Niște tineri din Germania au investit la Coșnița într-o fermă de porci. Afacerea este administrată de David, un tânăr german de 25 de ani care, pe moment, trăiește într-o auto-rulotă parcată lângă fermă.
„Recent, în timp ce tinerii moldoveni visează la „emigrarea în Europa”, câțiva tineri nemți din Nord-Vestul Germaniei au decis și au venit în Coșnița (Dubăsari) și au ”pus pe roate” o afacere de tip nemțesc – o crescătorie de porci. Dacă eu eram Primar de Coșnița, precis că mi-l făceam pe tânărul neamț David (administratorul porcăriei, băiat de 25 de ani, foarte inteligent și pragmatic) – consilier economic ne-oficial, dar și îl rugam să se mute cu traiul la mine acasă (acum trăiește într-o auto-rulotă mică și incomodă). Și încă ceva: l-aș fi rugat pe tânărul neamț – David – să facem MASTER CLASS/uri pentru toți tinerii din Coșnița… despre „relația dintre muncă, bogăție, Europa, Moldova și Rusia”… Totuși, Moldova mai are șanse să-și revină!”, a scris Ghenadie Ivașcenco într-o postare pe facebook.
Una din cele mai perspective afaceri pe care să le dezvolți la țară este creșterea animalelor. Pesimiștii ne vor convinge că nu e o activitate rentabilă deoarece prețurile la nutrețuri cresc încontinuu pe când la carne scad. Lucrurile nu stau tocmai așa. Cu o abordare corectă și un plan bine definit, această ramură poate fi transformată într-un proiect economic avantajos.
În ultimul timp, tot mai mulți fermieri s-au apucat de crescut porci vietnamezi din motiv că investițiile se recuperează repede și cheltuielile de întreținere sunt mici. Pentru un porc vietnamez veți cheltui de 3-4 ori mai puțin ca pentru un porc obișnuit, iar cea mai mare parte din investiții se vor amortiza la prima fătare, cu condiția că purcelușii vor fi de rasă pură.
Întru susținerea ideii că se merită de investit în acest business vin aceste argumente:
față de alte rase, porcii vietnamezi mănâncă mai puțin și sunt ierbivori, prin urmare și cheltuielile pentru hrană sunt mai mici;
cheltuieli modice pentru întreținere. Fiind de talie mică, animalele nu au nevoie de mult spațiu;
productivitate înaltă;
la sacrificare, procentul de deșeuri nu depășește 10-15%;
Caracteristicele rasei
FOTO: en.wikipedia.org
Porcii vietnamezi au un temperament extrem de liniștit, sunt deștepți și curați. Față de alte suine aceștia își fac nevoile doar în locuri amenajate astfel că nu e dificil să cureți după ei și nici nu miroase urât.
Scroafele au simțul matern bine dezvoltat, iar purceii se nasc cu o imunitate excelentă. Cele mai multe boli de care suferă porcii albi nu îi afectează și nici nu trebuie vaccinați frecvent.
Cu toate acestea, ca să aveți succes trebuie respectate următoarele condiții:
cocina trebuie ventilată bine, fără să se facă curent;
amenajarea unui padoc pentru ca animalele să se miște în voie;
dietă echilibrată;
îngrijire corespunzătoare și vaccinare la timp.
Un porc adult cântărește între 50 și 100 de kg. Carnea sa este apreciată atât pentru gust, dar și pentru că are de 7 ori mai puțin colesterol decât carnea obișnuită de porc, fiind permisă în alimentația dietetică.
Ce trebuie de știut la cumpărarea porcilor?
Succesul afacerii depinde nu doar de condițiile de întreținere, dar și de calitatea animalelor, de aceea mare atenție când cumpărați tineretul.
Mulți fermieri nu pot pricepe de ce la 11-12 luni porcii cântăresc doar 40-6o kg, iar scroafele adulte sunt sterile. Vinovați se fac crescătorii, mai bine zis cei care cu bună ignoranță împerechează porcușori din aceeași linie de sânge, influențând negativ performanța rasei.
Nu cumpărați purcei din același efectiv, dar și de la crescătoriile unde există un singur vier la câteva scroafe. Probabilitatea că aceștia sunt rude este mare. Aflați greutatea purcelușului și examinați neapărat părinții. Dacă purcelul cântărește 3-3,5 kg și crescătorul susține că are o lună, atunci scroafa trebuie să arate slăbită și cu mameloanele lăsate în jos. În caz contrar vânzătorul îți prezintă o altă scroafă sau porcul nu s-a dezvoltat destul pentru vârsta sa.
Se examinează cu atenție și aspectul animalelor. Aceștia trebuie să aibă musculatura bine dezvoltată, membrele distanțate și fără defecte de aplomb. O rasă bună se recunoaște după capul lat și nasul turtit. Dacă este sănătos porcul va avea perii drepți, trunchiul compact și îndesat, privirea ageră, va fi energic și va mânca bine. După ce ați ales porcii, interesați-vă neapărat de modul lor de hrănire, întrucât dacă le veți schimba brusc alimentația porcii pot refuza noua hrană.
FOTO: petclassifieds.us
Amenajarea cocinii
La proiectarea adăpostului veți ține cont de faptul că doi indivizi adulți sau o scroafă cu urmași au nevoie de un spațiu de circa 4-4,5 metri pătrați. În același timp, unui vier reproducător i se va asigura cel puțin 3 metri pătrați, cu înălțimea de 2,2-2,5 m.
Ferma va fi dotată neapărat cu un sistem de ventilare și încălzire bine organizat. Nu vă faceți griji, scroafele negestante, vierii reproducători și tineretul mai mare de trei luni suportă bine temperaturile negative. Nou-născuții însă vor sta într-o încăpere unde nu va fu mai puțin de 20 grade C, încălzită cu sobe sau cu un convertor pe gaz.
Chiar dacă-s sănătoși, grăsunii vietnamezi sunt extrem de sensibili la curent de aceea mare grijă. Pardoseala se construiește din beton, în pantă. Pe 2/3 din suprafața celulei va fi o platformă din lemn. În locul platformei puteți folosi un așternut din rumeguș, frunze, sau paie, însă așa veți cheltui mai mult timp pentru curățire și bani pentru schimbarea așternutului.
Ca să aibă imunitate bună și să adauge în greutate porcii vietnamezi trebuie să se miște în voie și să se bălăcească pe timp de vară. Astfel, aceștia trebuie să aibă acces la o suprafață în padoc de cel puțin 100 metri pătrați pe cap. De asemenea, ar fi bine să le amenajați un mic bazin, de 2×2 metri și adâncimea de 20-30 cm, unde să facă băi de noroi ca să nu se supraîncălzească, dar și să scape de insectele enervante.
Pentru ca grăsunii să aibă de ce se scărpina veți sădi pe teritoriul îngrădit câțiva copaci sau veți îngropa adânc niște bușteni. În plus, amenajați-le niște spații umbrite unde să se ascundă de soarele dogoritor sau de ploi puternice.
Îngrășarea porcilor vietnamezi
Porcii vietnamezi sunt ierbivori și este foarte important să nu fie supraalimentați. Chiar dacă în perioada caldă a anului grăsunii vor petrece mult timp în aer liber și se vor înfrupta cu iarbă din spațiul îngrădit, meniul lor pe timp de vară oricum va conține în mare parte masă verde și doar 20% nutreț combinat.
Vara porcii vor lua două mese, iar iarna trei. Totodată, în sezonul rece nutrețul combinat va constitui 30% (0,7 l per porc la o masă) din norma furajeră.
Hrana specială va conține 40% orz, 30% grâu și câte 10% de ovăz, mazăre și porumb. La aceasta se va adăuga paie, cereale bine măcinate și un amestec din tărâțe. Nu uitați nici de complexul de vitamine și suplimente alimentare. În calitate de vitamine porcii vor primi dovleac, mere, morcov, pere și dovlecei în stare crudă. Aceste suplimente le veți administra în cantități mari și regulat.
Pentru o mai bună absorbție a vitaminelor adăugați câte 2 linguri de grăsime de pește la o căldare de mâncare, timp de 10 zile. Dacă le dați cartof atunci tăiați din cantitatea de nutrețuri combinate.
Până la 30 de kg porcii iau în greutate din contul mușchilor, însă după asta începe să se depună stratul de grăsime, mai ales dacă cerealele prevalează în dietă. Calitatea cărnii depinde de câtă mișcare a făcut animalul și câtă iarbă a consumat. Cu cât mai puțin se mișcă sau se plimbă, cu atât mai multă grăsime va depune.
Creșterea porcilor vietnamezi pentru înmulțire
FOTO: stock-clip.com
Înmulțirea porcilor vietnamezi poate fi la fel de profitabilă ca și îngrășarea lor, dar fără cunoștințe și abilități în domeniu nu se obțin rezultate remarcabile. Pe lângă scroafe, întreținute pentru menținerea purității rase, veți avea nevoie și de 2-3 vieri. Aceștia vor avea voliere aparte și se vor plimb în padoc la ore diferite.
Scroafele vietnameze prezintă călduri încă pe la 3-4 luni. Gestația durează aproximativ 114 zile și la o singură fătare rezultă până la 20 de purcei, cu excepția primei nașteri când se obțin 5-10 purcei. Prolificitatea este un alt argument ce justifică creșterea rasei.
Unii crescători susțin că scroafele vietnameze nu au nevoie de ajutor la naștere, pe când alții sunt de părerea că în prezența stăpânului scroafa se va simți mai liniștită și procesul va avea loc mai repede și mai ușor. De regulă, nașterea durează circa 3-5 ore și se încheie cu eliminarea placentei, care trebuie îndepărtată înainte ca scroafa să o mănânce. În primele 8 ore purcelușii trebuie hrăniți cu coraslă. Dacă apar complicații, nașterea poate dura mai mult, punând în pericol purcelușii.
Fermierii începători pot să-și pornească afacerea cu cel puțin 10 scroafe și trei vieri, din linii de sânge diferite pentru a preveni incestul. Deși scrofițele prezintă călduri de la vârsta de 5-6 luni, nu se recomandă împerechea lor până nu ajung la greutatea optimă (circa 32 kg) ca să-și poată purta și alăpta puii.
Ferma de îngrășare și înmulțire a porcilor vietnamezi va fi rentabilă doar dacă veți folosi furaje cerealiere ieftine, fie cumpărate direct de la producători, fie din propria producție. Nu face să cumpărați nici amestecurile bogate în calorii, mai bine le preparați singuri.
Comisia Europeană a aprobat extinderea accesului preferențial pe piața Uniunii Europene pentru produsele moldoveneşti prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, este vorba despre cerealele prelucrate, în total 24 poziţii, inclusiv alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minim 80%, și până la 80%.
Conform acordului, aceste produse cad sub incidența mecanismului de protecție împotriva eludării, care stabilește volume indicative anuale pentru exportul în UE. Totodată, volumele indicative stabilite pot fi depășite în baza argumentării de către Republica Moldova a existenței sau creșterii potențialului de producere și de livrare pe piețele externe.
Acceptul Comisiei Europene a fost primit în baza datelor justificative prezentate de Republica Moldova, urmare a notificării Uniunii Europene cu privire la atingerea a 80% din cotele indicative stabilite.
UE acordă Moldovei cote pentru cele mai sensibile mărfuri pentru livrare în Europa. Astfel, în anul 2015 producătorii moldoveni au asimilat cotele pentru grâu (cu 238%, exportând peste 178,4 mii tone), cereale prelucrate (cu 207% — peste 7,9 mii tone), porumb (cu 125% — peste 162,6 mii tone), orz (cu 111% — peste 78,2 mii tone). Printre ţările UE importatoare de producţie moldovenească – România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria.
Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, începând cu 21 aprilie 2016, a iniţiat executarea lucrărilor de combatere a căderilor de grindină pe teritoriul protejat al Republicii Moldova.
În acest sens, Directorul Serviciului a emis un ordin „cu privire la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de protecţie antigrindină în sezonul 2016”. Astfel, în perioada 01-20 aprilie 2016, a fost organizată pregătirea echipamentului tehnologic la unităţile speciale pentru iniţierea lucrărilor de combatere a grindinei; plasarea punctelor rachetare; transportarea şi distribuirea rachetelor antigrindină la punctele rachetare și instruirea repetată a personalului.
În anul 2016, lucrările de protecţie antigrindină a culturilor agricole pe teritoriul Republicii Moldova vor fi îndeplinite pe o suprafaţă de 1,486 mil. hectare, prin intermediul a 115 puncte rachetare. În zona de protecţie sunt incluse integral sau parţial 24 de raioane cu plasarea a 12 unităţi speciale teritoriale, şi anume: Edineţ, Soroca, Făleşti, Sângerei, Corneşti, Călăraşi, Cimişlia, Ceadîr-Lunga, Ştefan- Vodă, Cahul, Floreşti, Hânceşti.
Luând în consideraţie stocul existent de rachete antigrindină din anul 2015, precum și livrările din anul 2016, Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice dispune de 4193 bucăţi rachete (în medie a câte 36-37 rachete la fiecare punct rachetar).
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama și Directorul General al Agenției Naționale pentru Siguranta Alimentelor Gheorghe Gaberi au semnat un Acord de colaborare. Acordul a fost elaborat având în vedere legătura indisolubilă între funcţiile Ministerului şi ale Agenţiei și în vederea optimizării eforturilor Părţilor în realizarea politicii de stat în domeniile încredinţate. Ceremonia de semnare a avut loc în sala de conferințe de la etajul 1 a sediului MAIA, în prezența colaboratorilor instituțiilor, informează serviciul de comunicare al instituției.
Conform prevederilor Acordului, Părţile semnatare au convenit să colaboreze şi să-şi coordoneze activităţile în domeniile încredinţate. Documentul delimitează competenţele şi responsabilităţile, stabilește bune reguli de comunicare în procesul de elaborare şi promovare a legislaţiei în domeniile încredinţate.
FOTO: MAIA
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are drept angajamente: elaborarea şi promovarea politicilor publice, actelor legislative şi normative conform prevederilor legislaţiei în vigoare; analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate și ajustarea politicilor existente la rigorile europene; examinarea propunerilor şi/sau a proiectelor de acte normative cu argumentele pe marginea acestora, parvenite de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, pentru includerea în planul de activitate al MAIA, în vederea promovării acestora.
Angajamentele Agenției Naţională pentru Siguranţa Alimentelor sunt: implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale; punerea la dispoziția Ministerului a informației cu privire la realizarea acțiunilor stabilite în actele normative, legislative şi departamentale în vigoare; informarea MAIA despre activităţile desfășurate în raport cu organizaţiile internaţionale pe domeniile de gestiune.
FOTO: MAIA
Întru asigurarea colaborării eficiente Părţile vor asigura schimbul de informaţii necesare şi pertinente realizării obiectivului general; vor participa la întruniri periodice comune, ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în semestru; vor gestiona de comun acord programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru susţinerea reformei din domeniile încredinţate.
Potenţialul prestatorilor de servicii de dezvoltare a afacerilor trebuie să fie valorificat, însă pentru aceasta este nevoie de reglementarea domeniului şi formarea unei asociaţii de profil. Aceasta este concluzia de bază a studiului Pieţei Serviciilor de Dezvoltare a Afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului, realizat de ONG-ul „Alternative Internaţionale de Dezvoltare” în colaborare cu ONG-ul „Novîi Vek” din stânga Nistrului, transmite IPN.
Potrivit autorilor studiului, în Republica Moldova există peste 800 de prestatori de servicii de consultanţă în afaceri, dintre aceştia circa 200 fiind activi. În stânga Nistrului activează 12 entităţi similare, dar serviciile acestora se limitează, în mare parte, la domeniul contabilităţii şi cel juridic.
Olga Sainciuc, una dintre autorii studiului, a spus că prestatorii de servicii în afaceri sunt o verigă a lanţului valoric fără de care dezvoltarea unei afaceri ar fi extrem de complicată.
„Nu este greu să-ţi înregistrezi o afacere, dar e mult mai complicat să o gestionezi. Companiile mici nu au posibilitate financiară să angajeze specialişti în marketing, jurişti, alţi specialişti de care au nevoie. De aceea, este iminent ca aceste întreprinderi să aibă acces la servicii externe, calificate, de consultanţă”, explică autoarea.
Studiul a mai demonstrat că oferta prestatorilor de servicii de consultanţă nu corespunde în întregime cu cererea de pe piaţă. Antreprenorii au nevoie de consultanţă în domeniul valorificării potenţialului oferit de regimul de comerţ liber cu UE şi promovarea pe noi pieţe de desfacere, însă ofertanţii nu au un potenţial relevant pentru a face faţă solicitării. Lipsa unui mecanism clar de certificare a prestatorilor de servicii de dezvoltare a afacerilor şi dependenţa acestora de finanţarea oferită de donatorii externi sunt printre dificultăţile semnalate în studiu.
Potrivit experţilor, crearea unei asociaţii a prestatorilor de servicii de dezvoltare a afacerilor, inclusiv a celor din stânga Nistrului, ar fi o soluţie. Aceasta ar putea deveni o punte între mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului, o platformă de cooperare, care ar contribui la schimbul de experienţă şi la stabilirea contactelor. Asociaţia ar putea pune în funcţiune un mecanism de certificare a prestatorilor de servicii, dar şi de standardizare a proceselor din domeniu.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2015 – martie 2016, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin intermediul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.
Prim-ministrul Pavel Filip a avut, astăzi, o întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiilor de Producători Agricoli din Republica Moldova, la care au fost abordate subiecte ce vizează implementarea politicilor de dezvoltare a acestui sector, informează biroul de comunicare al Executivului.
Premierul a menţionat că agricultura este un domeniu prioritar pentru ţara noastră şi dialogul constant dintre autorităţile centrale şi asociaţiile de ramură este necesar pentru a avea o viziune complexă şi a acţiona în comun în soluţionarea problemelor existente. Pavel Filip a confirmat că Guvernul este determinat să susţină agricultorii pentru a face faţă dificultăţilor.
Un subiect important al discuţiei l-a constituit ajustarea cadrului legal pentru dezvoltarea şi susţinerea afacerilor pe acest segment, precum şi sprijinul financiar acordat din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. În acest context, Pavel Filip a vorbit despre deciziile, adoptate recent de Executiv, care au drept scop facilitarea şi dezvoltarea afacerilor în sectorul agro-alimentar al Republicii Moldova.
„Procesul de reformă în acest domeniu va continua şi prin realizarea prevederilor din Foaia de parcurs, pentru că asta înseamnă obţinerea sprijinului partenerilor externi, respectiv fonduri pentru dezvoltare locală pe diverse domenii, inclusiv cel agricol”, a mai spus Pavel Filip.
Printre problemele enunţate în cadrul şedinţei au fost: irigarea terenurilor, concurenţa neloială de pe piaţa internă, nevoia implicării institutelor abilitate în cercetarea şi dezvoltarea soiurilor noi de legume şi fructe, precum şi sistemul birocratic din cadrul autorităţilor de resort.
În urma discuţiilor, Prim-ministrul Pavel Filip a dispus crearea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale de resort şi ai Asociaţiilor de Producători Agricoli pentru a identifica şi soluţiona problemele din domeniu, în vederea creării unui mediu favorabil pentru dezvoltarea industriei agro-alimentare în Republica Moldova.
La data de 22 aprilie 2016 Oficiul Național al Viei și Vinului a organizat masa rotundă cu subiectul „Activitatea birourilor de proiectare a plantaţiilor viticole cu soiuri pentru vin, în condiţiile cadrului regulatoriu actual”. Evenimentul este parte a planul de activități pentru implementarea sistemului de producere a produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) și denumire de origine protejată (DOP) în Republica Moldova.
Masa rotundă a fost dedicată experților în domeniu– reprezentanţii birourilor de proiectare a plantaţiilor viticole, inginerii agrimensori şi pedologii acestor companii – cu scopul de a asigura implementarea normelor cadrului regulatoriu existent în domeniul proiectării plantaţiilor viticole noi, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP.
În cadrul evenimentului moderat de dr. conf. univ. Vladimir COROBCA, expert principal al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie din cadrul ONVV, participanţii s-au familiarizat cu toate nuanţele cadrului regulatoriu existent şi au elaborat propuneri privind amendarea acestuia. Mai mult decât atât, ei au dezbătut condiţiile de bază la proiectarea plantaţiilor viticole, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP, precum și elaborarea schemei grafice a parcelelor viticole care urmează a fi înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, evaluând costurile de executare a acestora.
Dr. conf. univ. Vladimir COROBCA, expert principal al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie, ONVV: „Începând cu anul 2013 sectorul vitivinicol al Republicii Moldova înregistrează o reformă profundă, care include mai multe măsuri: de la calificarea vinului drept produs alimentar şi până la înfiinţarea plantaţiilor viticole noi, cu o densitate minimă de cca 4000 viţe/ha. Odată cu sezonul de recoltare a strugurilor 2015 s-a trecut la producerea produselor vitivinicole cu IGP. În anul 2016 încep a fi create primele asociaţii de producători de produse vitivinicole cu DOP. Este cunoscută teza, conform căreia circa 85% din calitatea produselor vitivinicole cu IGP/DOP se creează în plantaţiile viticole. Pentru ca această teză să se adeverească, plantaţiile viticole noi trebuie înfiinţate, respectând toate cerinţele viţei-de-vie faţă de condiţiile pedo-ecologice,fiind amplasate pe pante, cu o densitate minimă de cca 4000 plante/ha și formând butucii în forme cu habitusul mic (Guyot sau Royat, unilateral sau bilateral), utilizând sisteme de suport moderne etc.”
Necesitatea organizării mesei rotunde pe acest subiect este motivată prin faptul că majoritatea viticultorilor şi birourilor de proiectare nu cunosc cadrul regulatoriu existent (Legea 57_2006, HG 356_2015, extras HG 282_2016, ordin MAIA 196_2015 etc.) şi nu sunt familiarizaţi cu particularităţile înfiinţării şi exploatării plantaţiilor viticole, destinate pentru producerea produselor vitivincole cu IGP/DOP. Lipsa de cunoştinţe în domeniul particularităţilor înfiinţării şi exploatării plantaţiilor viticole destinate pentru producerea produselor vitivincole cu IGP/DOP poate fi completată prin trei modalităţi: cercetări de lungă durată efectuate de către instituţia de profil; preluarea de către vinării a bunelor practici din ţări cu condiţii pedo-climatice asemănătoare cu cele din RM; combinaţie eficientă între aceste două metode.
Conform legislaţiei în vigoare, plantaţiile viticole cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha pot fi create numai în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, elaborat de un birou de proiectare înregistrat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În prezent în Republica Moldova activează circa 10 birouri de proiectare a plantaţiilor viticole, care includ cel puţin următorii specialişti: agronom-viticultor, pedolog-agrochimist, inginer-agrimensor şi economist financiar.
O întreprindere agricolă din satul Petrunea, raionul Glodeni, care produce fructe și legume ecologice după ultimele tehnologii în domeniu, a fost vizitată de către premierul Pavel Filip.
„Moldova este o ţară cu tradiţii în agricultură, de aceea cred că elementul nostru competitiv trebuie identificat anume în acest sector. Mai mult ca atât, prin pomovarea afacerilor mici, de nișă, în agricultură vom stimula antreprenoriatul la nivel local și dezvoltarea economică la nivel regional. În proiectul Regulamentului de subvenționare a agricultorilor pentru anul curent am dedicat un capitol aparte privind alocarea resurselor financiare pentru susținerea produsele ecologice” a menționat Pavel Filip în timpul întrevederii cu agricultorii.
În cadrul discuțiilor cu locuitorii satului Petrunea, au fost abordate subiecte ce vizează acțiunile de susținere a antreprenoriatului rural de către Guvern, conectarea localității la conducta de gaze naturale din apropiere, precum și modernizarea infrastructurii de comunicații existente. Premierul a dat asigurări că, împreună cu miniștrii de resort și reprezentanții administrației publice locale, va analiza această problemă și va veni cu soluții.
Întreprinderea agricolă „Agdav” are circa 650 ha de teren agricol și 3 ha de livadă de mere pe care le cultivă prin metode ecologice, renunțând în totalitate la produsele chimice. În 2007, întreprinderea a beneficiat de un suport financiar în dezvoltarea afacerii prin intermediul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă.
