Ploile din mai-iunie au fost benefice pentru agricultura raionului în proporţie de 95 la sută. Pierderile constituie 5%. Săptămâna trecută am avut prilejul să asist la controlul reciproc dintre trei gospodării agricole ce se află în satele Şeptelici, Egoreni şi Cosăuţi, control organizat de Direcţia agricultură şi alimentaţie.
Mai degrabă este vorba nu de un control, ci de un schimb de experienţă, un prilej fericit de a vedea cum stau lucrurile la vecini şi ce poţi învăţa de la ei, căci omul cât trăieşte învaţă.
Ca un codru verde, lanurile de porumb şi floarea-soarelui la Egoreni
Bucură ochiul şi sufletul până în prezent ogoarele din raionul nostru. Liderul Ion Coţaga de la Egoreni are cu ce se lăuda aproape pe toate câmpurile SRL-ului pe care îl conduce. Dar câmpuri are multe — 200 hectare de grâu, 43 hectare de orz de primăvară, 200 hectare de porumb, 150 hectare de floarea-soarelui şi 30 hectare de livadă. Ca un codru verde, curate, fără buruieni sunt lanurile de porumb şi floarea-soarelui. Bine arată şi plantaţiile de grâu. Un câmp însă îi face necazuri mai mulţi ani la rând. Anul acesta a fost nevoit să întoarcă grâul de pe el, căci încremenise, parcă oprit în creştere. Liderul spune că i-a lipsit o ploaie la timp, dar şi bonitatea solului mai lasă de dorit. Porumbul semănat mai târziu în locul grâului, s-a dat cu părerea experimentatul specialist Ion Cebotărean de la Direcţia agricolă, are nevoie de o cultivare printre rânduri, o ploiţă bună şi se poate spera la o roadă satisfăcătoare.
Gospodărie refăcută din cenuşă la Cosăuţi
De la Egoreni specialiştii celor trei gospodării au trecut alături, la Cosăuţi, în gospodăria liderului Anatolie Sapojnic. În faţa a două lanuri frumoase de floarea-soarelui liderul i-a informat pe colegi că în total are arendate 1421 de hectare. Grăunţoasele ocupă o suprafaţă de 735 de hectare, iar culturile tehnice 638 de hectare. Mai are şi 18 hectare de lucernă. Spre deosebire de vecini, în afară de floarea-soarelui, liderul mai are încă două culturi tehnice: sfeclă de zahăr şi rapiţă de toamnă. Plantele arată bine şi în această gospodărie, cu excepţia câtorva câmpuri. Pe unul din lanurile de floarea-soarelui, care la margini e curat, mai departe în interior se zărea şi ridichioară. Liderul a explicat că din lipsă de bani a făcut economiile pe care le-a putut face. La prelucrarea solului nu a folosit erbicidul scump pe întreaga suprafaţă, ci doar pe la margini.
Contabilul Simion Conovali se apropie de mine ca să mă informeze că lucrează de 60 de ani în gospodărie. Îmi spune că de curând va împlini 80 de ani şi că ar fi stat acasă să se odihnească, dar când a văzut că gospodăria se duce de râpă, pământurile se dau în arendă străinilor, care fac râs dintr-însele, în 2007 a decis să restabilească ce se putea de restabilit. L-a rugat pe domnul Sapojnic să lase munca la oraş, să revină în sat şi să se apuce de agricultură. Omul l-a ascultat, şi iată aşa a luat naştere cooperativa de producere. Având o experienţă bogată, contabilul l-a povăţuit pe lider să nu trateze floarea-soarelui cu erbicide. Le-a zis colegilor din administraţie aşa: „Dar cum pe vremea colhozurilor nu stropeam lanurile cu atâtea chimicale şi mâncam pâine. Vom cultiva de mai multe ori, mai multe mişcări o să facem, în schimb vom căpăta producţie calitativă şi mai ieftină”. Ajunşi în parcul de maşini şi tractoare, domnul Conovali s-a grăbit să-mi spună: „Nici o boroană n-au cumpărat predecesorii. Toţi banii câştigaţi îi puneau prin buzunare. Cum ne-am închegat gospodăria în 2007, am cumpărat două combine, două semănători, două tractoare, două stropitori. Am cumpărat tehnică de patru milioane de lei ca să avem cu ce lucra”.
În timp ce stăteam de vorbă cu veşnic tânărul contabil, liderul le vorbea colegilor despre cum a pregătit tehnica pentru recoltare. Le-a spus că în depozite s-a făcut curăţenie, dezinfecţie şi i-a poftit să vadă. Face totul din timp ca să nu aibă probleme la strânsul roadei.
Unde a pus liderul mâna a pus şi Dumnezeu mila la Şeptelici
Liderul Vladimir Ivanov spune că în comparaţie cu anul trecut, acest an agricol e mai promiţător. Ploile, cu toate că au fost şi cu grindină, au venit tocmai la vreme, iar culturile bătute de grindină şi-au revenit deja. Gospodăria condusă de dumnealui îngrijeşte 800 hectare de pământ, dintre care 200 hectare au fost semănate cu cereale din prima grupă, 220 hectare cu floarea-soarelui, 140 hectare cu soia, 50 hectare cu sfeclă de zahăr, 12 hectare de legume, 120 hectare de livadă. Deşi sfecla arată bine, liderul se arată nemulţumit pentru că din cauza ploilor n-a reuşit să efectueze tratarea împotriva buruienilor la timp, vreo cinci hectare au fost spălate de ploi. Din această cauză rodnicia hectarului nu va fi cea dorită, dar vreo 35 chintale la hectar vor fi. În schimb, celelalte culturi îi bucură sufletul şi liderul speră să aibă un an deosebit.
Schimbul de experienţă a fost benefic
La finalul traseului prin aceste trei gospodării specialistul principal de la Direcţia raională agricultură, domnul Ion Cebotărean, avea să spună: „Sunt pe deplin satisfăcut de cele văzute în gospodăriile dumneavoastră, în pofida acelor neajunsuri pe care le-am remarcat la faţa locului. Până la moment acest an agricol ne inspiră încrederea la roade bogate. Aşteptăm roadă bună la floarea-soarelui. Porumbul s-a dezvoltat foarte bine până la moment. Am putea spune că e anul porumbului. La Şeptelici, cred eu că toţi o să fiţi de acord cu mine, se înregistrează o situaţie foarte bună la toate câmpurile, cea mai bună din ceea ce-am văzut noi astăzi. E frumos şi în livadă, şi pe câmpuri. Chiar şi acea floarea-soarelui care a fost întoarsă nu mai poate spune nimeni că acel lan a fost semănat a doua oară, plantele s-au dezvoltat uimitor de repede. Dar ce frumuseţe de grădină de legume are domnul Vladimir! E o mândrie a raionului grădina lui.
E bine şi frumos şi la Ion Coţaga la Egoreni. El e pionier în cultivarea porumbului. Are cele mai multe suprafeţe semănate cu porumb şi toate arată bine. De floarea-soarelui nici nu mai vorbim, căci deja e mai înaltă decât un stat de om. Cât priveşte grâul, aici a avut de suferit, dar sunt şi câmpuri promiţătoare şi una cu alta o să se compenseze.
La Cosăuţi de asemenea speranţele ne aparţin. Personal faţă de Anatolie Sapojnic am un respect aparte. E un specialist care depune maximum de efort pentru a obţine roade bogate. Pentru că dintotdeauna la Cosăuţi s-au strâns cele mai înalte roade de grâu — până la 60 chintale la hectar. Dar ce-i mai important că cele vreo 600 hectare lăsate în paragină au fost desţelenite şi astăzi sunt toate semănate. Vor fi roade bune la toate culturile. Depuneţi o muncă din zori şi până în noapte şi nu-mi rămâne decât să vă doresc tuturor dumneavoastră multă sănătate, Dumnezeu să ne păzească tot ce am crescut până în prezent şi să ajungem cu bucurie la sfârşitul acestui an agricol”.
Mulţumiţi de acest schimb de experienţă au rămas toţi specialiştii prezenţi, care au ţinut să accentueze că acest control reciproc, care s-a înrădăcinat încă de pe timpul fostei URSS, e valabil şi astăzi, deoarece lucrurile se văd mai bine în comparaţie, şi astfel în perspectivă poţi corecta unele greşeli. Cât despre agricultură în general ei au remarcat că aceasta în ultimii ani e supusă riscului continuu, s-a încălzit planeta, intrăm din iarnă direct în vară, nu mai avem ploile acelea cuminţi de altă dată, ne bate an de an seceta. Perspectiva e în irigare şi în tratarea cu îngrăşăminte.
La întoarcere, în drum spre Soroca, l-am întrebat pe domnul Cebotărean cum e situaţia în întregime pe raion şi dacă ploile n-au adus mari pagube. Răspunsul a fost următorul: „Ploile din mai-iunie au adus un folos foarte mare pentru agricultură şi la moment toate culturile se află într-o stare bună şi chiar foarte bună. Aşa stare de lucruri n-a mai fost mulţi ani la rând. Cu părere de rău, am fost afectaţi şi de grindină, dar comparând folosul pe care ni l-au adus ploile, putem spune că 95 procente ele au adus folos şi doar 5 procente pagube. Să dea Dumnezeu cu aceste pierderi să rămânem până la sfârşitul anului agricol”.
Sursa: odn.info.md
Comentarii