Puteți aplica după subvenţii din fonduri europene pentru achiziţionarea cazanelor pe biomasă

0

Proiectul UE-PNUD “Energie şi Biomasă” anunţă relansarea Programului de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru gospodării casnice, microîntreprinderi şi întreprinderi mici. În noua rundă a programului vor fi acordate subvenţii în valoare de 1300 şi 500 de Euro unui număr de circa 150 de beneficiari, subvenţii asigurate din fonduri europene. Cererile pentru subvenţionare vor putea fi depuse începând cu 17 mai la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, partener în realizarea programului.

Decizia de relansare a programului de subvenţionare a fost luată la ultima şedinţă a Consiliului Proiectului Energie şi Biomasă prezidată de Octavian Calmâc, Ministrul Economiei, Viceprim-ministru. Amintim că prima rundă de subvenţionare din cadrul etapei a doua a proiectului a fost lansată pe 10 august 2015, zi în care au fost depuse peste 300 de cereri de la gospodării casnice, precum şi microîntreprinderi, întreprinderi mici.

„Interesul sporit faţă de acest program demonstrează dorinţa oamenilor de a utiliza energia produsă în R. Moldova, şi nu cea importată. Oamenii caută o sursă sigură de energie, biomasa fiind un răspuns la soluţia căutată”, spune Victor Cotruţă, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.

Mărimea subvenţiei va fi de 1.300 Euro şi 500 Euro şi este stabilită în funcţie de parametrii tehnici ai cazanului selectat:

1.300 Euro

500 Euro

  • pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 85 %
  • minim 36 ore autonomie de lucru
  • panou automatizat de control
  • biocombustibil utilizat:  pelete sau mixt (brichete şi pelete)
  • pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 75%
  • minim 6 ore autonomie de lucru
  • panou automatizat de control
  • biocombustibil utilizat: brichete

 

„În noua rundă a programului a fost redusă mărimea subvenţiei pentru cazanele pentru brichete (de la 700 la 500 de Euro), cea pentru pelete rămânând neschimbată. Astfel promovăm utilizarea tehnologiilor cu randament mai sporit şi autonomie mai ridicată”, susţine Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Printre alte modificări ale Regulamentul de subvenţionare se numără şi: obligativitatea beneficiarului de a instala cazanul într-un imobil dat în exploatare şi utilizat conform destinaţiei, precum şi fixarea termenului limită de 30 de zile pentru semnarea contractului cu AEE din data acceptării cererii de intenție. Regulamentul Programului de subvenţionare poate fi accesat aici.

Beneficiari ai Programului de subvenţionare pot fi persoanele fizice cu domiciliul în Republica Moldova şi   întreprinderile mici sau microîntreprinderile, rezidente ale Republicii Moldova. Ei trebuie să fie proprietari sau coproprietari ai imobilului/întreprinderii  în care se va instala cazanul pe biomasă, iar imobilul nu trebuie să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a beneficia de subvenţie urmează să faceţi următorii paşi:

  1. Să alegeţi cazanul produs sau asamblat în R. Moldova şi compania ce vă va oferi şi instala cazanul;
  2. Să depuneţi setul de documente la Agenţia pentru Eficienţă Energetică;
  3. Să instalaţi cazanul în propria casă sau întreprindere şi să primiţi subvenţia.

Cererile de înscriere în program vor putea fi depuse, începând cu 17 mai, la Agenţia pentru Eficienţă Energetică: Chişinău, str. Alecu Ruso 1, et.10,  Tel: (22) 499 444 (ext.8);  Mob.: +373 67430436; Email: [email protected].

Cazanele ce pot fi procurate în cadrul acestui program urmează a fi produse sau parțial asamblate în Republica Moldova. Ele pot fi achiziţionate de la companiile acreditate în program. Procesul de acreditare a este unul continuu  şi este deschis tuturor companiilor ce produc sau asamblează cazane pe biomasă în Republica Moldova.

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice este o activitate a Proiectului „Energie şi Biomasă”, realizată în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică. În perioada aprilie 2012 – august 2015, peste 1000 de familii şi microîntreprinderi au primit subvenţii în valoare de până la 1300 de Euro, acordaţi din fonduri europene, pentru procurarea şi instalarea cazanelor pe biomasă.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

FOTO. Moldova și România au semnat un plan de colaborare în domeniul agriculturii. Iată domeniile vizate

0

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama și omologul român Achim Irimescu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, au semnat un Plan de acțiuni privind cooperarea moldo-română în domeniul agriculturii.

Documentul materializează Acordul bilateral semnat la 31 august 1999 între România și Republica Moldova și urmărește consolidarea relațiilor din domeniul agricol dintre cele două state pe mai multe sectoare.

Părțile s-au angajat să creeze un grup mixt de lucru în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltarea rurală, care periodic se va reuni, alternativ în Republica Moldova şi România, pentru a analiza evoluțiile înregistrate în colaborarea dintre Părţi, precum şi a identifica noi domenii şi activități de cooperare bilaterală.

Domeniile de cooperare vizate în Planul de acțiuni sunt :

– vegetal, protecția plantelor și industrie alimentară;

– veterinar şi siguranța alimentară, în principal a produselor de origine animală;

– cercetare și formare profesională;

– viticultură şi vinificație;

– agricultura ecologică.

Planul de acțiuni mai vizează alte domenii precum expertiză privind agențiile de plăți, relații internaționale și afaceri europene.

FOTO: maia.gov.md
FOTO: maia.gov.md
FOTO: maia.gov.md
FOTO: maia.gov.md

Moldova nu-și îndeplinește angajamentele din Acordul de Asociere RM-UE la capitolul agricultură și dezvoltare rurală

0

Gradul de realizare a angajamentelor asumate de Republica Moldova în baza Acordului de Asociere RM-UE la capitolul agricultură și dezvoltare rurală este unul foarte scăzut. La această concluzie au ajuns analiștii Institutului pentru Reforme și Politici Europene (IPRE) după ce au evaluat, în cadrul unei analize tematice, care este nivelul de realizare a măsurilor planificate, precum și a nivelului de transpunere a Regulamentelor și Directivelor UE în legislația națională, după aproximativ un an și jumătate de la aprobarea Planului de acțiuni.

Astfel, nivelul de realizare a măsurilor pentru implementarea celor 8 angajamente prevăzute în Capitolul 12, în cazul a 4 angajamente, măsurile de implementare au fost realizate cu întârziere și doar în cazul unui angajament măsurile au fost realizate în termen, iar pentru 3 angajamente, măsurile de implementare sunt în proces de realizare.

Totodată, analizând nivelul de transpunere a legislației și instrumentelor UE în 2015, situația privind cele 11 Regulamente și 2 Directive planificate a fi transpuse în perioada analizată este următoarea: 6 regulamente nu au fost realizate; pentru un regulament măsurile au fost realizate cu întârziere; transpunerea a două regulamente a fost aprobată doar de către Guvern urmând a fi aprobată și de către Parlament; un regulament a fost transpus anterior aprobării Planului de acțiuni; în cazul unui regulament, nu există nici o informație referitor la gradul de transpunere a acestuia; o Directivă a fost transpusă anterior aprobării Planului de acțiuni, pe când în cazul celei de-a doua, nu există nici o informație referitor la careva realizări.

„În procesul de realizare a prezentei analize, s-a constatat că evaluarea gradului de implementare a angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere, este destul de dificilă, dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor nu este prevăzut un termen concret de realizare a acestora, precum și din cauza că indiferent de numărul măsurilor de implementare prevăzute pentru fiecare angajament, nu este clar dacă acestea sunt suficiente pentru a considera realizat angajamentul respectiv. Prin urmare, propunem ca pentru perioadele ulterioare de planificare, autoritățile RM să atragă atenția asupra acestui subiect și să încerce să stabilească un termen limită sau un set minim de cerințe clare, care ar indica că angajamentele prevăzute în cadrul fiecărui Capitol al Acordului pot fi considerate realizate”, consideră analistul IPRE, Ruslan Codreanu.

Reieșind din analiza tematică, IPRE propune concentrarea tuturor eforturilor atât a Parlamentului, Guvernului, precum și a celorlalte autorități publice responsabile, pentru a depăși restanțele existente.

Acest fapt poate fi realizat prin următoarele acțiuni:

  1. Identificarea cauzelor tergiversării procesului de implementare și eliminarea acestora pentru deblocarea procesului respectiv;
  2. Scoaterea din umbră a domeniului agricultură și dezvoltare rurală și includerea acestui subiect pe agenda reformelor prioritare discutate în cadrul reuniunilor dintre Guvern și Parlament;
  3. Îmbunătățirea nivelului viitor de planificare în special ținând-se cont de necesitatea stabilirii unui termen exact de realizare a anumitor activități pentru care la etapa actuală lipsește termenul de realizare, precum și de necesitatea de a stabili un set minim de activități necesare a fi realizate în cadrul anumitor angajamente, și în dependență de realizarea acestora, să fie clar dacă angajamentul respectiv a fost sau nu atins.

IPRE reamintește că principalele angajamente asumate a fi realizate de către Guvernul Republicii Moldova în domeniul agricultură și dezvoltare rurală, sunt prevăzute în Capitolul 12 al Titlului IV al Acordului de Asociere RM-UE, precum și în Anexa VII la același Capitol. În același timp, Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2016, indică măsurile ce urmează a fi realizate în perioada respectivă pentru implementarea corespunzătoare a angajamentelor asumate.

Mai jos puteți descărca conținutul analizei.

ATENȚIE. Cod GALBEN de ÎNGHEȚURI în 23 de raioane

0

Vești proaste pentru agricultori. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis cod galben de înghețuri.

Potrivit avertizării, la noapte, pe arii extinse se prevăd înghețuri la suprafața solului cu intensitatea de -1..-3 grade Сelsius.

Avertizarea este valabilă pentru 23 de raioane și 2 municipii din nordul și centrul țării.

Astfel, pericol de înghețuri sunt în raioanele Edineț, Briceni, Ocnița, Dondușeni, Sângerei, Drochia, Râșcani, Soroca, Glodeni, municipiul Bălți, Florești, Fălești, Ungheni, Călărași, Orhei, Șoldănești, Rezina, Telenești, Nisporeni, Strășeni, Criuleni, Hâncești, Ialoveni, Anenii Noi și municipiul Chișinău.

Potrivit sinopticienilor, vremea va fi instabilă în următoarea perioadă, iar temperaturile vor oscila.

FOTO. Consumatorii din Coreea de Sud, cuceriți de Vinul Moldovei. Noutățile expoziției „Seoul Wines&Spirits Expo 2016”

0

Publicul sud-coreean a fost impresionat de calitatea Vinului Moldovei, care a participat în premieră la expoziția internațională „Seoul Wines&Spirits Expo 2016”. În perioada 21-23 aprilie, 12 companii vinicole din Republica Moldova au fost  prezente la Seul, Coreea de Sud, cu un stand comun, sub egida brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Participarea țării noastre la eveniment a fost organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „Extinderea exporturilor pe piața asiatică reprezintă o prioritate strategică pentru Vinul Moldovei.  Organizatorii evenimentului și-au dorit foarte mult să prezinte produsele noastre consumatorului sud-coreean, astfel încât am beneficiat de condiții preferențiale pentru participarea la expoziție: spațiu gratuit în cadrul expoziției și designul gratuit al standului. Impresiile vizitatorilor ne-au depășit așteptările, confirmându-ne că produsele noastre de calitate își vor găsi un loc special pe această piață.”

Reprezentanții țării noastre la „Seoul Wines&Spirits Expo 2016” au avut posibilitatea de a evalua interacțiunea cu profesioniștii în domeniu (distribuitori și importatori de vinuri, specialiști și somelieri internaționali) precum și reacția consumatorilor coreeni în ceea ce privește Vinul Moldovei.

Richard KW Hwang, somelier: „În opinia mea, vinurile moldovenești au o aromă foarte intensă, cu o combinație complexă a nuanțelor de nectar, piersici și pepene galben. Cred că vinurile albe au un mare potențial de a deveni populare pe piața sud-coreeană. Mai ales cele realizate din struguri moldovenești au caracteristici unice de aromă și gust, de aceea vor atrage, probabil, atenția profesioniștilor care caută gusturi exotice. În plus, cred că și calitatea vinurilor roșii va crește, în cazul în care acestea vor fi maturate pentru o durată mai lungă, pentru a aprofunda savoarea de stejar.”

Kim Sung Dae, buyer, compania „Lysonn”: „Am urmărit o emisiune care prezenta vinurile din Moldova și mi-am dorit să le cunosc și să le încerc, iar expoziția mi-a oferit ocazia perfectă. Consider că Vinul Moldovei se poate mândri cu proprietăți comparabile cu vinurile de calitate din Franța și Italia. Am ales un producător din Moldova și am început deja negocierile pentru prima comandă.”

Ko, Huyn Deok, CEO, SAMWON corp. (companie importatoare), Coreea de Sud: „Am descoperit că Vinul Moldovei se potrivește perfect cerințelor și preferințelor consumatorilor sud-coreeni. Calitatea, prețul și posibilitățile sunt extraordinare. Aceste vinuri sunt ceea ce căutam de ceva timp, de aceea planificăm să vizităm Republica Moldova pentru a stabili noi contacte și colaborări cu companiile locale.”

O mare parte din cei peste 20,000 de participanți la expoziție au asaltat standul „Wine of Moldova” pentru a gusta Vinul Moldovei, formându-se cozi de peste 1000 de persoane. Vizitatorii au avut la dispoziție pentru degustare 600 de sticle de vin de 60 de tipuri, oferite de cele 12 companii participante: „Vinăria din Vale”, „Chateau Vartely”, „Bostavan Winery”, „Chateau Purcari”, „Castel Mimi”, „Carpe Diem”, „Cricova”, „Fautor”, „Cimislia Wineries”, „Mold Nord”, „Imperial Vin” și „Et Cetera”.

Ion Luca, director „Carpe Diem”: „Piața din Coreea de Sud este a treia ca importanță din Asia (dupa China și Japonia), iar faptul că, în sfârșit, Vinul Moldoveia ajuns aici, fiind reprezentat de 12 companii, este un pas important pentru a deschide colaborarea pe această piață de mare perspectivă pentru vinurile noastre.Consumul de vin este aici la început și de aceea este important ca noi să fim printre primii care fascinează consumatorii cu calitatea înaltă a produselor noastre.”

Radu Popescu, manager export, „Chateau Vartely”: „Piața sud-coreeană este strategică pentru Vinul Moldovei, deoarece peste câțiva ani va deveni una dintre cele mai importante în regiune. Ne bucurăm de rezultatele obținute la expoziție și sperăm ca vinurile noastre să prindă valul de creștere a acestei piețe.”

Piața Coreei de Sud cunoaște în prezent o creștere semnificativă a consumului de vinuri, iar 3 companii din Republica Moldova își exportă deja produsele vinicole pe această piață. În anul 2015 țara noastră a livrat spre piața sud-coreeană 35.577 litri de vin, iar experții ONVV apreciază că potențialul de export în Coreea de Sud pentru Vinul Moldovei este mult mai mare și urmează a fi valorificat.

Prin promovarea consecventă a brandului național vinicol „Vinul Moldovei” la expoziţiile internaționale specializate, ONVV urmărește poziționarea Republicii Moldova ca un producător de vinuri de calitate și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată înaltă pe noi piețe.

Moldsilva a reuşit să prevină tăieri neautorizate de copaci ce ar fi cauzat pagube de 10 mln de lei

0

După verificarea suprafețelor destinate tăierilor în anul 2016 s-a constatat un volum de aproape 17 mii de metri cubi de masă lemnoasă în plus față de volumul planificat, iar acest fapt ar fi cauzat un prejudiciu de circa 10 mln de lei. Declaraţia a fost făcută astăzi la o conferinţă de presă de Ion Cebanu, directorul Agenţiei „Moldsilva”, comunică Moldpres.

Ion Cebanu a menţionat că cele mai multe încălcări au fost înregistrate în pădurile din raionul Edineţ, însă fapte ilegale au avut loc în toate zonele ţării. „Terenurile respective au fost luate în evidenţă, iar în urma controalelor efectuate au fost sancţionaţi cinci sute de angajaţi ai agenţiei, inclusiv prin concediere”, a subliniat directorul „Moldsilva”.

Totodată, Cebanu a accentuat că a fost lichidată autonomia a zece ocoale silvice.

„Comasarea acestora şi reducerea funcţiilor de pădurari este o acţiune prevăzută de un concept al Băncii Mondiale, care va fi doar în beneficiul sectorului silvic. Nu ne putem permite să întreţinem structuri ineficiente”, a relevat sursa citată.

Oficialul a specificat că lucrările de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier naţional au finalizat la 15 aprilie, iar în perioada următoare vor fi desfăşurate acţiuni de extindere a pădurilor.

„Vom intensifica activităţile în special în raioanele cu un grad scăzut de împădurire, cum este, bunăoară, Drochia cu 4% de împădurire”, a specificat Cebanu.

În altă ordine de idei, directorul Agenţiei „Moldsilva” s-a referit la elaborarea unui nou Cod Silvic, asupra căruia se lucrează în prezent.

„Principalul document al ramurii forestiere este depăşit şi necesită modificări la capitolul reformei instituţionale, trasabilităţii masei lemnoase, privatizării, arendării pădurilor etc.”, a relatat Ion Cebanu.

Republica Moldova este cea mai despădurită țară din Europa, doar 12 al sută din teritoriu este acoperit de păduri. Aproximativ patru mii de hectare de pădure sînt tăiate anual din suprafaţa împădurită a țării, parţial prin defrişări ilegale.

Potrivit Biroului Național de Statistică, defrișările de pădure au crescut de la o suprafață de 2661 hectare în anul 2008 la 3572 hectare în 2014. Pădurile ocupă o suprafață de peste 290 mii de hectare.

ADR Nord anunță concurs deschis pentru selectarea unui manager al Centrului Apicol

0

Proiectul „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, finanțat de Guvernul României prin intermediul programului AOD și implementat de ADR Nord este conceput pentru a contribui la dezvoltarea socio-economică a Regiunii de Dezvoltare Nord. Proiectul urmărește dezvoltarea unui sistem de achiziții, stocare, procesare, ambalare de produse apicole la nivel regional, valorificarea potențialului melifer din regiune prin crearea unui sistem de marketing, precum și consolidarea capacităților a 100 apicultori locali privind utilizarea programelor de implementare a standardelor internaţionale de calitate în cadrul a 10 seminare și a unei vizite de studiu în România. Implementarea cu succes a proiectului va permite multiplicarea lui în celelalte regiuni de dezvoltare a Republicii Moldova.

Obiective:

  • crearea grupurilor de producători la nivel local și regional pentru formarea loturilor de produse pentru vânzare pe piața internă și la export, în scopul majorării veniturilor, diminuării cheltuielilor și asigurării competitivității produselor;
  • crearea unui sistem (centru) de achiziții, stocare, procesare, ambalare și formare a loturilor de produse apicole la nivel regional în orașul Cupcini, raionul Edineț;
  • crearea unui sistem de comunicare, informațional și marketing în orașul Cupcini, raionul Edineț;
  • asigurarea unei polenizări saturate a livezilor, culturilor entomofile și florii spontane din zone;
  • valorificarea la maximum a potențialului melifer din regiune;
  • venituri majorate în regiune prin vînzarea produselor cu valoare adăugată în apicultură, precum și în ramurile economiei conexe (agricultură, transport, comerț etc.);
  • implementarea sistemelor de monitorizare a calității, trasabilității, securității alimentare a grupurilor de producători apicoli cu impact regional;
  • atragerea tinerilor (inclusiv a femeilor) în practicarea apiculturii din spațiul rural și integrarea lor în grupuri de producători regionali;
  • consolidarea capacităților a 100 apicultori locali privind utilizarea programelor de implementare a standardelor internaţionale de calitate şi de inofensivitate alimentară în cadrul a 10 seminare și a unei vizite de studiu organizate în perioada pasivă a sezonului apicol;
  • fortificarea sănătății populației din regiune prin sporirea consumului de produse apicole ecologice.

Rezultate:

  • produse apicole de calitate;
  • mediul de afaceri dezvoltat;
  • produse apicole procesate ulterior și obținerea unei game diversificate a acestora;
  • produse apicole obținute și stocate conform standardelor internaționale;
  • capacități de comerț și promovare a exportului produselor apicole îmbunătățite;
  • forțe calificate de muncă în domeniul apicol;
  • nivel de sărăcie redus în localitățile rurale prin crearea noilor locuri de muncă;
  • populație sănătoasă prin sporirea consumului de produse apicole ecologice;
  • mediu favorabil pentru investiţii în agricultură;
  • noi servicii în zona de nord a Republicii Moldova (stocare, procesare, ambalare produse apicole, servicii de polenizare dirijată a culturilor entomofile);
  • infrastructuri de bază pentru servicii de afaceri în apicultură.

Beneficiari:

  • 100 apicultori din Regiunea de Dezvoltare Nord instruiți și implicați în diverse activități ale proiectului;
  • cel puțin 9 persoane din Regiunea de Dezvoltare Nord instruite și angajate în Centrele noi-create;
  • Consiliul raional Edineț;
  • Primăria orașului Cupcini.

Pentru implementarea cu succes a prezentului proiect și durabilitatea lui ulterioară, va fi angajat un manager al Centrului Apicol, care va avea următoarele sarcini și responsabilități:

Sarcini şi responsabilități:

  1. organizează activitatea Centrului Apicol;
  2. reprezintă Centrul apicol în relaţiile cu organele de stat, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile internaţionale etc.;
  3. angajează şi concediază personalul Centrului de comun acord cu Consiliul raional Edineț, în conformitate cu structura Centrului, determină atribuţiile de serviciu şi programul de lucru;
  4. asigură executarea calitativă a tuturor activităţilor în cadrul Centrului Apicol;
  5. menține contactul direct cu apicultorii pentru o bună relație cu aceștia;
  6. oferă sprijin în rezolvarea problemelor semnalate de apicultori și supraveghează buna desfășurare a activității Centrului Apicol;
  7. asigură respectarea termenilor contractuali cu apicultorii;
  8. identifică, împreună cu personalul tehnic și operațional, îmbunătățirile care trebuie aduse Centrului Apicol și se asigură de implementarea lor corectă;
  9. gestionează relația cu autoritățile locale și cu apicultorii;
  10. gestionează bugetele lunare / anuale (operațional + tehnic) și asigură îndeplinirea obiectivelor fixate;
  11. asigură controlul bugetului alocat și identifică modalități de reducere a costurilor fără afectarea standardelor calității produselor apicole;
  12. gestionează raportările de management și informațiile financiare ale Centrului Apicol.

Locul de muncă: Managerul își va desfășura activitatea în orașul Cupcini, raionul Edineț.

Cerințe față de candidați:

Educaţie:

studii superioare corespunzătoare în drept, economie, finanţe, management, agricultură sau alte domenii relevante.

instruiri în domeniul managementului de proiect, administrării întreprinderilor, vânzări sau alte discipline conexe va fi un avantaj.

Experienţă şi abilităţi:

Experienţă profesională: activitate de muncă în funcţii manageriale de cel puțin 10 ani.

Cunoştinţe:

  • cunoaşterea legislaţiei în domeniu;
  • cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
  • cunoaşterea limbii ruse şi a limbii engleze;
  • cunoaşterea proceselor manageriale;
  • cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet.

Abilităţi: coordonare, negociere, spirit de iniţiativă, atenţie la detalii, viziune de ansamblu, abilităţi de lucru cu informaţia, planificare, organizare, luare a deciziilor, analiză şi sinteză, elaborare a documentelor, argumentare, prezentare, instruire, motivare, mobilizare de sine şi a echipei, soluţionare de probleme, aplanare de conflicte, comunicare eficientă.

Atitudini/comportamente: respect faţă de oameni, spirit de iniţiativă, diplomaţie, creativitate, flexibilitate, disciplină, responsabilitate, rezistenţă la efort şi stres, tendinţă spre dezvoltare profesională continuă.

Documente necesare pentru a fi depuse la înaintarea propunerii:

Candidatul interesant va depune, din data de 25 aprilie până în data de 6 mai 2016, la adresa de e-mail [email protected], următorul set de documente:

  1. Scrisoare de motivare;
  2. Curriculum Vitae;
  3. Copia carnetului de muncă;
  4. Copia diplomei de studii superioare, copia certificatelor sau cursurilor de instruire la care aţi participat în ultimii trei ani (dacă sunt).

Cum să faci bani din creșterea coacăzei pe o plantație mică

0

În dorința de a deveni independenți mulți decid să-și înființeze propria afacere. Dacă au tatonat bine terenul afacerea le aduce un profit stabil, independență financiară și personală, dar și încredere în viitor.

Nu vorbim despre o afacere mare, ci despre una mică sau mijlocie, care tot poate fi rentabilă, mai ales că și investițiile sunt mai mici. Problema este că mulți nu știu ce nișă să aleagă.

Astăzi vă vom povesti despre creșterea coacăzei. Care sunt așteptările? Care sunt nuanțele și aspectele de bază ale acestei afaceri? Și ce trebuie să cunoască neapărat curajosul care a decis să cultive aceste pomușoare folositoare și foarte gustoase.

Argumente în favoarea unei afaceri coacăză

Deși nu foarte multă lume se aventurează să crească coacăză, motivele pentru care nu o fac sunt nefondate și nemeritate. În primul rând pomușoarele sunt la mare căutare pe piața de fructe, iar concurență practic nu există, fiind o ramură neexploatată îndeajuns.

Cultivatorii interesați de cultivarea coacăzei pot conta pe următoarele cifre. Prețul de cost al unui kg de coacăză, ce include cheltuielile de îngrijire și recoltare, constituie circa 0,4 unități convenționale (u.c.). Totodată, de pe 1 hectar puteți obține o recoltă de 12 mii u.c. Din punct de vedere a cheltuielilor un arbust fructifer costă cel puțin 1 u.c., dar produce până la 4 kg de fructe.

Avantajele cultivării coacăzei

pomusoare1
FOTO: kitchenreport.net

Afacerea cu arbuști fructiferi poate într-adevăr deveni profitabilă. Despre unele argumente în favoarea acestui business am vorbit mai sus, însă plusurile nu se opresc aici.

În primul rând coacăza a fost întotdeauna apreciată de consumatori, atât pentru proprietățile sale curative și gustative. Chiar dacă este un produs sexonier, nimeni nu exclude posibilitatea de a cultiva coacăză și în perioada rece a anului.

În al doilea rând, coacăza, ca și alte pomușoare, intră repede pe rod, deci nu trebuie să așteptați un timp îndelungat ca să vă recuperați investițiile.

Un alt avantaj al cultivării arbuștilor fructiferi ține de faptul că planta este foarte rezistentă la temperaturile joase și la frig. Acest lucru o pune într-o lumină pozitivă pe fonul alor pomușoare, majoritatea dintre care nu tolerează frigul.

Următorul avantaj este din nou legat de temperaturile joase. La înghețare, fructele nu își pierd nici din aspect, nici din proprietăți de aceea pot fi înghețate și vândute pe tot parcursul anului, mai ales că iarna și primăvara prețurile vor fi și mai mari. Coacăza proaspătă nu se deosebește deloc de cea înghețată.

Afacerea nu necesită investiții inițiale substanțiale. Totodată, multe din procesele legate de cultivarea plantei pot fi mecanizate, dar lucrul manual este întotdeauna binevenit.

Lucruri de care să ții cont la înființarea unei plantații de coacăz

Este important să cunoașteți unele aspecte legate de solurile pe care se crește coacăza, dar nu putem afirma că starea solului determină în mod direct cantitatea și calitatea recoltei.

Pomușoarele preferă solurile arate adânc și fertilizate calitativ. Mulți cultivatori experimentați spun că creșterea tufișurilor de coacăză seamănă mult cu creșterea merelor.

Se recomandă să verificați periodic starea solului, efectuând analize agrochimice. În general, coacăzul preferă solul cu aciditatea scăzută (în jur de 6-6,5 pH), dar nu e cazul să panicați  dacă solul are o aciditate medie.

Puteți apela la îngrășămintele minerale, în special în cazul solurilor nisipos-lutoase.

Cel mai indicat ar fi să sădiți arbuștii toamna, în așa fel nu veți aștepta mult prima recoltă. Coacăză se cultivă foarte rar primăvara, de aceea ar fi bine să nu riscați.

FOTO: flickr.com
FOTO: flickr.com

Cum îngrijim arbuștii?

Pentru început ar trebui să vă zic cum se plantează corect arbuștii de coacăză. Bunăoară este foarte important să păstrați distanța între ei ca să se dezvolte armonios și să facă fructe mășcate. Intervalul optim este de cel puțin 2 pe 1,5 metri.

După cum am zis mai devreme, ar fi bine să plantați alături diferite soiuri de coacăză. În acest fel recolta va fi mai gustoasă, mai bogată și mai calitativă. Apropo, coacăză neagră este soiul cu cele mai puțin pretenții.

Încă un sfat: puieții au nevoie de sprijin suplimentar, de aceea se recomandă legarea arbuștilor de niște bârne din lemn.

Dacă vorbim de udat atunci trebuie să remarcăm că planta este o mare iubitoare de umezeală, dar în același timp preferă solul afânat. Aflată o perioadă îndelungată în băltoacă poate putrezi, dar fără umezeală poate să se usuce. Afânarea se va face cu mare atenție întrucât sistemul radicular al coacăzei este orizontal. Tăierile se efectuează atât primăvara, cât și iarna.

Dacă o veți îngriji corespunzător coacăza vă poate asigura un venit stabil și decent, dar și multă plăcere de la proces.

Articol realizat în baza materialelor gejzer.ru

Cel mai mare producător de zahăr a devenit şi cel mai mare producător de energie regenerabilă

0

Producţia internă de energie electrică a Republicii Moldova continuă să stagneze în jurul cotei de 790 de milioane de kWh, arată date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În consecinţă circa 81% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova a fost asigurat de livrările de curent de compania Energokapital din Tiraspol, care intermediază livrările de la Centrala de la Cuciurgan.

O evoluţie pozitivă în schimb se atestă pe segmentul producţiei de energie din resurse renovabile. Astfel pe parcursul anului 2015, producţia energie electrică din astfel de resurse s-a majorat de circa 5,5 ori comparativ cu anul 2014: de la 3,13 milioane kWh la 17,17 milioane kWh.

Această creştere spectaculoasă se datorează în special punerii în funcţiune a centralei electrice ce aparţine companiei Sudzucker Moldova, cu o putere instalată de 2,4 MW şi care utilizează în calitate de combustibil biogazul produs din deşeurile organice (borhot de sfeclă de zahăr), obţinute la fabrica de zahăr din Drochia.

Astfel, anul trecut această centrală a livrat în reţeaua electrică naţională 14,53 milioane kWh, de 12 ori mai mult ca în 2014. Această cantitate a reprezentat însă doar 2% din producţia naţională.

Potrivit Sudzucker, fabrica de biogaz are o capacitate de producţie de 7,3 milioane metri cubi de biogaz pe an, cu un conţinut de 51% de metan. Combustibilul produs din borhotul de sfeclă de zahăr, rezultat din producerea zahărului la fabricile Sudzucker, asigura circa 15% din necesităţile în resurse energetice ale companiei.

Datele ANRE relevă că în 2015 circa 84,5% din energia renovabilă a fost produsă pe bază de biogaz, urmată de energia electrică produsă din energie eoliană (9,0%) şi, respectiv, energia electrică produsă din energie solară (6,4%).

Până la finele anului 2015, Agenţia a aprobat tarife pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de centralele electrice exploatate de 17 producători, cu o capacitate totală cumulată de 5,2 MW.

Via Mold-Street