Ruslan Ciobanu, tânărul care a ajuns managerul unei ferme de sparanghel din Anglia

0

A plecat în Marea Britanie pentru un schimb de experiență în domeniul agriculturii, dar perioada sa de ședere s-a prelungit mult mai mult decât planificase inițial. De la un simplu muncitor, Ruslan a reușit să ajungă managerul unei ferme din Anglia. Ce standarte în agricultură are Uniunea Europeană, dar și ce schimbări trebuie să realizeze agricultorii noștri pentru a cuceri piața din Occident aflăm de la Ruslan Ciobanu, în interviul de mai jos, acordat pentru Moldova.ORG.

-Domnule Ruslan, povestiți-ne, vă rog, ce va determinat să deveniți agricultor?

-Eu am moștenit această meserie de la tatăl meu, care toată viața sa a fost agricultor. Când eram copil îmi plăcea să merg cu el pe câmpuri și să observ cum crește grâul sau vița de vie. Îmi amintesc cum tata venea acasă supărat din cauza condițiilor climaterice proaste, iar eu nu înțelegeam grijile lui. Noi am crescut în acest sistem și nu îmi imaginez ce altceva aș fi putut alege.

– Cum ați ajuns în Marea Britanie?

– Când studiam în anul IV la universitate, exista o firmă care trimitea studenții de la Universitatea Agrară în Anglia pentru a face schimb de experiență cu agricultorii englezi. În realitate, toate acestea erau povești, iar studenții pur și simplu munceau acolo pentru bani. Acolo am văzut pentru prima data asparagusul și am aflat cum el crește. La noi în țară această legumă nu exista și eu eram uimit de ceea ce vedeam. Peste câteva luni, am fost transferați la o altă fermă unde se cultivau căpușuni într-un mod diferit de cel văzut acasă. Tufele erau la același nivel cu noi și căpușunele se culegeau foarte ușor. Atunci a apărut întrebarea, dar eu aș putea face așa ceva? După ce a expirat contractual, am revenit acasă. Iar după ce am absolvit universitatea, am aplicat la un alt program pentru un schimb de experiență în Marea Britanie și am ajuns pe insula Isle of Wight din această țară. Din prima zi cum am ajuns acolo și până astăzi îmi continui munca în acest loc.

FOTO: restaurantvegetarian.satya.ro
FOTO: restaurantvegetarian.satya.ro

– Sunteți managerul unei ferme din Marea Britanie. Cum ați început afacerea și ce ați reușit să realizați?

– Când am ajuns pe insula Isle of Wight din Anglia, am început să lucrăm împreună cu muncitorii de rând. Nu e chiar ceea la ce ne așteptam noi. Singura soluție era să lucrăm cel puțin o săptămâna pentru a ne procura bilete înapoi. După primirea salariului, însă, ne-am schimbat planurile și am hotărât să rămânem. Totuși, cu timpul simțeam că degradez și doream altceva. Atunci m-am dus la șefii mei și le-am spus că vreau să cresc profesional. Am început totul cu învățarea limbii engleze și între timp am obținut câteva certificate în domeniul agriculturii.

Din păcate, atunci când a apărut criza financiară, am  rămas fără job. Am plecat în Londra, unde am rezistat doar câteva zile. M-am întors înapoi pe Isle of Wight și trimiteam CV-uri pe la toți angajatorii. În total cred căerau peste 30 de CV-uri. În sfârsit, una din firme a hotărât să mă angajeze. Erau 7-8 persoane cu care munceam în echipă. Lucram fără zi de odihnă. Vara cultivam asparagus (sparanghel), iarna plecam la ferma vecină pentru a îngriji de conopidă. Cu timpul am avansat și am ajuns managerul fermei ce crește asparagus.

– Ce responsabilități se încadrează în funcția pe care o dețineți?

– O perioadă sunt responsabil de creșterea, cultivarea și distribuția asparagusului, după care coordonez activitatea oamenilor care culeg caise sau cireșe. În plus, suntem primii care aduc pe piața din Anglia porumb dulce. Asparagusul nostru a ajuns pe masa unei festivități organizate de regina Marei Britanii și la nunta prințului William si ducesei Kate Middleton.

În genereal, englezii investesc foarte mult în agricultură. Când i-am spus tatălui meu că am recoltat 16 tone de grâu, el mi-a zis că aceasta e imposibil. Noi chiar am strâns această cantitate de cereale. Din cele 16 tone de grâu, aproape jumătate va acoperi cheltuielile, iar cealaltă va fi profitul firmei. Prețurile pentru grâu sau alte produse agricole din Marea Britanie sunt foarte mari în comparație cu Republica Moldova.

FOTO: moldova.org
FOTO: moldova.org

-Cum susține Anglia agricultorii din țara sa?

– Marea Britanie nu prea susține agricultorii începători. Dacă dorești să-ți dezvolți o afacere în acest domeniu, atunci poți lua un credit. Dacă, însă, fermierul pierde roada din cauza condițiilor climaterice, statul îi va întoarce toate cheltuielile. Doar că englezii vor face tot posibilul ca să câștige cu un leu mai mult decât le întoarce statul. Eu deseori măgândesc că dacă la noi s-ar implementa acest sistem, ai noștri ar lăsa totul baltă și s-ar lăsa dependenți de stat. Sper să greșesc.

Cât de diferită este agricultura din Marea Britanie față de cea din Moldova?

– Când unele persoane spun că diferența dintre agricultura din Moldova și alte state din Uniunea Europeanăe de 20 de ani, ei greșesc, ruptura e mult mai mare. Cea ce mă bucură e că în ultimii ani și la noi în țară au început să aducă tehnică performantă și să aplice tehnologii europene. Doar că ceea ce este nou pentru Moldova, e trecut pentru Anglia. Primul an când am venit aici, în Marea Britanie, nu mă puteam opri de mirare. Vedeam roboți care efectuează câte șapte lucrări în același timp sau lucrările de prelucrare a terenului erau coordonate cu ajutorul satelitului.

O altă diferență ar fi modul de realizare a produselor agricole. Atunci când cultiv asparagus, eu știu nu doar care va fi recolta, dar și unde o voi vinde. Inițial se semnează un contract cu supermarketul și după aceea începem să cultivăm ceva. Cum am mai spus, ei investesc foarte mult în agricultură, mai ales în tehnică, tone de îngrășăminte, ca mai apoi să se bucure de rezultatul dorit.

În urma embargourilor impuse de Federația Rusă, majoritatea agricultorilor din Republica Moldova și-au reorientat produsele spre Uniunea Europeană. Cum credeți este deschisă piața din vest pentru agricultorii basarabeni?

-Da, e adevărat, în ultimii ani numele nostru apare în Europa pentru că mult timp nu știa nimeni de această țară. Doar că, pentru ca producția noastră să ajungă în magazinele din Uniunea Europeană, avem nevoie de multă muncă. Englezii vin la noi în țară, mănâncă din fructele noastre, sunt mulțumiți de calitatea și gustul lor, doar că dacă vor pleca înapoi într-un supermarket din Europa și va trebui să aleagă dintre un măr de-al lor și unul moldovenesc, sunt sigur că 99% îl vor cumpăra pe cel european. De ce? Fiecare fruct și legumă de acolo corespunde unor standarte. Atunci când vând asparagus, fiecare din el e cântărit, măsurat ca să corespundă calității superioare. Dacă e mai mare decât norma, sau are are un aspect nepăcut, el nu va putea fi vândut.

Problema cea mare nu e în agricultori, dar în stat. E nevoie de un mecanism de organizare. Nu e normal ca fiecare gospodar să cultive ceva individual. Noi cultivăm cât mai avem bani și după asta ieșim pe marginea drumului să vindem. Asta nu e agricultură, dar e hobby.

În Uniunea Europeană cultivarea și recoltarea roadei este egală cu îmbutelierea laptelui sau prelucrarea cărnii. Sunt condiții de igienă foarte stricte. Noi mai avem un obicei rău, încercăm să păcălim cumpărătorul. De exemplu, într-o cutie cu struguri frumoși vom găsi ascunși și câțiva de o calitate rea. În Anglia, însă, agricultorii sunt gata să arunce toată roada, dacă aceasta nu corespunde cerințelor, decât să-și deterioreze relațiile cu cumpărătorii. Pentru că dacă îi vom dezamăgi o dată, a doua șansă poate să apară peste mulți ani, sau chiar niciodată.

Dacă ați fi Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, ce ați întreprinde pentru a elimina problemele din acest domemniu? V-ați gândit să investiți în agricultura de acasă?

– Cred că ar trebui să calificăm persoanele care se ocupă cu agricultura. Nu avem nevoie de mulți, lasă să fie doi, trei, dar buni. Ar fi foarte bine dacă am scăpa de parcelele de pământ și să facem agricultură pe câmpuri masive. Agricultura o înțelegi dintr-o 100 de hectare, nu două sau trei. Să nu uităm de îngrășăminte și protecția plantelor. În plus, aș organiza cursuri pentru agricultori și schimb de experință cu cei din Europa. Dacă am reuși să mai și aducem vreun agricultor din Occident, ar fi ideal. Poți să vezi tehnologia lor, dar pe lângă aceasta sunt încă multe alte secrete. Sunt oameni în Anglia care au crescut porumb timp de zeci de ani și în fiecare an învață ceva nou. Cum am mai spus, calitatea producției noastre lasă de dorit. Dacă o singură data nu le-a plăcut calitatea producției, ei pot să te lase mult timp până vei ajunge la cea ideală. Deaceea ar fi bine să creem o impresie bună de la început.

Dacă aș investi în agricultura de acasă, probabil, tot asparagus aș încerca să cultiv. Știu că de la început va fi greu, mai ales pentru că lumea nu cunoaște ce este aceasta și care sunt beneficiile acestei legume. Mai este o problemă, cea financiară. Dacă mâine ar fi o reclamă despre  asparagus, nu știu câți oameni de la noi și-ar permite să-l procure. Ultima data când am văzut asparagus într-un supermarket din capitală acesta se vindea la prețul de 200 de lei pentru câteva fire.

Ce sfaturi ați da unui tânăr care dorește să investească în agricultură?

-Dacă dorește să facă ceva, să încerce. Investește atât cât vei putea vinde. Lucrează pentru o singură calitate, nu trei. Luptă mereu să fii cel mai bun.

Sursa: Moldova.org

Combinatele de panificație cer Ministerului Agriculturii compensații pentru producerea pâinii sociale

0

Întreprinderile de panificaţie s-au adresat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu solicitarea de a examina posibilitatea acordării compensaţiilor pentru producerea pâinii sociale.

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi a recunoscut, solicitat de „INFOTAG”, că întreprinderilor de panificaţie nu le este avantajos să producă pâine ieftină, vânzarea căreia nu se răscumpără.

„Cel mai mare din Moldova combinat de panificaţie – Franzeluţa, de exemplu, a modernizat utilajul, a înnoit liniile tehnologice. Întreprinderea a luat credite mari pentru aceasta, care trebuie returnate, iar producerea pâinii ieftine presupune doar pierderi. În acest sens am fost rugaţi să găsim posibilităţi de acordare a compensaţiilor”, a spus el.

Potrivit spuselor sale, Ministerul examinează câteva variante de compensare: „sau producătorii, sau persoanele social vulnerabile, pentru ca pâinea socială să ajungă la cei ce cu adevărat au nevoie”.

Anterior, în presă apăruse informaţii că la mijlocul lunii ianuarie de pe rafturile magazinelor a dispărut pâinea socială produsă de Franzeluţa. Conducerea întreprinderii a explicat că este ceva temporar şi se datorează defecţiunilor liniei de producere. Zilnic combinatul produce circa 170 tone de produse de panificaţie. 5% constituie pâinea socială, preţul cărei este mai puţin de doi lei pentru o bucată.

Fermă de vaci deschisă la Goleni de un olandez

0

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=OJNUnPEc0AI”]

A investit banii într-o uscătorie de fructe și legume

0

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=QkKDcDEXjoc”]

Abatorul din satul Petreni – o afacere cu principii

0

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=tbqAVB9sWjs”]

Laboratorul fitosanitar din Moldova s-a aliniat la standardele internaționale

0

Laboratorul fitosanitar al Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției a fost acreditat în luna februarie 2014 conform standardului internațional 1725, iar în prezent este în proces de pregătire pentru acreditarea la standardul RENAR.

Elena Zuza, șefa Direcției Investigații Diagnostice afirmă că toate laboratoarele de încercări din lume sunt acreditate la aceste standarde. ”Acreditarea unui laborator la standarde internaționale îi oferă mai multă credibilitate, dar și responsabilizează angajații. După ce ne-am aliniat la standardul 1725 lucrurile s-au schimbat în laboratorul nostru. Avem o altă abordare față de documente, cunoaștem mai bine cerințele, toate lucrurile și probele sunt documentate”, spune Elena Zuza. Laboratorul fitosanitar activează pe lîngă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și se ocupă cu analiza producției de origine vegetală: cereale, legume, fructe cu scopul de a depista obiectele de carantină pentru producția de import și export.

Laboratorul lucrează cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Inspectorii din cadrul Agenției sunt responsabili de prelevarea mostrelor de marfă destinată exportului, de la producătorii agricoli. Mostra este una reprezentativă pentru un lot întreg. Agenții economici de asemenea se pot adresa la laborator, în cazul în care doresc să facă un autocontrol al cîmpurilor sau producție.

Angajații Laboratorului afirmă că după dotarea în anul 2012 cu echipament modern din fondurile Guvernului SUA, oferite prin intermediul Corporației Provocările Mileniului și USAID, condițiile de lucru au devenit mult mai bune, iar analizele pot fi realizate într-o perioadă mai scurtă.

”Avem echipament modern, automatizat care exclude orice eroarea umană. Colegii din România, deși sunt mai experimentați, lucrează încă manual pentru fiecare operațiune. Totuși, ei sunt cei care ne ajută la moment. În cadrul unui parteneriat am beneficiat de instruiri pe echipamente și metodologii de analiză. Am vizitat laboratoarele din România și Polonia. Cu suportul proiectului ACED am beneficiat de asistența experților străini”, relatează Elena Zuza.

Laboratorul fitosanitar al Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției este unicul de acest fel din țară, dar și unul dintre cele mai moderne din spațiul CSI. Laboratorul are circa 25 de angajați care activează în 7 laboratoare de analiză: entomologie, micologie, helmintologie, microbiologie, ierbologie, biologie moleculară și Laboratorul pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

”Nu dispunem încă de reactivii necesari pentru analize, avem încă mult de lucru, dar ne bucurăm de sprijin din partea multor proiecte internaționale”, menționează Elena Zuza.

Laboratorul fitosanitar a fost dotat în ultimii ani cu ajutorul susţinerii financiare a Israelului, României, Norvegiei, Germaniei şi SUA, suma totală a investițiilor fiind de aproximativ 2,5 milioane de euro.

Cetățenii sunt invitați să se expună despre proiectul primului plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru

0

În perioada 21 ianuarie-26 februarie, curent, Fondul Provocările Mileniului Moldova și Ministerul Mediului desfășoară etapa a II-a a consultărilor publice privind elaborarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru.

Consultările publice se vor desfășura în 7 raioane și municipiul Chișinău cu scopul de a informa și implica populația în elaborarea documentului care va contribui la îmbunătățirea managementului resurselor de apă în districtul bazinului hidrografic Nistru.

Experții afirmă că  aprobarea unui Plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru va soluționa probleme ca poluarea apelor, modificările regimului de scurgere, diversitatea mare a activităților antropice negative, dar și a unor fenomene naturale (inundații, secete, alunecări de teren etc.) cu implicații asupra stării mediului și modului de viață  a populației din cadrul districtelor.

În rezultatul primelor consultări au fost recepționate un șir de recomandări și comentarii, în special din partea organizațiilor de mediu, care au fost incluse în actualul proiect al Planului.

Planul urmează a fi prezentat, discutat și îmbunătățit în cadrul discuțiilor publice, dar și ca urmare a comentariilor și opiniilor tiansmise prin email către Ministerul Mediului ([email protected]).

Planul complet poate fi descărcat pe acest link.

Aplică pentru un grant în cadrul proiectului „Managementul durabil al terenurilor”

0

A doua linie de granturi post-investiționale sunt destinate managementului durabil al terenurilor. Buget total – 3 milioane de dolari SUA. Producătorii agricultori vor beneficia de finanțare pentru aplicarea practicilor agricole prietenoase mediului.

Criteriile de eligibilitate:

  • Granturile post-investiționale sunt destinate producătorilor agricoli cu activitate individuală de minim 3 ani care, începând cu noiembrie 2013, au investit în utilaje agricole şi echipamente performante (utilaje pentru conservarea solului, mașini pentru fărâmițarea resturilor vegetale, combinatoare cu subsoliere) și care au aplicat practici agricole de management durabil al terenurilor (practici conservative în livezi, fâșii de filtrare, fâșii bufer, bariere vegetative anti-eoliene, etc.)
  • Granturile investiționale vor constitui 50% din investiția totală, cu un plafon de 20 mii dolari SUA.

Toată informația necesară pentru a putea aplica la acest Program este expusă mai jos.

Manualul de alocare a granturilor. Partea II: Linia de granturi nerambursabile post-investiționale – ”Managementul durabil al terenurilor”.

Anexa 1. Cerere de solicitare a grantului post-investițional destinat managementului durabil al terenurilor.

Anexa 2. Declarația pe propria răspundere a solicitantului.

Anexa 3.  Formularele Evaluării de Mediu.

Anexa 4. Chestionar privind practicile aplicate de management durabil al terenurilor.

În atenția producătorilor agricoli!

Întru anticiparea multiplilor întrebări referitoare la aspectul de mediu al Programelor de granturi, producătorii agricoli care întâmpină dificultăți în procesul de completare  a Formularele de evaluare de mediu (Anexa 3), se pot adresa după suport consultativ către expertul proiectului MAC-P Aurel Overcenco: e-mail: [email protected],  tel: 022 72 84 26,  0692 40 675.

Producătorii agricoli care necesită asistență în completarea Chestionarului privind caracteristica beneficiarilor, modul de organizare, tehnologiile aplicate și practicile existente de management durabil al terenurilor (Anexa 4), pot apela  la suportul expertului proiectului MAC-P Filip Zubatîi: e-mail [email protected], tel: 022 92-21-07, 0795 50 656.

Serele inteligente, afacere cu bătaie lungă

0

Lidia Roșca, satul Mereni, raionul Anenii Noi: ”Este foarte bine atunci când primești un ajutor de la cineva, căci costul unei sere se ridică la 35 000 de euro…”.

Decizia de a se specializa în domeniul cultivării roșiilor a fost luată de comun acord de către toți membrii familiei. Era și normal, pentru că în noua activitate fiecare dintre ei avea un rol important de îndeplinit. Totuși, o perioadă lungă de timp, capul familiei gestiona micul business de familie, deoarece avea pregătirea necesară. Au început de la două sere mici și chiar din primul an au obținut o recoltă remarcabilă.

După o documentare riguroasă și studiul pieței de desfacere, au ajuns la concluzia că cele mai solicitate, dar şi mai profitabile, sunt roșiile. Antreprenoarea spune că, inițial, gestionarea afacerii era mai mult pe seama soțului, deoarece acesta era un bun cunoscător al domeniului. Au început cu pași mici, de la două sere, pe care le-au construit cu forțele proprii. Rezultatele bune le-au dat curaj să meargă mai departe și să extindă suprafața cultivată: ”Am procurat un hectar și jumătate de pământ. Mai ales că și eu, cu timpul, am devenit un mic ajutor pentru soțul meu. Asta, după ce am participat la cursurile organizate pentru agricultori. Sunt foarte mulțumită de cunoștințele pe care le-am acumulat”.

La moment, suprafața serelor ajunge la 2 hectare: ”Sunt verzi, niciodată nu au fost negre, adică de primăvara până toamna târziu”.

Aşa cum în procesul de cultivare a legumelor cheltuielile sunt considerabile, trebuia aplicată o tehnologie intensivă, care le-ar fi garantat succesul. Au optat pentru irigare. Toate eforturile, pentru ca roșiile să le aducă dividendele planificate în debutul afacerii: „Suportul financiar l-am primit în 2010. Astfel am putut construi sera. Este foarte bine atunci când primești un ajutor de la cineva. Sunt mulțumită că am reușit să facem această seră minunată, costul căreia este de 35 000 de euro, o investiție foarte importantă pentru noi”.

Experți străini aflați în vizită de monitorizare în gospodăria soților Roșca//FOTO: ACSA
Experți străini aflați în vizită de monitorizare în gospodăria soților Roșca//FOTO: ACSA

Au prevăzut orice detaliu, iar sera de 400 de metri pătrați, procurată din Franța, este dotată cu tehnologii de irigare și încălzire dintre cele mai moderne. Antreprenoarea consideră că din acest punct de vedere liniile de creditare deschise special pentru agricultori sunt ca o gură de aer proaspăt: „Pentru agricultori este foarte greu, dar ești nevoit să-ți dezvolți afacerea din credite. Astfel poți pune lucrul pe roate, după care să activezi așa cum trebuie”.

Au ales să cultive un soi mai special de tomate care sunt nepretențioase și rodesc foarte bine. Deoarece sera este înaltă, roșiile Izmir, care au mlădițe lungi, se pot dezvolta în voie: „Cu noua seră ne este foarte confortabil. Doar la televizor văzusem așa ceva și nu credeam că vom avea și noi astfel de condiții. Se închide și se deschide automat – după soare, după vânt. Totodată, declanșează procesul de irigare de sine stătător, atunci când solul de la tomate prezintă primele semne de uscare. În comparație cu restul serelor pe care le avem, este una foarte performantă, care ne ușurează munca”.

În același timp, noua achiziție îi ajută pe antreprenori să economisească, deoarece sistemul de încălzire funcționează pe bază de lemne.

Familia Roșca se poate considera împlinită, având o activitate pe plac, dar și o stabilitate financiară. Totuși, antreprenorii planifică să extindă suprafețele cultivate, însă deocamdată își doresc să obțină un randament maxim din ceea ce au: „Planurile sunt mari, vrem să extindem suprafața de sere, dar la momentul dat situația financiară e cam dificilă. Chiar dacă agricultura nu este un domeniu așa de profitabil, din roada pe care o recoltăm, 10 – 15 la sută reprezintă venitul”.

Antreprenoarea Lidia Roșca spune că familia sa a depus un efort enorm pentru a-și dezvolte afacerea. Din zori până noaptea târziu erau în sere, iar rezultatul obţinut le dă forţe să meargă mai departe, să obțină noi și noi performanțe într-un domeniu în care au devenit deja experți și ași.

Material editat și publicat în cadrul broșurii Istorii de succes, care a fost realizată în cadrul Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale RISP, gestionat de CAPMU.