir Rakhmanin, Adjunct al Directorului General și Reprezentant Regional pentru Europa și Asia Centrală al FAO, a subliniat legăturile strânse dintre agricultură și securitatea alimentară pe de o parte, și provocările legate de schimbările climatice și energie pe de altă parte.

„Bioenergia, dacă este dezvoltată în mod corespunzător, are potențialul de a contribui la dezvoltarea rurală prin dezvoltarea capacității de rezistență și a oportunităților generatoare de venit”, a menționat el.

Rakhmanin a subliniat faptul că este nevoie să fie promovată o abordare integrată, asigurând atât disponibilitatea produselor alimentare cât și a combustibilului.

Europa înregistrează niveluri semnificative de producție a bioenergiei. Unele țări caută modalități de a-și diversifica mixul energetic și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin producerea și utilizarea bioenergiei moderne. Europa de Est și țările învecinate sunt considerate țări cu un potențial puternic pentru producerea bioenergiei.

În acest an se marchează aniversarea a 10 ani de la înființarea Parteneriatului Global pentru Bioenergie. FAO este un partener fondator și deține secretariatul în cadrul oficiului central din Roma.

O nouă metodologie elaborată de FAO și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va fi prezentată la un eveniment colateral mâine. Metodologia, testată cu succes în Maroc anul trecut, are scopul de a ajuta țările să evalueze pătrunderea pe piață a unei game mai largi de tehnologii și practici climatice în domenii care variază de la sisteme solare de pompare a apei până la practici de conservare agricole, inclusiv bioenergie. Lucrarea a fost realizată în cadrul Programului BERD –  Centrul de Finanțe și Transfer Tehnologic pentru Schimbările Climatice (FINTECC).

Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie vor desfăşura o anchetă privind procurarea materialelor şi construcţia pavilionului Moldovei la expoziţia de la Milano din anul 2015. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, informaţia a fost confirmată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Vineri Parlamentul a decis să nu fie aplicată taxa TVA la introducerea în Moldova a materialelor folosite pentru edificarea pavilionului expoziţional. Iniţial deputaţii au fost împotriva unei asemenea decizii, propunând ca materialele să fie vândute în Italia sau pavilionul să fie cedat diasporei moldoveneşti din Italia pentru folosinţă. Însă, în cadrul discuţiilor s-a aflat că deja astăzi Moldova achită pentru păstrarea pavilionului în Italia câte 1200 de euro zilnic, precum şi să trebuie să achite penalizarea pentru neonorarea obligaţiilor.

„Avem obligaţii. Au fost termeni de instalare şi păstrare a pavilionului. Expoziţia a fost deschisă în perioada 31 mai-30 octombrie 2015. Noi trebuia să demontăm pavilionul şi să transportăm materialele în Moldova până la 31 mai 2016. După această dată noi suntem obligaţi să achităm pentru păstrarea acestuia. Taxa este de 1200 euro zilnic”, a comunicat deputaţilor viceministrul Economiei, Valeriu Triboi.

Potrivit spuselor sale, valoarea materialelor folosite pentru edificarea pavilionului la Milano este de 998 382 euro, iar transportarea acestora în Moldova ar costa 731 mii lei (peste 30 de mii de euro).

Aflând despre necesitatea de a achita arenda, deputaţii au votat pentru adoptarea concomitentă în două lecturi a hotărârii de transportare a materialelor în Moldova şi scutirea de TVA la importul lor.

„Nu este clar de ce Moldova a cheltuit o sumă atât de mare de participare la expoziţie şi construcţia pavilionului – circa 2 mil. de euro. Spre comparaţie – Estonia a cheltuit 3,7 mil. de euro pentru un pavilion de 1200 m.p., atunci când pavilionul Moldovei avea o suprafaţă de 200 m.p. Deja m-am adresat la Procuratura Generală în acest sens”, a spus deputatul din Partidul Liberal, Alina Zotea.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a presupus că „Moldova a vrut să infirme opinia că este cea mai săracă ţară din Europa”.

Deputatul din Partidul Socialiştilor, Vladimir Ţurcan, a exprimat nedumerire în legătură cu materialele care s-au folosit la expoziţie şi urmează a fi transportate la Chişinău.

„În listă vedem robinete pentru bideu, cabine de duş, scaune a câte 620 de euro fiecare, toaletă de 2700 de euro. Nu chiar înţeleg, aceasta s-a folosit la expoziţie, este vorba despre spălare de bani sau în acest mod s-a vrut de a asigura pe cineva cu materiale de construcţie. În acest sens, de asemenea, m-am adresat la Procuratura Generală”, a informat Ţurcan.

Deputaţii au susţinut propunerea lui Andrian Candu de a transporta materialele la Chişinău, pentru ca „obiectul anchetei să fie pe loc şi anchetatorilor să le fie mai uşor”.