Antreprenorii pot depune cereri de finanţare pentru modernizarea echipamentului de producere

0

Începând de astăzi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) vor putea depune cereri de finanţare pentru procurarea unui vast sortiment de echipament de producere în cadrul Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM-urilor pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale. Programul lansat de Ministerul Economiei este finanţat din contul mijloacelor Fondului Partener a Grantului Japonez – Tranşa I-IV şi are un buget total de 7 mln. lei.

Prin intermediul Programului antreprenorii vor putea achiziţiona echipament de producere în regim de leasing pe o perioadă de un an, fără gaj, dobânda de leasing fiind la cota zero. De asemenea, la procurarea echipamentului va fi aplicată cota zero pentru taxa pe valoare adăugată, dar şi scutiri pentru efectuarea procedurilor vamale.

Beneficiarii vor achita valoarea echipamentului în mai multe tranşe, avansul constituind 25% din preţul acestuia. În cazul în care beneficiarii, conform contractului de leasing, vor achita în termenii stabiliţi 60% din preţul echipamentului, 40% din preţul acestuia va fi oferit drept grant din partea Guvernului Republicii Moldova.

Cererile de solicitare pentru participare la Program urmează să vizeze procurări în valoare minimă de 500.000 lei, iar valoarea maximă de 1.000.000 lei.

Toate achiziţiile din cadrul Programului vor fi efectuate de către compania britanică Crown Agents, autorizată pentru procurări, care activează pentru şi în numele Guvernului Republicii Moldova.

Perioada de prezentare a setului de documente necesare pentru participare la Program este 01-19 septembrie 2014.

Setul de documente va fi depus de conducătorul sau reprezentantul împuternicit al întreprinderii la adresa:

Unitatea de Implementare a Grantului Acordat de Guvernul Japoniei
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 180, biroul 812a, tel: (022) 296718, fax: (022) 296719

Mai multe informaţii privind acest Program, cererea de aplicare şi criteriile de eligibilitate ale solicitanţilor, precum şi lista Echipamentului eligibil pentru a fi procurat în cadrul Programului, le puteţi obţine la următoarea adresă: www.jnpga.md.

Cum își dezvoltă afacerea cu pomușoare o poetesă din Râșcani

0

„Atâta timp cât locul unde te-ai născut nu te lasă nepăsător la toate greutățile și problemele cotidiene și istorice, atâta timp, cât orice bucurie și realizare a ta o legi de locul de baștină, de pământul pe care îl bătătorești zi de zi, atâta timp, cât mâinile tale caută să facă fiecare metru pătrat din bucățica ce-ți aparține, mai bine zis, îți e dată spre a o ocroti și a o îmbunătăți – țara trăiește”.

Sunt cuvintele poetesei Alexandra Ungureanu, din satul Cucuieții-Vechi, raionul Râșcani, care nu demult a devenit agricultor, lansând împreună cu soțul Emil, o afacere de familie în domeniul cultivării pomușoarelor.

”Născută la țară, e firesc să iubesc această ramură – agricultura – considerată și cea mai complicată, dar după părerea mea, cea mai adevărată, cea mai vie, cea mai aproape de inimile noastre”, a mărturisit Alexandra Ungureanu.

Pe atunci când nici nu cunoștea încă faptul, că va face parte din tagma agricultorilor, după o vară secetoasă și nemiloasă, când fiecare ființă visa la o ploaie izbăvitoare și care, în sfârșit veni, marea bucurie se revărsă Alexandrei în versuri.

”Peste durerea unui pământ însetat,
Peste rana uscată a unui izvor,
Peste frunza căzută din pomul rotat,
Plouă duios și durut, ca un dor,
Lacrimi cerești se preling liniștit,
Tânără-n țarini pâinea se naște,
Speranța în ziua de mâine a sporit
Și poate norocul de-acum ne va paște,

Plouă frumos, cum demult n-a plouat,
Firav învie de-acu râulețul,
Sfios, ne-ndrăzneț, printre pietre a luat,
Calea din nou obosit, ca drumulețul,
Plouă cu stropii veniți din baladă,
Cu tângă de doină, cu glas de cocori,
Se vede că Domnul s-a întors să ne vadă
Și-a fost zguduit și cuprins de fiori!!!”

La început a fost un vis, o idee. Au fost sădite primele plante, construită căsuță în câmp. Apoi, insuficienţa precipitațiilor a convins-o în nevoia de a construi un lac, la început micuț, apoi înălțat încetul cu încetul.

Treptat, Alexandra a fost absorbită de această afacere. Sădit, îngrijit, udat… De unde să iai bani? Cum să tratezi corect? Unde să vinzi? Și numai două plus două mâini.

Puțin probabil, că regina Angliei Elizaveta a II-a să ne calce hotarele, dar în plantația agricultorilor, soiul de căpșun remontantă cu acest nume ocupă un loc de cinste. La modesta ei reședință din Cucuieții-Vechi au atâția vizitatori!!! Gustul ei, aroma, frumusețea și ce-i mai exotic, fructele ei, ascunse pe sub frunze, chiar și după 2-3 înghețuri, i-au transformat în niște vrăjitori, care nasc povești. Câtă bucurie pentru puști! Câtă uimire în ochii celor mari!

Nu mai puțină bucurie le aduce și zmeura, la fel remontantă de soiuri – Pinguin, Șapca monamaha, Briliantovaia… – mai multe fructe decât frunze. Anul acesta au reușit să planteze o suprafață impunătoare – 0,5 ha, coacăzul și agrișul cu suprafața de aproape 1 ha, și toate acestea fac parte din istoria lor de succes. Investiția în afacere a fost de 187,500 lei, nici mare și nici mică, dar fiind susținuți de rudele care muncesc în Italia, au reușit.

Nu se opresc aici. Visurile prind aripi, ideile devin îndrăznețe. Și după primul aju- tor de subvenționare, au căpătat încredere în forțele proprii și în sprijinul celor de-alături. Dar ar vrea să accentueze, că succesul acestei minunate țări, care așteaptă cu răbdare și speranță să fie ridicată din genunchi, de brațele noastre, purtată și așezată la loc de cinste, binemeritat.

Sunt prea mari cuvintele. Poate, dar la bază sunt rezultatele, care vorbesc de la sine. Și, totuși, principalele sunt cunoștințele în domeniu. ”Informat” – înseamnă înarmat. Ce bine le-a prins cursul de instruire organizat din cadrul Proiectului „Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”, suportul din partea Proiectului la înregistrarea unei gospodării țărănești și elaborarea unui plan de afacere. Cât de neprețuite sunt sfaturile unor prieteni agronomi, sau agricultori, ca și ei. Iar cei, care se ”îmbolnăvesc” de agricultura pomușoarelor, le aprind torța de aici din câmp.

Fiecare plantă vândută, sau dăruită, primește și un certificat de naștere cu instrucțiuni de plantare și îngrijire, cu urări sincere de bun augur. ”În timp ce noi visăm la ceea ca să mai putem aduce încă noi pomușoare de goji, cătină albă sau afine, tot ceea ce ne-ar face mai împliniți”, a mărturisit Alexandra Ungureanu.

”Dar anii, viața personală? Cum zicea Skarlet – mă voi gândi mâine. Și ca orice creștin, mă rog pentru orice suflet numai bine. Pentru mine îi mulțumesc de sănătate și de acea iubire constructivă, cu jertfire de sine, pentru că mi-a permis a mă uni cu marea bucurie a celor ce ne vizitează. Aș vrea să-i aduc și un mic reproș – mai bine îmi dădea aripi în locul picioarelor, să pot a le reuși pe toate”, a spus la încheiere poetesa și antreprenoarea Alexandra Ungureanu.

Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.

UE ar putea acorda un nou sprijin financiar agricultorilor din Moldova

0

Uniunea Europeană ar putea lua în calcul posibilitatea de a acorda sprijin financiar agricultorilor moldoveni pentru a depăşi situaţia dificilă creată de impunerea de către Federația Rusă a restricțiilor la importul de fructe şi legume moldoveneşti. Anunțul a fost făcut de comisarul pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Štefan Füle, la o întâlnire cu premierul Iurie Leancă, în ajunul Reuniunii Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, asistenţa financiară europeană pentru fermierii moldoveni, reformarea justiţiei şi situaţia din regiune au fost principalele subiecte abordate la întrevederea dintre Iurie Leancă şi Štefan Füle.

Premierul Iurie Leancă a declarat că Republica Moldova întreprinde măsuri pentru a ajuta producătorii agricoli să-şi exporte producţia pe piaţa europeană. România şi Polonia sunt primele state din Uniunea Europeană care şi-au deschis pieţele pentru fermierii moldoveni.

Totodată, Iurie Leancă a afirmat că reforma justiţiei este o prioritate pe agenda europeană a Republicii Moldova şi a subliniat necesitatea unui transfer de expertiză în acest domeniu, prin aducerea judecătorilor europeni în Republica Moldova şi asistarea judecătorilor locali.

Rusia a introdus taxe vamale la importul unor produse din Moldova

0

Federația Rusă a introdus, din 31 august, taxe vamale la importul unor tipuri de produse din Republica Moldova, precum carne, grâu, zahăr, legume, băuturi alcoolice, mobilă etc. În total, lista cuprinde 19 poziții, transmite IPN cu referire la presa rusească.

Până acum produsele din Republica Moldova erau scutite de taxe la import în baza unui acord bilateral de comerț liber. Presa rusească mai scrie că restricțiile impuse de Federaţia Rusă la importul de fructe moldovenești sunt legate de riscul re-exportului de mărfuri din UE, în contextul semnării de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a declarat, în cadrul ultimei sale vizite la Tiraspol, că Rusiei îi plac fructele moldovenești, dar există pericolul ca, sub forma produselor moldovenești, pe piața să intre mărfuri care nu convin Rusiei.

Potrivit autorităților ruse, în 2013, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă legume de 3,6 milioane de dolari și fructe de 121,5 milioane de dolari.

În cadrul ultimei vizite a vicepremierului rus la Chişinău, vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive și nejustificate prin prisma angajamentelor și practicilor internaționale și contravin prevederilor cadrului juridic bilateral şi multilateral, care reglementează schimburile comerciale cu Federaţia Rusă. Potrivit oficialilor moldoveni, motivele luării măsurilor menţionate sunt mai mult de natură politică, decât economică.

Leancă a avut o nouă întrevedere cu vinificatorii

0

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut o nouă întrevedere cu vinificatorii, pentru a discuta despre problemele actuale din domeniu. În mod special, s-a vorbit despre activitatea fabricilor de vin și dificultățile ce apar în procesul achiziționării strugurilor.

„Ne revedem după două săptămâni, pentru a continua discuțiile și a vedea ce putem face pentru a vă ajuta. Facem tot ce ne stă în puteri ca să nu apară probleme în activitatea dumneavoastră. Îmi doresc să găsim cele mai bune soluții atât pentru dumneavoastră, cât și pentru stat”, a subliniat șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a precizat că pe agenda discuțiilor cu producătorii de vin sunt următoarele subiecte: achiziția și prelucrarea strugurilor, aplicarea accizei pe produsul finit, promovarea produselor vinicole prin intermediul publicității și eventualele posibilități de susținere.

În context, viceministrul Finanțelor, Maria Carauș, a anunțat că ministerul a elaborat un proiect de lege care va elimina plata accizei pentru materia primă, la deplasarea de la o fabrică la alta. Documentul urmează să fie prezentat săptămâna viitoare pentru avizare.

Totodată, Premierul Iurie Leancă a cerut Ministerului Finanțelor să prezinte în regim de urgență o informație despre datoriile la plățile fiscale și perioada în care acestea au fost acumulate de către producători, pentru a fi examinată posibilitatea înghețării penalităților.

De asemenea, șeful Executivului a dat indicații Ministerului Finanțelor și celui al Agriculturii să continue negocierile cu Banca Europeană pentru Investiții în vederea acordării creditelor preferențiale vinificatorilor la procurarea strugurilor de la viticultori. În final, părțile au stabilit să se revadă pentru a examina soluțiile ce vor fi elaborate de cele două ministere.

Producătorii de fructe şi legume vor fi scutiţi de preţurile indicative de export

0

Exportatorii moldoveni de fructe şi legume vor fi scutiţi de la 1 septembrie de preţurile indicative de export, care se aplică la vamă. Acest fapt se datorează intrării în vigoare provizorie a prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător la începutul lunii viitoare, informează Moldpres.

Preţurile indicative de export reprezintă preţurile utilizate de organele vamale pentru a limita exportul de anumite mărfuri sau a nu permite micşorarea preţurilor declarate în vamă.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că despre această prevedere a discutat cu viceprim-ministrul României Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi premierul ţării vecine, Victor Ponta.

„Am primit asigurări că toate structurile vamale au fost deja informate despre această prevedere. Preţul de intrare reprezintă un mare impediment pentru toţi exportatorii de fructe şi legume în Uniunea Europeană”, a afirmat Bumacov.

Producătorii agricoli moldoveni pot exporta anual pînă la 80 mii de tone de fructe şi legume în UE, fiind totodată scutiţi şi de taxele vamale. Dacă această cantitate va fi depăşită, preţurile de intrare vor intra în vigoare pentru marfa suplimentară.

Mai mulți agricultori ar putea ajunge în „lista neagră” a subvențiilor după ce au depus dosare fraudate

0

Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură anunță că a constatat încălcări grave în procesul de subvenționare a agricultorilor. Potrivit directorului AIPA, Petru Maleru, mulți agricultori au solicitat să le fie subvenționate de stat sume ce depășesc jumătate de million de lei. Potrivit lui până acum au fost depuse circa 3500 dosare de subvenționare, suma totală socilitată fiind de 660 mln lei, scrie AGORA.

„Din acestea au fost achiatate deja 320 de mln de lei. În cazul a 165 de agenți economici care în total au solicitat 190 de mln de lei, au fost efectuate acțiuni de inspecție. Ca urmare, au fost tăiate sume de 60 de mln de lei”, a declarat directorul AIPA.

Maleru a mai adăugat că în unele dosare au fost constatate erori de ordin ethnic, dar au fost depistate și erori intenționate de fraudare a banului public.

„Acei agricultorii care se va stabili că intenționat au admis erori în dosarele de subvenționare vor fi introduși în lista de interdicții și în următorii trei ani nu vor putea solicita să le fie subvenționată activitatea. De asemena, vor fi sesizate organele de control să-și îndeplinească atribuțiile și să examineze tentativele de sustragere a banului public din bugetul de stat”, a declarat șeful AIPA.

Potrivit lui Maleru, multe din încălcările depistate au fost comise de membrii Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova „Moldova Fruct”, care au acuzat autoritățile că acționează cu întârziere în procesul de subvenționare a agricultorilor.

„În acest an, suma solicitată de agricultori depășește cu cel puțin 25% subvențiile acordate anul trecut. De anul viitor în planificarea bugetară a AIPA sunt planificate surse de la Empard pentru suplimenatrea bugetului și majorarea cotei de subvenționare”, a mai adăugat Maleru.

Banca Europeană de Investiţii oferă 120 de milioane de euro pentru proiectul „Livada Moldovei”

0

Guvernul a aprobat pentru ratificare Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru punerea în aplicare a Proiectului „Livada Moldovei”.

Proiectul își propune modernizarea şi restructurarea lanţului valoric al sectorului horticol al Republicii Moldova, prin facilitarea accesului beneficiarilor potenţiali ce activează în domeniu, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, la resurse financiare oferite de BEI în condiţii avantajoase.

Printre obiectivele Proiectului „Livada Moldovei” se numără şi promovarea metodelor intensive de producere a fructelor, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină a livezilor, tehnologizarea proceselor post-recoltare şi procesare a fructelor, dezvoltarea infrastructurii postrecoltă pentru produsele în stare proaspătă, crearea pepinierelor pentru producerea materialului săditor autohton, dar şi pentru îmbunătăţirea controlului fitosanitar asupra fructelor pentru asigurarea calităţii şi standardelor UE şi diversificarea pieţelor de desfacere, prin asigurarea autenticităţii produselor horticole fabricate în Republica Moldova.

Bugetul total este de 120 milioane de euro. Banii vor fi oferiți fermierilor din Republica Moldova prin intermediul Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, în parteneriat cu băncile comerciale şi instituţiile financiare specializate din țara noastră.

Contractul a fost negociat şi semnat, la 31 iulie 2014, și urmează să fie ratificat în Parlament.

Piața și prețul cerealelor pe Bursa de la Paris

0

Bursa din Paris a anunţat preţurile produselor agricole practicate în următoarea perioadă. În ciuda unei veri ploioase şi a scăderii conţinutului de proteine din grâu, Bursa de la Paris a anunţat o creştere a preţurilor pentru grâu până la nivelul de 173 de euro tona, scrie recolta.eu.

Este cu 0,8% peste nivelul practicat în ultimele săptămâni, însă rămâne sub nivelul de tranzacţionare din aceeaşi perioadă din 2013, când o tonă de grâu costa 190,5 euro.

Preţul pentru porumb este de 152,75 de euro tona, cu 0,33% sub nivelul practicat în săptămânile anterioare. Rămâne foarte scăzut şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când preţul era de 171,75 de euro tona.

Preţul de tranzacţionare pentru rapiţă este de 325,25 de euro tona, cu 0,54% peste nivelul din săptămânile anterioare. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, rapiţa era tranzacţionată cu 366,50 de euro tona.

Estimările sunt în creştere pentru preţurile la grâu, în ciuda calităţii mai scăzute din cauza precipitaţiilor bogate. Autorităţile europene estimează o producţie bună la porumb în acest an.