Întâmplare interesantă în regiunea Podlasia din estul Poloniei. Un cioban a adăpostit la stâna sa un cățel, care mai apoi s-a adeverit a fi un lup în toată legea.

Polonezul Zbigniew Pezhik, în vârstă de 50 de ani, a avut parte de o experiență ieșită din comun. Acum ceva timp în urmă, a găsit pe deal un cățel drăguț, de rasă necunoscută, pe care l-a luat la stâna sa. Bărbatul s-a gândit că atunci când „câinele” va crește mare o să-l ajute la păscutul oilor, scrie farmerportal.ru.

„Am luat un cățeluș fără adăpost, crezând că mă va ajuta să am grijă de oi. Nu știam din ce rasă e, dar m-am gândit că posibil ar fi un câine ciobănesc. Când a crescut însă mare și a început să urle în timpul nopții mi-am dat seama că nu mai este el nici un fel de câine ciobănesc, dar un lup adevărat!”, povestește bărbatul.

Pentru că nu știa ce să facă și cum să procedeze, ciobanul a chemat la stâna sa poliția. Astfel, lupul a ajuns la un adăpost pentru animale, după care dus în pădure și eliberat. 

Nouă nu ne rămâne decât să ne minunăm de educația „câinelui” – lup: până când nu a ieșit totul la suprafață, acesta și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de păstor și nici o oaie din turma lui Zbigniew nu a avut de suferit.

Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova propune adoptarea unei legi prin care în fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli să se aloce anual 1,5% din PIB. Din mijloacele respective 50% ar urma să fie repartizate gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi încă 50% altor întreprinderi agricole, prin plăţi directe a câte 400 lei pentru un hectar de teren agricol prelucrat, transmite IPN. 

Preşedintele federaţiei, Valeriu Cosarciuc, a menţionat, într-o emisiune la Radio Moldova, că anul 2014, printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, a fost declarat „Anul internaţional al fermelor de familie”. „Aceste ferme contribuie mult la dezvoltarea agriculturii, aprovizionează populaţia cu principalele produse agroalimentare, creează locuri de muncă şi păstrează biodiversitatea. Totodată, asigură egalitatea de şanse, în aceste ferme lucrează atât bărbaţi, cât şi femei”, a spus Valeriu Cosarciuc. Preşedintele federaţiei s-a pronunţat şi pentru majorarea cu 30% a subvenţiilor pentru tinerii fermieri.

Analistul economic Viorel Chivriga a spus că statul trebuie să susţină gospodăriile agricole mici. Mai ales, că unele dintre ele sunt performante. Nu este normal când acestea beneficiază doar de 20% din suma alocată din buget în fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Gheorghe Malcoci , conducătorul unei gospodării ţărăneşti din satul Horeşti, raionul Ialoveni, a spus că nu este uşor să menţii o afacere de familie în agricultură. „Anul trecut am câştigat puţin din terenul cu vii. Preţurile la cereale sunt mici, am încercat să cultivăm şi flori. Dar oamenii mai mult dau pe mâncare decât pe flori. Şi totuşi suntem optimişti. Am trei copii, toţi au rămas acasă, lucrăm împreună”, a spus agricultorul.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a menţionat că, venind dintr-o societate cu ambiţii de gigantomanie, e greu să admiţi că o gospodărie mică poate fi performantă. Dar asemenea exemple în Moldova există şi atitudinea se schimbă.

Nu doar în contextul Anului internaţional al fermelor de familie, dar şi a semnării Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, urmează să se lucreze mult pentru a spori capacităţile gospodăriilor mici, ca ele să poată accesa fonduri şi să preia experienţa europeană, a subliniat oficialul.

Potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Fermierilor, în Moldova în sectorul agricol activează 436,3 mii persoane, ceea ce alcătuieşte o treime din totalul persoanelor ocupate. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi alte entităţi formate în baza relaţiilor familiale alcătuiesc 70% din totalul întreprinderilor agricole active.

Folosește platforma de comentarii de mai jos și spune-ne ce părere ai despre această inițiativă legislativă. Opinia ta contează pentru noi!

Încălzirea globală şi creşterea populaţiei vor cauza în Europa o mărire cu 80% a perioadelor de secetă până în anul 2100, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, informează Daily Mail. 

Europa este continentul care va suferi cele mai severe secete în următoarele decenii din cauza încălzirii globale şi a creşterii consumului de apă, avertizează oamenii de ştiinţă.

Până la sfârşitul acestui secol, sudul Europei, în special, se va confrunta cu o creştere cu 80% a perioadelor de secetă faţă de perioada actuală.

Un studiu realizat recent de Comisia Europeană prevede că diminuarea rezervelor de apă va fi agravată de creşterea populaţiei şi de creşterea consumului de apă.

Seceta poate avea un impact economic şi social foarte sever şi, potrivit estimărilor, acest fenomen a cauzat doar în ultimele trei decenii pierderi de 100 miliarde de euro la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană.

Oamenii de ştiinţă au folosit modelarea computerizată pentru a previziona zonele din Europa care vor fi cel mai grav afectate de creşterea temperaturilor şi a consumului de apă.

Cercetătorii au utilizat aceste proiecţii meteorologice pentru a alcătui un model hidrologic al tuturor bazinelor riverane din Europa, ce copiază distribuţia actualelor lacuri şi cursuri de apă. Ei au descoperit astfel că anumite zone din sudul Europei vor fi cele mai afectate.

Izvoarele şi cotele minime ale râurilor europene ar putea să scadă cu până la 40%, iar durata perioadelor de secetă ar putea să crească cu 80% în Peninsula Iberică, în sudul Franţei, în Italia şi în Balcani.

Studiul, publicat în revista Hydrology and Earth System Sciences, a evidenţiat totodată faptul că temperatura medie globală va creşte cu până la 3,4 grade Celsius până în anul 2100.

Via Economica.net

În anul 2014, în regiunea transnistreană vor putea fi introduse fără achitarea taxelor nu mai mult de 10 kilograme de carne şi produse din carne. Această normă inclusă în tarifele vamale ale autorităţilor separatiste pentru anii 2014-2016 se referă doar la persoanele fizice şi întreprinderile ce activează mai puţin de un an. 

Potrivit unui comunicat al structurilor vamale din autoproclamata rmn, conform unei dispoziţii a liderului separatist Evgheni Şevciuk, persoanele fizice vor putea introduce pe teritoriul regiunii transnistrene, fără achitarea taxelor, nu mai mult de zece kilograme de carne şi produse din carne.

Modificările respective au scopul să „intensifice controlul asupra importului mărfurilor cu acciz, printre care figurează carnea şi produsele din carne”, se arată în comunicatul citat de Moldpres.

Totodată, dacă persoana fizică va introduce pe teritoriul regiunii carne proaspătă sau răcită în cantitate mai mare de 10 kilograme, atunci va plăti o taxă vamală doar pe acea parte de producţie care depăşeşte norma prevăzută. În acelaşi timp, în autoproclamata rmn este interzis de adus mai mult de zece kilograme de carne îngheţată.

De asemenea, introducerea în regiunea transnistreană a mărfurilor cu acciz, printre care carne şi produse din carne, este interzisă persoanelor juridice care funcţionează mai puţin de un an, cu excepţia acelor organizaţii care sunt luate la evidenţa structurilor vamale separatiste în calitate de participanţi ai activităţii ce presupune relaţii economice externe.

Astăzi şi mâine sunt ultimele zile când se mai poate vâna. Pe 12 ianuarie, se încheie sezonul de vânătoare 2013-2014 la iepuri, raţe, găinuşe de baltă, gâşte migratoare şi fazani. Până în aprilie, vor mai putea fi vânate doar vulpile. 

Preşedintele Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor, Oleg Ciocoi, a declarat pentru IPN că numărul de iepuri a scăzut şi a fost greu de vânat din cauza lipsei de zăpadă. În schimb, s-au vânat bine fazanii.

Potrivit datelor preliminare, pe parcursul sezonului au fost întocmite peste 700 de procese-verbale pentru braconaj şi încălcarea regulilor de vânătoare, fiind ridicate peste 60 de arme. Oleg Ciocoi a spus că au fost aplicate şi amenzi doar că, în opinia sa, acestea sunt simbolice. Pentru vânatul de iepuri, în lipsa carnetului de vânător şi a autorizaţiei de vânat, se aplică o amendă de 1000 de lei, indiferent de numărul de animale omorâte.

Referindu-se la vânatul de mistreţi, Oleg Ciocoi a spus că autorizaţia necesară este scumpă, 2500 de lei, plus 500 de lei pentru intrarea în pădure. „Vânătorii achită aceşti bani, dar se poate întâmpla să nu vâneze niciun mistreţ. Agenţia Moldsilva face business pe seama vânătorilor”, a declarat preşedintele Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor. Oleg Ciocoi a precizat că peste hotare autorizaţia de vânat mistreţi costă 2-3 euro.

Vânătoarea la vulpi va dura până pe 27 aprilie.