Agricultorii vor putea participa la procesul de administrare a fondurilor externe, precum și în derularea procesului de subvenționare a producătorilor agricoli, potrivit unei hotărâri de Guvern prin care astăzi a fost aprobată componența a două structuri de monitorizare a acestor procese.

Astfel, asociațiile profesionale de profil și organizațiile profesionale ale fermierilor vor avea acces la informație obiectivă, având, pe o parte, posibilitatea de a monitoriza mersul valorificării fondurilor externe, iar pe de altă parte, vor asigura transparența în actul de administrare a suportului destinat producătorilor agricoli, a declarat Eduard Grama, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

Oficialul a menționat că astfel a fost realizată una din prevederile așa-numitului ”pachet agricol”.

Potrivit Moldpres, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova „AGROinform” a fost inclus în componența Unităţii Consolidate pentru Implementarea Programelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă în baza Acordurilor de Împrumut semnate între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă. În Consiliul de supraveghere a acestei structuri a fost inclus reprezentantul Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova-Fruct”.

Situația economică din regiunea transnistreană se înrăutățește cu ritmuri mai mari decât cea din dreapta Nistrului. Indicatorul de convergență, care calculează gradul de apropiere dintre cele două economii, a scăzut la 95,1% în T1-2016,, cu 1,9 p.p. mai puțin decât în T3-2015 (100 reprezintă convergență deplină). Astfel, se constată o distanțare din structurală dintre economiile de pe ambele maluri ale Nistrului. Concluziile se includ în ultima ediție a Realității Economice Transnistrene, lansată de Expert-Grup cu suportul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” – finanțat de UE  și implementat de PNUD.

Principalele cauze ale procesului de distanțare structurală dintre ambele economii sunt legate de problemele cu care se confruntă firmele și populația din regiunea transnistreană, situația cărora se înrăutățește cu ritmuri mai mari comparativ cu dreapta Nistrului. În particular, creșterea incertitudinii economice din regiune a determinat reducerea activității investiționale, prim prisma diminuării creării de capital în T1-2016 cu circa 15%, în timp ce în dreapta Nistrului scăderea acestui indicator a fost de trei ori mai mică. În cazul comerțului exterior, regrese s-au înregistrat în ambele cazuri, însă importul a scăzut mai tare în regiunea transnistreană, din cauza reducerii dramatice a veniturilor populației.

Deși ambele economii se confruntă cu grave probleme economice și sociale, economia din stânga Nistrului practic nu dispune de mecanisme de redresare în cazul șocurilor economice. Dacă în dreapta Nistrului, șocul economic a fost amortizat de regimul flotant al ratei de schimb (depreciere de 25% în 2015), în stânga Nistrului situația economică a fost agravată de fixarea administrativă a „cursului de schimb al rublei transnistrene” la dolarul SUA, precum și de dependența de anumite sectoare industriale, care afectează diversificarea comerțului exterior. În rezultat, în 2015, economia transnistreană s-a contractat cu 20,2%, în timp ce economia din dreapta Nistrului – cu 0,5%.

Una din cele mai importante decizii pe care autoritățile din regiune urmează să adopte în 2016 ține de dilema dintre deprecierea „rublei transnistrene” și creșterea interdicțiilor pentru procurare sau export de valută. În contextul în care rezervele valutare în regiune (circa 11-12 milioane USD) nu sunt suficiente nici pentru a acoperi o singură săptămână de importuri, iar cererea de valută în regiune depășește de câteva ori oferta de valută, menținerea „cursului rublei transnistrene” fixat față de dolarul SUA devine imposibilă, ducând astfel la apariția „pieței negre de valută” și cauzând pierderi majore pentru exportatori.

În ajunul alegerilor prezidențiale, autoritățile ar putea opta pentru măsuri administrative – restricții pentru circulația valutei în regiune, în schimbul celor economice  – deprecierea graduală și controlată. Referindu-se la soluții pentru redresare a situației, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a declarat: „Accentuăm că măsurile administrative nu vor soluționa problema fundamentală – competitivitatea joasă și aflată în scădere continuă. Prin urmare, soluția ține de deprecierea graduală a „rublei” în paralel cu ameliorarea climatului de afaceri, sporirea investițiilor în infrastructură și implementarea măsurilor de bază privind implementarea prevederilor economice ale Acordului de Asociere cu UE”.

În cadrul şedinţei de miercuri, 20 aprilie, Executivul a aprobat un set de modificări şi completări la unele acte legislative care prevăd anularea obligativităţii ştampilei pentru agenţii economici. Modificările stipulează expres dreptul opţional al agenţilor economici de a utiliza şi/sau aplica ştampila în activitatea lor.

Acestea însă nu se referă şi la instituţiile publice, pentru care ştampila rămâne a fi obligatorie din motiv că aceasta este o confirmare a unei acțiuni a statului.

Proiectul are drept scop ameliorarea climatului antreprenorial, îmbunătăţirea mediului investiţional local şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Amintim că, anterior, Prim-ministrul Pavel Filip a solicitat Ministerului Justiţiei să iniţieze procedura de relansare a iniţiativei privind eliminarea obligativităţii ştampilei pe contracte şi alte acte ale agenţilor economici.

Decizia în cauză face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător pentru anii 2013-2020.

Octavian Calmîc a acordat un interviu pentru publicația românească Bursa, în care a vorbit despre relațiile dintre cele două țări și strategiile pe care le are ministerul său pentru a dezvolta mediul de business. Vă îndemnăm să citiți mai jos acest material.

1.Relațiile economice moldo-române fac de foarte multă vreme o istorie, odată comună – acum separată. De când Romania a intrat în Uniunea Europeană, ați devenit hotar între Federația Rusă și Uniunea Europeană. În aceste condiții, care sunt perspectivele și care sunt intențiile Guvernului de la Chișinău?

În ceea ce privește politica de cooperare externă, Guvernul urmează cu consecvență realizarea obiectivului de asociere politică și integrare economică cu Uniunea Europeană, precum și aprofundarea relațiilor bilaterale cu toți partenerii internaționali. În raport cu România, guvernarea și-a propus pentru acest mandat să consolideze și să dezvolte acest parteneriat strategic prin dezvoltarea mai multor proiecte investiționale de infrastructură în domeniul energiei, transport etc. Totodată, vom menține și avansa în relațiile multidimensionale de bună vecinătate cu Ucraina, cu accent pe beneficii comune din procesul de integrare europeană și accesul la fondurile de dezvoltare transfrintaliere. În relația cu Federația Rusă Guvernul va susține un dialog permanent în vederea normalizării relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniile comercial-economic, energetic și migrațional, valorificând pe deplin potențialul Tratatului de prietenie și cooperare.

2. Cum ați caracteriza situația actuală a relațiilor economice dintre Rep. Moldova și România?

La ora actuală, Republica Moldova și România au o relaţie de cooperare foarte bună, o relaţie de parteneriat strategic, iar obiectivele de colaborare trasate confirmă această realitate.

Din 2014 România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, valoarea schimburilor moldo-române ajungând în acel an la un nivel record de 1,24 miliarde de dolari, iar perspectivele pentru următorii ani sunt, de asemenea, optimiste.

Pe agenda de cooperare ne-am propus ca priorități realizarea proiectelor de interconexiuni în sectorul energetic, implementarea a şase proiecte majore de investiţii finanţate prin Programul România – Ucraina – Republica Moldova 2014 – 2020, acțiuni de promovare reciprocă de produse şi servicii ale agenţilor economici din industrie în cadrul unor misiuni economice şi târguri specializate. De asemenea, colaborăm în vederea armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar şi implementarea noilor concepte de politică industrială (clustere inovative/poli de competitivitate), networking etc. ne-am propus să dezvoltăm proiecte transfrontaliere şi transnaţionale.

Un alt obiectiv important la care colaborăm este dezvoltarea contactelor de afaceri între întreprinderile din ambele ţări, promovarea parteneriatelor şi schimburilor comerciale, a expoziţiilor şi târgurilor de mărfuri şi servicii.

Actualmente, pentru Moldova păstrarea unui ritm intens al dialogului cu România, pe toate platformele disponibile reprezintă o prioritate.

3.Domnule ministru, presa din București a urmărit evenimentele de pe scena politică și economică de la Chișinău. În special în perioada tensionată în care se încerca investirea unui Guvern. Acum că a fost investit, care este mesajul Guvernului de la Chișinău privind situația politică?

Odată cu alegerea Guvernului, s-a reușit, într-o mare măsură, stabilizarea situației politice, a fost oprită descreșterea economică și, cel mai important, autoritățile au reluat procesul de implementare a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb cu UE și a reformelor, a fost restabilit dialogul cu partenerii de dezvoltare și organismele financiare internaționale. Astfel, doar în 2 luni ale anului curent de la instaurarea noului Guvern am reușit să recuperăm peste 60% din restanțele anilor 2014-2015 la implementarea Acordului de Asociere și Acordului de Liber schimb cu UE. Au fost aprobate pachete de legi importante pe domeniul energetic și infrastructura calității.
În afară de aceasta, suntem în proces de recuperare a încrederii pe plan intern, dar și extern. În viziunea noastră implementarea Acordului de Asociere cu UE este cel mai bun instrument în acest scop. De aceea, suntem determinați să realizăm toate angajamentele față de partenerii noștri externi și să implementăm cu consecvență toate reformele asumate. Pentru țara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă.

4. În ianuarie, când ați fost investit în funcție ați propus pentru primele 100 zile de guvernare un set de acțiuni și inițiative concrete. Care dintre acestea vizează relațiile cu România? Ce pași au fost făcuți?

În ceea ce privește acțiunile din Agenda-100 care vizează relațiile cu România, în primul rând ne-am propus accelerarea procesului de implementare a proiectelor de interconexiuni energetice. În egală măsură, ne îndreptăm eforturile spre eficientizarea dialogului bilateral. În acest context, aș menționa vizita la București de la începutul lunii martie a Premierului Pavel Filip, ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, a președintelui Nicolae Timofti. Nu în ultimul rând ași sublinia suportul autorităților de la București în dialogul cu Bruxelles. De asemenea, instituțiile de ramură implementează o agendă de evenimente de afaceri la nivelul asociațiilor business, camerelor de comerț și industrie, dar și pe alte platforme de cooperare.

5. La Forumul de afaceri moldo-român, desfășurat în cadrul Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2016 ați afirmat ca „în afara de faptul ca România este cel mai mare partener comercial al țării noastre, ne dorim să devină și cel mai mare investitor”. Care sunt zonele de investiție spre care trebuie să atragă atenția românii? Ce acțiuni planificați în acest sens pentru perioada următoare?

Guvernul și Ministerul Economiei elaborează și promovează inițiative legislative cu efect orizontal de atragere a investițiilor și dezvoltare a economiei bazate pe investiții. În luna februarie a anului curent, Guvernul a aprobat o nouă Strategie pentru atragerea investițiilor pentru promovarea exporturilor 2016-2020, care a fost elaborată cu suportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Conform Strategiei, domeniile cu potențial investițional din RM sunt industria de automotive, construcții, industria textilă, tehnologii informaționale, electronică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, sectorul agro-alimentar.

Totodată, Guvernul întreprinde o serie de măsuri pentru ameliorarea climatului investițional. Acestea urmăresc reducerea presiunii administrative, simplificarea procedurilor în cadrul reformei regulatorii, îmbunătățirea administrării fiscale și vamale pe de o parte și acordarea facilităților pentru investitori pe platforma ZEL-urilor și parcurilor industriale, pe de altă parte.

Printre stimulentele și facilitățile acordate investitorilor sunt condițiile favorabile pentru lansarea afacerii, fără cerințe minime de capital la deschiderea afacerii, rambursarea TVA pentru cheltuielile de capital cu privire la investiții pe termen lung, scutirea de TVA și taxe vamale pentru activele care urmează să fie incluse în capitalul social al companiei, vacanță la plata TVA și a taxelor vamale la importul materiei prime pentru 180 de zile. De asemenea, aș vrea să menționez aplicarea unui impozit pe venit de 12%, implementarea acordurilor pentru evitarea dublei impuneri cu 45 țări, deducerea cheltuielilor pentru alimentare, transport și instruirea angajaților.

6.Care sunt atuurile Moldovei, pentru investitorii din România?

Chiar dacă este o țară mică, însă fiind situată la hotarul UE cu CSI, între două uniuni vamale cu acces deplin pe ambele, Republica Moldova devine o punte de legătură comercială și logistică dintre aceste regiuni. Aceasta, cel mai probabil, este vocația economică naturală a țării.  Un atu este faptul că, la nivel regional, Moldova are cel mai mic impozit pe profit – de 0%-12% și TVA – de  0%, 8% sau 20%, precum și contribuții sociale minime comensurabile cu cele aplicate de tarile din regiune. În afară de aceasta, Moldova oferă o multitudine de oportunitățile comerciale în baza Acordului de Comerț Liber cu UE, CSI, Turcia, dar și având statutul de membru al OMC și CEFTA.

Și nu în ultimul rând, faptul că vorbim aceeași limbă, împărțim același tezaur cultural și istoric facilitează atât relațiile interumane, dar și cooperarea în afaceri.

7. În 2010, exporturile către România reprezentau 15,99% din totalul exporturilor moldovenești. În același timp, importurile din România au fost de 10,03% din valoarea totala a importurilor Republicii Moldova. Ne puteți oferi câteva informații (statistice) despre situația schimburilor comerciale ale Rep. Moldova cu Romania din anul 2015 până la acest moment? Dar ale Rusiei?

În anul 2015 volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu România a înregistrat valoarea de 501,28 mil. USD, din care exportul a avut o pondere de 22,36% în volumul total de export, constituind  446,4 mil USD.

În același an, volumul exporturilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova a scăzut cu 43,2% și a constituit 240,7 mln USD, iar importurile au scăzut cu 25,3%, fiind de 535.7 mln. USD.

8. Conform declarațiilor oficiale, in cadrul unei întrevederii la Moscova cu oficialii ruși, din februarie, ați abordat un șir de subiecte privind cooperarea bilaterală în sfera energetică și ați stabilit un acțiuni necesare. Care este situația actuală în domeniul aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale și energie electrică? Cum intenționați să diminuați dependența de un singur furnizor?

Actualmente, Republica Moldova se aprovizionează cu energia electrică generată de Centrala Electrică de la Cuciurgan, care asigură circa 75% din consumul național și din generarea internă produsă de Termoelectrica, CET-Nord și Costești-Stânca. În ceea ce privește asigurarea cu gaze naturale, începând cu anul 2015, datorită implementării proiectului de interconexiune a sistemelor de gaze naturale cu România, Moldova nu mai procură gaze dintr-o singură.  Chiar dacă acum volumul de gaz importat nu depășește 1%, în 2 ani gazoductul Iași-Ungheni va fi construit până la Chișinău și volumul de gaz importat va fi mult mai mare.

O alternativă de viitor pentru Moldova sunt proiectele de eficiență energetică și sursele de energie regenerabile. În acest sens, lucrăm la armonizarea legislației la aquis-ul comunitar, elaborarea legislației secundare în acest domeniu pentru a dezvoltarea pieței de regenerabile.

9. Ce mesaj le oferiți oamenilor de afaceri romani care nu au deplina încredere cu privire la integritatea in afaceri si in capacitatea instituțiilor publice ale Republicii Moldova de a le proteja interesele?

Cel mai bun garant în ceea ce privește încrederea investitorilor în capacitățile instituțiilor publice de a le proteja interesele sunt prevederile Acordului de Asociere a RM cu UE, determinarea autorităților în implementarea angajamentelor și conformarea la standardele europene în toate domeniile. Pentru țara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă. Pe termen scurt ne-am propus să reducem semnificativ numărul actelor permisive eliberate de autoritățile naționale și locale, care la moment sunt peste 400 la număr. De asemenea, am introdus un moratoriu pe controale, iar pentru start-up-uri ne-am planificat să le oferim o vacanță pe inspecții de trei ani. Elementul important în efortul autorităților de implementare a reformelor este consensul la nivelul instituțiilor centrale. Totuși, în viziunea noastră, principalul instrument de realizare a reformelor este implementarea Acordului de Asociere cu UE și a Acordului de Liber Schimb.

Nu în ultimul rând, ași menționa despre condițiile pe care le oferă țara noastră investitorilor străini. Printre acestea sunt facilitățile fiscale și vamale din cadrul ZEL-urilor și parcurilor industriale, prevederile Acordului de facilitare a comerțului semnat cu OMC, care presupun aplicarea principiului ”unei ferestre” la export, scutirea de taxe vamale a companiilor orientate spre export ș.a. Paralel, se lucrează asupra dezvoltării infrastructurii de afaceri, programelor de suport a antreprenorilor.

De asemenea, racordarea legislației naționale la cea europeană, la care muncim foarte mult, urmează să asigure un mediu favorabil și sigur pentru investitori.

Specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat susţin că precipitaţiile care au căzut în ultima perioadă nu sunt suficiente pentru creşterea semnificativă a nivelului şi a debitului de apă din lacuri şi râuri. Hidrologii au prelungit avertizarea cod galben de secetă hidrologică până pe 29 aprilie pentru lacurile şi râurile mici. Totodată, agenţii economici şi populaţia sunt îndemnaţi să utilizeze raţional resursele de apă.

Solicitată de IPN, şefa Centrului Prognoze Hidrologice din cadrul SHS, Valentina Cereş a declarat că fenomenul secetei hidrologice nu este specific pentru această perioadă a anului. Specialista a menţionat că deşi nivelul apei în râuri a crescut cu 10-15 cm, totuşi acest fapt nu a favorizat dispariţia secetei, volumul apei rămânând încă foarte mic. Totuşi, pentru râurile mari din ţară codurile galben şi portocaliu s-au încheiat, întrucât volumul apei din aceste râuri a mai crescut.

„În râul Prut şi Nistru a fost mărită deversarea apei. Din lacul Costeşti-Stânca este deversată apă şi în râul Prut a crescut nivelul şi debitul, acesta constituind mai mult de 50 % din normă. Este puţin, dar deja nu mai este cod galben. La fel, şi în râul Nistru a fost mărită deversarea din lacul de acumulare Dnestrovsk. Acum trecem viitura ecologică şi avem 300 de metri cubi pe secundă. La priza de captare a apei de la Vadul lui Vodă avem deja un nivel de peste nouă metri, deci Chişinăul fără apă nu va rămâne”, a subliniat specialista.

Directorul Agenţiei „Apele Moldovei”, Arcadii Calaraş, a declarat pentru IPN că resursele de apă trebuie utilizate raţional permanent, nu doar în perioadele când este emisă avertizarea hidrologică. Potrivit lui, în cazul în care apa este folosită pentru distribuirea acesteia prin reţele către consumatori, pentru irigare în cantităţi mari, pentru piscicultură etc., trebuie să existe o permisiune din partea autorităţilor.

Totodată, Arcadii Calaraş a subliniat că cetăţenii ar putea contribui la ocrotirea zonelor cursurilor de apă, spre exemplu, prin plantarea fâşiilor forestiere. Acesta a spus că astfel de acţiuni conduc la menţinerea biodiversităţii, fapt ce sporeşte capacitatea de regenerare a resurselor de apă.

Angajații vamali au descoperit 25 tone de mazăre uscată, urmare a unor acțiuni organizate pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de bunuri. Proprietarul lotului de legume a încercat să evite achitarea drepturilor de import, fapt pentru care marfa a fost reținută.

Incidentul a avut loc la postul vamal intern de control Molovata (fluvial ponton), unde pentru control s-a apropiat un autocamion cu remorcă de model ”MAN”. Mijlocul de transport venea din direcția satului Cocieri, ajungând pe malul drept al Nistrului cu ajutorul podului plutitor.

În cadrul efectuării controlului documentar, conducătorul auto a prezentat facturi de expediție pentru o cantitate de 25 tone de mazăre în saci. În baza celor declarate de șofer, care pretindea a fi și producătorul mărfii, aceasta era transportată din depozitul gospodăriei țărănești din s. Cocieri în adresa unui agent economic din mun. Chișinău.

Datorită vigilenței cu care au acționat inspectorii vamali în efectuarea controlului fizic detaliat al cabinei șoferului, a fost depistată o factură fără număr, ștampila și datele indicate fiind ale unei companii din Transnistria. Această descoperire confirma suspiciunea că tonele de alimente erau aduse, de fapt, în mod fraudulos din regiunea transnistreană, informația indicată în facturile de expediție prezentate anterior de șofer nefiind veridică.

Prin astfel de metode, proprietarul lotului a încercat să evite achitarea drepturilor de import ce se impun, lucru pentru care riscă să rămână fără marfă. Mai mult, autoritatea vamală a dispus și reținerea autocamionului, documentele prezentate urmând să fie supuse unei examinări minuțioase. Cazul va fi cercetat în vederea elucidării tuturor circumstanțelor și aplicării sancțiunii corespunzătoare.